{"id":243320,"date":"2025-12-16T08:00:00","date_gmt":"2025-12-16T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243320"},"modified":"2025-12-16T08:00:00","modified_gmt":"2025-12-16T08:00:00","slug":"bancile-o-duc-bine-si-in-vremuri-grele-radiografia-bankingului-romanesc-in-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243320","title":{"rendered":"B\u0103ncile o duc bine \u015fi \u00een vremuri grele. Radiografia bankingului rom\u00e2nesc \u00een 2025"},"content":{"rendered":"

\nProfit mare \u00een banking, de 11,6 mld. lei dup\u0103 9 luni\/2025, active ajunse la v\u00e2rfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dob\u00e2nzi mari din cauza infla\u0163iei persistente, solvabilitate \u015fi lichiditate la cote ridicate, \u00eencetinire a credit\u0103rii, continuare a consolid\u0103rii, restructur\u0103rii \u015fi digitaliz\u0103rii b\u0103ncilor, \u015fi nivel \u00eenc\u0103 sc\u0103zut al ratei NPL, sub 3%, sunt c\u00e2teva dintre caracteristicile bankingului rom\u00e2nesc \u00een 2025 <\/strong><\/p>\n

\nB\u0103ncile par s\u0103 o duc\u0103 bine \u015fi \u00een vremuri grele, acomod\u00e2ndu-se la noua realitate caracterizat\u0103 de fr\u00e2nare a economiei, infla\u0163ie persistent\u0103, dup\u0103 cre\u015fteri de taxe, dob\u00e2nzi ridicate, \u00eencetinire a credit\u0103rii \u015fi deficite tot mari, c\u00e2\u015ftigul sistemului bancar fiind de neclintit<\/strong> <\/p>\n

\nSistemul bancar rom\u00e2nesc traverseaz\u0103 \u00een continuare o perioad\u0103 favorabil\u0103 din perspectiva principalilor indicatori financiari \u015fi pruden\u0163iali, av\u00e2nd indicatori de solvabilitate, profitabilitate \u015fi structur\u0103 a bilan\u0163ului mai buni dec\u00e2t media european\u0103 \u015fi care sunt plasa\u0163i, totodat\u0103, \u00een cele mai bune intervale de pruden\u0163\u0103 stabilite de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 (ABE).<\/strong><\/p>\n

\nEconomia fr\u00e2neaz\u0103, infla\u0163ia persist\u0103, dup\u0103 cre\u015fterile de taxe, dob\u00e2nzile sunt ridicate, creditarea \u00eencetine\u015fte, iar deficitele-s tot sus, dar b\u0103ncile par s\u0103 o duc\u0103 bine \u015fi \u00een vremuri grele, acomod\u00e2ndu-se la noua realitate, c\u00e2\u015ftigul sistemului bancar fiind de neclintit. Ultimii ani au adus maxime istorice dup\u0103 maxime istorice \u00een bankingul rom\u00e2nesc, inclusiv \u00een privin\u0163a profiturilor, iar finalul anului 2025 ar putea aduce un nou c\u00e2\u015ftig record \u00een termeni nominali al sistemului bancar rom\u00e2nesc, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), dup\u0103 rezultatul record de 14,2 mld. lei din anul 2024. A\u015fa c\u0103, \u00een fiecare an, devine dificil de spus c\u0103 anul respectiv s-ar putea delimita ca \u201ccel mai bun din istoria Rom\u00e2niei pentru institu\u0163iile de credit\u201d, fiecare nou an venind cu rezultate mai bune. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a credit\u0103rii, cu solvabilitate de peste 20% \u015fi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rat\u0103 de neperforman\u0163\u0103 aflat\u0103 \u00eenc\u0103 sub 3%, sistemul bancar rom\u00e2nesc pare s\u0103 fac\u0103 an de an istorie.<\/p>\n

