{"id":243157,"date":"2025-12-11T11:25:23","date_gmt":"2025-12-11T11:25:23","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243157"},"modified":"2025-12-11T11:25:23","modified_gmt":"2025-12-11T11:25:23","slug":"doza-de-incertitudine-locala-si-echilibristica-globala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243157","title":{"rendered":"Doza de incertitudine local\u0103 \u015fi echilibristica global\u0103"},"content":{"rendered":"

\nEvolu\u0163ia PIB-ului, a deficitului, a datoriei publice \u015fi a infla\u0163iei sunt indicatori cheie la care se uit\u0103 deopotriv\u0103 anali\u015ftii, dar \u015fi creditorii Rom\u00e2niei. Iar cu c\u00e2t peisajul global este mai inflamat de presiuni diverse, cu at\u00e2t echilibristica economic\u0103 la nivel local \u015fi mondial este mai complicat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u00centr-o zi ploioas\u0103 de toamn\u0103, la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de Pia\u0163a Eroilor, la sediul firmei, Claudiu Cazacu, analist \u00een cadrul firmei de trading XTB Rom\u00e2nia, creioneaz\u0103 tabloul economic al \u0163\u0103rii noastre, dar puncteaz\u0103 \u015fi care sunt cele mai importante tendin\u0163e la nivel mondial. \u00cencepe cu situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi, spune el, \u201eaici datele arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 un avans al PIB de 0,8% anul trecut, poate reu\u015fim s\u0103 avem 0,6% anul acesta\u201d. Este, explic\u0103 el, o doz\u0103 mare de incertitudine, iar anul viitor se a\u015fteapt\u0103 o accelare u\u015foar\u0103, dar sunt foarte multe necunoscute – depinde de felul \u00een care sunt gestionate fondurile europene, de evolu\u0163ia pie\u0163elor, care este apetitul lor pentru pentru a ne finan\u0163a \u00een condi\u0163iile \u00een care datoria public\u0103 este \u00een cre\u015ftere, puncteaz\u0103 Claudiu Cazacu. El se refer\u0103 la avansul de la 54,6% (\u00een 2024) al datoriei publice, care este estimat s\u0103 treac\u0103 la final de 2025 de pragul de 60% \u015fi cu previziuni pentru anul viitor spre un nivel de 67%. Or un avans de peste 13% al acestei datorii este, spune analistul de la XTB, \u201ecam mult totu\u015fi, este o situa\u0163ie delicat\u0103 pentru Rom\u00e2nia. A\u015fa arat\u0103 cifrele \u015fi poate s\u0103 par\u0103 OK, la 60%, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri care au 80-90%. Ar p\u0103rea c\u0103 mai avem spa\u0163iu, dar trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare viteza cu care ne mi\u015fc\u0103m: 13% \u00een doi ani este o accelerare foarte \u00eengrijor\u0103toare\u201d.<\/p>\n

\n\"\"Pe de alt\u0103 parte, completeaz\u0103 Claudiu Cazacu, infla\u0163ia (\u201eceea ce ne preocup\u0103 \u015fi vedem zi de zi\u201d) \u2013 cu o prognoz\u0103 de 9,1% – aproape c\u0103 se dubleaz\u0103 anul acesta comparativ cu nivelul anului trecut (5,1%), iar previziunile pentru anul viitor se plaseaz\u0103 la 4,5%. C\u00e2t prive\u015fte deficitul de cont curent – \u201eaici includem diferen\u0163e \u00eentre ceea ce import\u0103m \u015fi ceea ce export\u0103m. A\u015f semnala \u015fi aici o tendin\u0163\u0103, de ad\u00e2ncire. Eram aproape de zero \u00een 2015, ceea ce \u00eensemna c\u0103 aveam cumva un buffer, o zon\u0103 de siguran\u0163\u0103 care a disp\u0103rut, iar tendin\u0163a este de natur\u0103 s\u0103 ne preocupe. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu suntem competitivi la export sau c\u0103 import\u0103m mai mult dec\u00e2t ne permitem, mai mult dec\u00e2t ne \u0163ine p\u0103tura. Nu este o situa\u0163ie de dorit \u015fi solu\u0163iile nu sunt foarte simple, pe termen foarte scurt, ele sunt de perspectiv\u0103. Pe teremen scurt corec\u0163ia se poate face printr-o t\u0103iere a consumului. Cum se face asta? Sunt mai multe c\u0103i – austeritatea sau o corec\u0163ie pe cursul de schimb. Vom vedea care dintre acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103.\u201d<\/p>\n