\nRezultatele record din ultimii trei ani – 2023, 2024 \u015fi 2025 – vin \u00eentr-un context \u00een care cei trei ani de dinainte, adic\u0103 2020, 2021 \u015fi 2022, au fost ani dificili, marca\u0163i de pandemie, cu o serie de restric\u0163ii, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, criz\u0103 energetic\u0103, infla\u0163ie, cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor \u015fi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru \u00eentreaga economie. \u015ei pentru sistemul bancar ace\u015fti ani au fost provocatori, \u00eens\u0103 b\u0103ncile au reu\u015fit s\u0103 se replieze destul de rapid. De altfel, privind retrospectiv \u00een ultimii 27 de ani, marca\u0163i \u015fi de perioade de boom, \u015fi de crize economice, vedem c\u0103 b\u0103ncile din Rom\u00e2nia au r\u0103mas \u00een cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar rom\u00e2nesc reu\u015find s\u0103 bifeze 22 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, \u015fi doar 5 ani de pierderi, conform datelor de la BNR. Dovad\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au cam reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 profituri \u015fi \u00een vremuri bune \u015fi \u00een vremuri mai pu\u0163in bune.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDup\u0103 ce \u00een T1\/2025 b\u0103ncile au raportat un c\u00e2\u015ftig de 3,7 mld. lei, p\u00e2n\u0103 la  jum\u0103tatea anului au reu\u015fit s\u0103-\u015fi dubleze profitul, la 7,4 mld. lei, pentru ca \u00een  septembrie c\u00e2\u015ftigul s\u0103 treac\u0103 de 11,6 mld. lei.<\/strong><\/p>\n

\nProfitul sistemului bancar ar putea s\u0103 urce la un nou record \u00een termeni nominali la final de 2025, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), peste profitul record de 14,2 mld. lei din 2024.<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u00cen anul 2025, dob\u00e2nzile \u00eenc\u0103 mari \u015fi continuarea credit\u0103rii au adus \u00een primele nou\u0103 luni un profit net de peste 11,6 mld. lei pentru sectorul bancar rom\u00e2nesc, format din 30 de b\u0103nci, u\u015for peste c\u00e2\u015ftigul nominal din aceea\u015fi perioad\u0103 din 2024, conform datelor de la BNR. Dup\u0103 ce \u00een primul trimestru b\u0103ncile au raportat un c\u00e2\u015ftig de 3,7 mld. lei, p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului au reu\u015fit s\u0103-\u015fi dubleze profitul, la 7,4 mld. lei, pentru ca \u00een septembrie c\u00e2\u015ftigul s\u0103 treac\u0103 de 11,6 mld. lei. \u00cen situa\u0163ia \u00een care \u015fi \u00een ultimul trimestru din acest an institu\u0163iile de credit vor reu\u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103 c\u00e2\u015ftiguri comparabile, profitul sistemului bancar ar putea s\u0103 urce la un nou record \u00een termeni nominali la final de 2025, de circa 15 mld. lei (3 mld. euro), peste profitul record de 14,2 mld. lei de anul trecut. O \u00eentrebare care se contureaz\u0103 este c\u00e2t de corelate sunt c\u00e2\u015ftigurile b\u0103ncilor cu ascensiunea credit\u0103rii \u015fi a economiei. Creditarea privat\u0103 a crescut cu un ritm mediu de circa 8,8% \u00een 9 luni\/2025, \u00eencetinind \u00een ultimele luni, \u00een timp ce economia a crescut modest, cu mai pu\u0163in de 1%, avansul PIB fiind de doar 0,8%. \u00cen planul profitabilit\u0103\u0163ii din datele b\u0103ncii centrale se observ\u0103 c\u0103 rentabilitatea activelor (ROA) \u015fi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la final de 9 luni\/2025 de 1,73%, respectiv 18,4%, \u00een u\u015foar\u0103 sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de nivelurile din 9 luni\/2024. Profiturile raportate de b\u0103ncile mari au fost preponderent \u00een cre\u015ftere \u00een 9 luni\/2025 ca urmare a continu\u0103rii credit\u0103rii, dar \u015fi a ascensiunii veniturilor \u00een contextul dob\u00e2nzilor \u00eenc\u0103 mari.<\/p>\n

\n\u00cen cazul b\u0103ncilor mari, Banca Transilvania, liderul pie\u0163ei bancare rom\u00e2ne\u015fti, a raportat un profit de 2,9 mld. lei pentru 9 luni\/2025, c\u00e2\u015ftigul BCR a fost de 2,5 mld. lei, \u00een timp ce BRD a avut un profit de 1,1 mld. lei, peste valorile de anul trecut. La nivelul Uniunii Europene (UE) b\u0103ncile din Rom\u00e2nia au condus \u00een ultimii ani topul profitabilit\u0103\u0163ii, ajung\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 chiar ROE dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE. Chiar \u015fi BNR a recunoscut \u00een diverse studii \u015fi analize publicate c\u0103 ROE, rentabilitatea capitalului b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, este cea mai mare din Europa. Pe de alt\u0103 parte, la nivel sectorial, dac\u0103 analiz\u0103m ROE \u00een b\u0103nci fa\u0163\u0103 de alte sectoare economice din Rom\u00e2nia vedem c\u0103 b\u0103ncile au fost mai pu\u0163in profitabile comparativ cu alte sectoare economice, dup\u0103 cum reiese din datele BNR. Profitabilitatea sistemului bancar a fost sub media profitabilit\u0103\u0163ii la nivelul economiei. O problem\u0103 important\u0103 a sectorului bancar este c\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, av\u00e2nd cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale activelor \u015fi creditelor. La nivelul \u00eentregului sector bancar rom\u00e2nesc sumele economisite \u00een depozite au r\u0103mas la un nivel ridicat, fiind de-a lungul timpului cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel c\u0103 exist\u0103 resurse financiare de unde poate s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 creditarea mai puternic.<\/p>\n

\nLa finalul primelor nou\u0103 luni din 2025, soldul depozitelor s-a apropiat de 635 mld. lei, \u00een timp ce soldul creditelor ajunsese la 444 mld. lei. Iar raportul credite\/depozite conform evalu\u0103rilor BNR, ajunsese la final de septembrie la 68,8%, fiind peste nivelul din 9 luni\/2024, de 67,3%. Se observ\u0103 c\u0103 raportul credite\/depozite a r\u0103mas \u00een jurul a 70% \u00een ultimii ani, semn c\u0103 nivelul credit\u0103rii nu \u0163ine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, \u00een perioada 2007-2013 raportul dintre credite \u015fi depozite dep\u0103\u015fea 100%, iar \u00eencep\u00e2nd din 2014 acest nivel a sc\u0103zut de la an la an. \u00cen perspectiv\u0103, revigorarea credit\u0103rii va veni odat\u0103 cu reducerea dob\u00e2nzilor \u015fi a infla\u0163iei. Revenind la profitabilitate, \u00eentrebarea este  cum au reu\u015fit b\u0103ncile s\u0103 fac\u0103 profit record de peste 11,6 mld. lei \u00een 9 luni\/2025? B\u0103ncile comerciale au \u00eencasat \u00een primele nou\u0103 luni din acest an venituri din dob\u00e2nzi pentru creditele acordate de 36,8 mld. lei, mai mult dec\u00e2t duble fa\u0163\u0103 de cheltuielile cu dob\u00e2nzile pl\u0103tite de bancheri la depozite, de 15,5 mld. lei, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF. Practic, b\u0103ncile au ob\u0163inut \u00een primele nou\u0103 luni ale anului un c\u00e2\u015ftig suplimentar din dob\u00e2nzi de 21,3 mld. lei.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nBanca Transilvania, liderul pie\u0163ei bancare rom\u00e2ne\u015fti, a raportat un profit de 2,9 mld. lei pentru 9 luni\/2025, c\u00e2\u015ftigul BCR a fost de 2,5 mld. lei, \u00een timp ce BRD a avut un profit de 1,1 mld. lei, peste valorile de anul trecut.<\/strong><\/p>\n

\n

\nDe-a lungul timpului, bancherii au men\u0163inut creditarea mai scump\u0103 dec\u00e2t dob\u00e2nzile pl\u0103tite pentru depozitele atrase, \u00eencerc\u00e2nd astfel s\u0103-\u015fi consolideze marjele de profit. Comparativ cu 9 luni\/2024, veniturile ob\u0163inute de b\u0103nci din dob\u00e2nzi pentru creditele acordate au fost \u00een 9 luni\/2025 u\u015for mai mari. Dob\u00e2nzile \u00eencasate de b\u0103nci pentru \u00eemprumuturi reprezint\u0103 principala lor surs\u0103 de c\u00e2\u015ftig. Iar dob\u00e2nzile au r\u0103mas la niveluri ridicate \u00een 2025, \u00een contextul infla\u0163iei persistente. BNR a men\u0163inut pe parcursul acestui an dob\u00e2nda-cheie la 6,5%, nivel setat \u00een august 2024, \u00een contextul cre\u015fterii infla\u0163iei spre 10%, dup\u0103 majorarea TVA \u015fi a accizelor \u015fi cre\u015fterea pre\u0163ului la energia electric\u0103. \u015ei indicii de referin\u0163\u0103 ROBOR \u015fi IRCC au r\u0103mas la niveluri ridicate, sus\u0163in\u00e2nd cre\u015fterea \u00eencas\u0103rilor b\u0103ncilor din dob\u00e2nzi. Indicele ROBOR la 3 luni, care este folosit ca referin\u0163\u0103 pentru calcularea dob\u00e2nzilor variabile la creditele \u00een lei contractate de popula\u0163ie \u00eenainte de luna mai 2019, dar \u015fi pentru creditele curente ale companiilor \u00een lei, a avut o valoare medie \u00een 9 luni\/2025 de peste 6,4%, dep\u0103\u015find media din 9 luni\/2024, de circa 5,9%. Spre finalul lunii noiembrie ROBOR la 3 luni a mai sc\u0103zut, p\u00e2n\u0103 la 6,23%. \u015ei noul indice IRCC, folosit ca reper pentru creditele retail noi \u00een lei luate dup\u0103 2019, a fost mare \u00een acest an, fiind \u00eentre 5,55% \u015fi 6,06%. \u00cen ceea ce prive\u015fte cheltuielile b\u0103ncilor cu dob\u00e2nzile pl\u0103tite pentru depozite, nivelul a ajuns la final de 9 luni\/2025 la 15,5 mld. lei, \u00een sc\u0103dere cu 4,3% comparativ cu nivelul din 9 luni\/2024, conform datelor de la BNR.<\/p>\n

\nVolumul cheltuielilor b\u0103ncilor cu dob\u00e2nzile la depozite este \u00een continuare mic raportat la veniturile b\u0103ncilor din dob\u00e2nzile la credite. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala surs\u0103 de c\u00e2\u015ftig pentru b\u0103nci \u00een condi\u0163iile \u00een care mai mult de jum\u0103tate din veniturile totale vin din dob\u00e2nzi. \u00cens\u0103 \u015fi comisioanele sunt o component\u0103 important\u0103 \u00een structura veniturilor b\u0103ncilor. Veniturile nete din comisioane ale b\u0103ncilor au ajuns la aproape 5 mld. lei \u00een 9 luni\/2025, fiind cu circa 13% mai mari dec\u00e2t \u00een 9 luni\/2024. Nivelul veniturilor nete din dob\u00e2nzi (venituri \u00eencasate minus cheltuielile cu dob\u00e2nzile) a ajuns la final de  9 luni\/2025 la 21,3 mld. lei, dup\u0103 un salt de 4% fa\u0163\u0103 de 9 luni\/2024. Iar veniturile opera\u0163ionale (totale) ale b\u0103ncilor au urcat \u00een primele nou\u0103 luni la 30,9 mld. lei, fiind cu 7,5% peste nivelul din aceea\u015fi perioad\u0103 de anul trecut. Majoritatea b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia (peste 73%) au fost pe profit \u00een primele nou\u0103 luni din 2025, \u00eentr-un context caracterizat de dob\u00e2nzi \u00eenc\u0103 mari, infla\u0163ie \u00een ascensiune \u015fi stagnare a economiei, \u00een timp ce mai mult de un sfert din num\u0103rul total al institu\u0163iilor de credit, adic\u0103 una din patru b\u0103nci, au \u00eenregistrat pierderi. Concret, din cele 30 de b\u0103nci active \u00een Rom\u00e2nia \u00een 9 luni\/2025, opt institu\u0163ii de credit au fost pe minus, adun\u00e2nd pierderi cumulate de 226,5 mil. lei, cel mai probabil acestea fiind b\u0103nci mici, unele dintre ele \u00eenregistr\u00e2nd frecvent pierderi \u00een ultimii ani. La polul opus, 22 de b\u0103nci au raportat pentru primele nou\u0103 luni din acest an profituri cumulate de 11,85 mld. lei, dup\u0103 cum reiese din datele transmise de BNR. \u00cen aceste condi\u0163ii, profitul la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc a dep\u0103\u015fit 11,6 mld. lei.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nAnul 2025 a adus \u015fi consolidare a sistemului bancar rom\u00e2nesc, \u00een urma termin\u0103rii proceselor de integrare\/fuziune \u00een cazul a trei tranzac\u0163ii de fuziuni \u015fi achizi\u0163ii \u00een banking finalizate \u00een 2024, respectiv Banca Transilvania, care a achizi\u0163ionat OTP Bank, UniCredit Bank, care a fuzionat cu Alpha Bank Rom\u00e2nia, \u015fi Intesa Sanpaolo, care a preluat First Bank. OTP Bank Rom\u00e2nia este a patra banc\u0103 pe care o achizi\u0163ioneaz\u0103 Banca Transilvania \u00een circa un deceniu, dup\u0103 preluarea Volksbank Rom\u00e2nia (2015), Bancpost (2018) \u015fi Idea Bank (2022). Astfel, \u00een urma ie\u015firii celor trei b\u0103nci din statistici (OTP, Alpha Bank, First Bank), num\u0103rul b\u0103ncilor va sc\u0103dea la finalul acestui an la 29, dac\u0103 \u00eentre timp nu dispar \u015fi altele. \u00cen anul 2025 a continuat \u015fi restructurarea sistemului bancar autohton. Un num\u0103r de 2.237 de bancheri au plecat din sistemul bancar rom\u00e2nesc \u00een ultimul an, iar num\u0103rul de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare a sc\u0103zut cu 152 comparativ cu situa\u0163ia de la finalul primelor nou\u0103 luni din 2024, dup\u0103 cum reiese din datele BNR. Astfel, b\u0103ncile din Rom\u00e2nia au ajuns s\u0103 aib\u0103 la final de 9 luni\/2025 mai pu\u0163in de 50.000 de angaja\u0163i (49.001 angaja\u0163i, septembrie 2025), iar num\u0103rul sucursalelor\/agen\u0163iilor a cobor\u00e2t spre 3.300 (3.314 unit\u0103\u0163i teritoriale, septembrie 2025). Restructurarea pare s\u0103 sprinteze din nou, dup\u0103 ce \u00een ultimii doi ani continuase \u00eentr-un ritm destul de lent, iar \u00een anii 2020 \u015fi 2021 accelerase, \u00een contextul pandemiei de COVID-19. \u00cen ultimii ani, ajustarea re\u0163elei teritoriale a b\u0103ncilor \u015fi sc\u0103derea num\u0103rului de angaja\u0163i a venit \u015fi \u00een urma t\u0103ierii costurilor, dar \u015fi pe fondul consolid\u0103rii sistemului bancar, \u00een urma fuziunilor \u015fi achizi\u0163iilor, dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat \u00eencep\u00e2nd din anii 2020-2021 \u00een mediul online mare parte din activitatea bancar\u0103 \u015fi nu numai.<\/p>\n

\nAnaliz\u00e2nd retrospectiv situa\u0163ia re\u0163elei teritoriale a b\u0103ncilor \u015fi a num\u0103rului de angaja\u0163i vedem c\u0103 pe parcursul \u00eentregului an 2024 un num\u0103r de doar 321 de bancheri au plecat din sistemul bancar rom\u00e2nesc, iar num\u0103rul de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare a sc\u0103zut anul trecut cu 53 comparativ cu situa\u0163ia de la finalul anului 2023, conform datelor b\u0103ncii centrale. \u00cen perspectiv\u0103, restructurarea va continua \u015fi ca o consecin\u0163\u0103 a acceler\u0103rii procesului de digitalizare, dar \u015fi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta \u00een continuare \u00een condi\u0163iile \u00een care mai exist\u0103 b\u0103nci, \u00een special cele cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de sub 1%, care \u00ee\u015fi caut\u0103 cump\u0103r\u0103tori, costurile pentru men\u0163inerea pe pia\u0163\u0103 mai ales \u00een noile condi\u0163ii fiind mari. \u00cen ceea ce prive\u015fte activele la nivelul sectorului bancar rom\u00e2nesc, acestea au urcat \u00een primele nou\u0103 luni din acest an p\u00e2n\u0103 la un nou maxim istoric, de 907,3 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 64 mld. lei, respectiv cu 7,6% comparativ cu nivelul de la sf\u00e2r\u015fit de 9 luni\/2024, potrivit statisticilor de la BNR. Aceast\u0103 ascensiune a activelor a venit \u00een contextul \u00een care creditarea privat\u0103 total\u0103 a crescut \u00een 9 luni\/2025 cu un ritm mediu de 8,8%, \u00een contextul dob\u00e2nzilor \u00eenc\u0103 mari. Pe parcursul primelor nou\u0103 luni din acest an, creditarea a crescut cu ritmuri anuale cuprinse \u00eentre 7,5% \u015fi 9,7%. Ultimele luni au adus, \u00eens\u0103, o \u00eencetinire a apetitului pentru \u00eemprumuturi. De asemenea, rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importan\u0163i indicatori urm\u0103ri\u0163i de BNR, care arat\u0103 c\u00e2t de bine capitalizat\u0103 este o institu\u0163ie de credit \u015fi sistemul bancar \u00een general – a ajuns \u00een septembrie 2025 la circa 24%, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de nivelul din 9 luni\/2024, de aproape 25%. Solvabilitatea a fost \u015fi peste nivelul de la finalul anului trecut. Nivelul solvabilit\u0103\u0163ii este \u00een continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au teoretic suficient spa\u0163iu pentru continuarea credit\u0103rii economiei. Fr\u00e2narea economiei nu se vede deocamdat\u0103 \u00een bilan\u0163urile b\u0103ncilor, rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) fiind \u00eenc\u0103 mic\u0103, de circa 2,9% din total credite. Dar, \u00een perspectiv\u0103, rata NPL ar putea s\u0103 creasc\u0103, dup\u0103 cum estimeaz\u0103 anali\u015ftii.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSistemul bancar rom\u00e2nesc \u00een context european<\/strong><\/p>\n

\nSistemul bancar rom\u00e2nesc traverseaz\u0103 \u00een continuare o perioad\u0103 favorabil\u0103 din perspectiva principalilor indicatori financiari \u015fi pruden\u0163iali, av\u00e2nd indicatori de solvabilitate, profitabilitate \u015fi structur\u0103 a bilan\u0163ului mai buni dec\u00e2t media european\u0103 \u015fi care sunt plasa\u0163i, totodat\u0103, \u00een cele mai bune intervale de pruden\u0163\u0103 stabilite de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 (ABE). De asemenea, calitatea activelor a r\u0103mas bun\u0103 \u00een cazul b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, cu toate c\u0103 rata creditelor neperformante a mai urcat, p\u00e2n\u0103 la 2,9% din credite la finalul lunii septembrie din acest an, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd peste nivelul mediu din UE, de 1,8%, dup\u0103 cum reiese din datele BNR prezentate de Florian Neagu, directorul Direc\u0163iei de Stabilitate Financiar\u0103 din banca central\u0103. BNR realizeaz\u0103 periodic o analiz\u0103 a sistemului bancar rom\u00e2nesc, lu\u00e2nd \u00een considerare indica\u0163iile metodologice ale Autorit\u0103\u0163ii Bancare Europene, care public\u0103 trimestrial o analiz\u0103 intitulat\u0103 Tabloul de bord al riscului (Risk Dashboard) \u00een care prezint\u0103 principalele vulnerabilit\u0103\u0163i ale sectorului bancar european, identificate \u00een func\u0163ie de evolu\u0163ia unui set de indicatori de risc. Indicatorii de risc sunt grupa\u0163i pe patru categorii: solvabilitate, calitatea activelor, profitabilitate \u015fi structura bilan\u0163ului. Iar fiecare indicator este evaluat \u00een raport cu trei intervale de pruden\u0163\u0103, valoarea acestuia put\u00e2nd astfel s\u0103 fie considerat\u0103 \u00een intervalul cel mai bun, intermediar sau cel mai r\u0103u \u00een func\u0163ie de intervalul valoric c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine.<\/p>\n

\nDatele din tabloul de risc pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc arat\u0103 c\u0103 indicatorii de risc se \u00eencadreaz\u0103 \u00een cele mai bune intervale de pruden\u0163\u0103, iar performan\u0163a este superioar\u0103 mediei europene \u00een majoritatea cazurilor. Indicatorii de solvabilitate, care arat\u0103 c\u00e2t de bine capitalizat este sistemul bancar rom\u00e2nesc, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 un nivel ridicat, de peste 20%, fiind peste media UE. Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) era de 21,5% la final de 9 luni\/2025 pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc, peste media UE (de 17,8%). Iar \u00een 9 luni\/2025 rata solvabilit\u0103\u0163ii pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc a ajuns aproape de 24% peste media UE de 20,4%. Cele mai recente rezultate ale exerci\u0163iului de testare la stres a solvabilit\u0103\u0163ii (realizat de BNR) atest\u0103 adecvarea capitalului la riscuri, av\u00e2nd \u00een vedere at\u00e2t existen\u0163a unui excedent de capital fa\u0163\u0103 de cerin\u0163ele globale de capital, c\u00e2t \u015fi buna capacitate de acoperire a pierderilor din profitul opera\u0163ional curent. \u015ei indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se men\u0163ine la un nivel adecvat \u00een cazul sistemul bancar rom\u00e2nesc, ajung\u00e2nd dup\u0103 9 luni\/2025 la circa 240%, mult peste media UE de circa 160%. \u00cen ceea ce prive\u015fte profitabilitatea sistemului bancar rom\u00e2nesc, aceasta a fost \u00een cre\u015ftere \u00een ultimii ani, fiind dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE. Rentabilitatea activelor (ROA) \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc a ajuns dup\u0103 9 luni\/2025 la 1,7%, peste media UE de 0,7%. Iar indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilit\u0103\u0163ii capitalului) era \u00een 9 luni\/2025 de 18,4%, peste media UE de 10,7%. Profitabilitatea bancar\u0103 se men\u0163ine ridicat\u0103 \u00een compara\u0163ie european\u0103, dar \u00een context autohton, at\u00e2t rentabilitatea activelor bancare, c\u00e2t \u015fi cea a capitalurilor s-au situat \u00een ultimul deceniu sub valorile \u00eenregistrate \u00een economia real\u0103, dup\u0103 cum a men\u0163ionat banca central\u0103 \u00een anumite rapoarte.<\/p>\n

\n\u00cen privin\u0163a raportului cost\/venit pentru sistemul bancar rom\u00e2nesc, nivelul a ajuns dup\u0103 9 luni\/2025 la circa 48%, fiind u\u015for sub media UE de peste 52%, recomandarea fiind ca acest raport s\u0103 fie sub 50%. \u015ei calitatea activelor a r\u0103mas bun\u0103 \u00een cazul b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, cu toate c\u0103 rata creditelor neperformante a mai urcat, p\u00e2n\u0103 la 2,9% din credite la finalul lunii septembrie din acest an, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd peste nivelul mediu din UE, de 1,8%. Nivelul consemnat se \u00eencadreaz\u0103 \u00eenc\u0103 sub 3%, adic\u0103 \u00een intervalul de valori stabilit de ABE pentru un risc sc\u0103zut. Iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de circa 65% \u00een cazul b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, peste nivelul mediu din UE, de circa 42%, recomandarea european\u0103 fiind ca acest indicator s\u0103 fie peste 55%. Astfel, \u015fi acest indicator plaseaz\u0103 sistemul bancar rom\u00e2nesc pe cel mai prudent interval valoric stabilit de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 pentru acest indicator, precum \u015fi peste media european\u0103. Rata creditelor restructurate a fost la final de septembrie de 1,4% pentru b\u0103ncile din Rom\u00e2nia, identic\u0103 cu media UE. \u00cen ceea ce prive\u015fte structura bilan\u0163ier\u0103, aceasta a r\u0103mas echilibrat\u0103 la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc, respect\u00e2nd standardele \u00een privin\u0163a raportului dintre credite \u015fi depozite, care trebuie s\u0103 fie sub 100%. Totu\u015fi, acest raport \u00eentre credite \u015fi depozite \u00een Rom\u00e2nia este destul de mic, de sub 70%, \u00een timp ce media UE a dep\u0103\u015fit 100% (106%). Economiile plasate de popula\u0163ie \u015fi companii la b\u0103nci sunt \u00een continuare mai mari dec\u00e2t volumul creditelor acordate, nivelul raportului credite\/depozite indic\u00e2nd faptul c\u0103 exist\u0103 poten\u0163ial de creditare.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profit mare \u00een banking, de 11,6 mld. lei dup\u0103 9 luni\/2025, active ajunse la v\u00e2rfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dob\u00e2nzi mari din cauza infla\u0163iei persistente, solvabilitate \u015fi lichiditate la cote ridicate, \u00eencetinire a credit\u0103rii, continuare a consolid\u0103rii, restructur\u0103rii \u015fi digitaliz\u0103rii b\u0103ncilor, \u015fi nivel \u00eenc\u0103 sc\u0103zut al ratei NPL, sub 3%, sunt c\u00e2teva dintre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512,7208],"tags":[7267,11801,185,557,187,184,8037],"class_list":["post-243320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-banking","tag-bnr","tag-creditare","tag-dobanzi","tag-inflatie","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=243320"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243320\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=243320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=243320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=243320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}