\nDatoria public\u0103 este \u00een cre\u015ftere \u015fi se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 mearg\u0103 spre 80%, acesta fiind un nivel mediu al zonei euro, care nu reflect\u0103 extremele. \u00cen Europa este de a\u015fteptat ca PIB-ul s\u0103 accelereze la 1,2% (\u201eceea ce este pu\u0163in\u201d), pentru c\u0103 Europa a pierdut competitivitate, a pierdut productivitate, iar decalajul fa\u0163\u0103 de SUA a crescut; \u201efa\u0163\u0103 de China nu mai vorbim. \u015ei atunci zona european\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi resorturi de cre\u015ftere\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen zona euro, infla\u0163ia este \u00een sc\u0103dere, Banca Central\u0103 European\u0103 este fericit\u0103. \u201eSigur, mai sunt \u015fi alte valabile. Cursul de schimb trebuie luat \u00een calcul. \u015ei un curs are moneda euro puternic\u0103 defavorizeaz\u0103 exportul, defavorizeaz\u0103 motorul de export al Germaniei. \u015ei nu este este dezirabil\u201d, puncteaz\u0103 Claudiu Cazacu. Tot el adaug\u0103 c\u0103 moneda euro s-a apreciat destul de mult, poate prea mult.<\/p>\n

\nLa nivel european, deficitul bugetar se plaseaz\u0103 la circa 3%, datoria public\u0103 este \u00een cre\u015ftere u\u015foar\u0103, infla\u0163ia \u00een sc\u0103dere \u015fi un PIB care cre\u015fte. \u201eDeci cumva zona euro nu arat\u0103 r\u0103u. \u00cen schimb avem o divergen\u0163\u0103. Pie\u0163ele sunt \u00eengrijorate vizavi de Fran\u0163a, pentru c\u0103 una e s\u0103 ai datorie la 60-70% \u015fi alta e s\u0103 te \u00eendrep\u0163i spre o datorie de 120% din PIB \u015fi mai ales s\u0103 nu ai o percep\u0163ie clar\u0103 despre c\u00e2nd ai putea corecta aceste deficite. Pie\u0163ele pot s\u0103 stea cu tine o vreme, s\u0103 accepte c\u0103 mergi cumva mai departe dec\u00e2t ar fi normal pentru un timp, dar nu \u015fi pe termen foarte lung.\u201d<\/p>\n

\nCauza nivelului foarte ridicat al datoriei publice din Fran\u0163a se leag\u0103 de politicile sociale adoptate \u00een perioada 2010-2012, generate de presiunile publice. Pe de alt\u0103 parte, observ\u0103 analistul de la XTB, germanii au fost mai str\u00e2n\u015fi la pung\u0103 \u015fi acum au de unde s\u0103 cheltuiasc\u0103. \u201e\u015ei au \u015fi nevoie s\u0103 cheltuiasc\u0103, pentru c\u0103 industria auto are propriile dificult\u0103\u0163i. Asta ca o explica\u0163ie pe foarte scurt. Iar efectele cred c\u0103 vor fi de durat\u0103 \u00een economia european\u0103. Este o accentuare a schimb\u0103rii raportului de for\u0163\u0103 \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Germania.\u201d<\/p>\n

\nC\u00e2t prive\u015fte Statele Unite, Claudiu Cazacu arat\u0103 c\u0103 bursele sunt sus, multiplii de valoare se plaseaz\u0103 la nivele \u00eenalte fa\u0163\u0103 de evolu\u0163ia din ultimii 10-15 ani. Ce a determinat aceast\u0103 dinamic\u0103? \u201eMotorul a fost AI, tehnologia, entuziasmul pentru inteligen\u0163a artificial\u0103 care va revolu\u0163iona totul. Banii au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 \u00een sectorul tech \u015fi telecom (\u00een linii mari putem s\u0103 \u00eenlocuim telecom cu tech). Fa\u0163\u0103 de avansul din anul anterior, de 12%, mai nou exist\u0103 un avans al pie\u0163ei aproape dublu pentru tehnologie \u00een general. AI a fost un motor pentru burse \u015fi, mai mult, investi\u0163iile anun\u0163ate sunt de ordinul trilioanelor. Vorbim de 4 trilioane de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2030\u201d, subliniaz\u0103 Claudiu Cazacu. Ceea ce reprezint\u0103 10,8% din PIB-ul SUA cumulativ p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u201eEste absolut enorm. Deja AI apare cu date \u00een primul semestru din 2025 – 1,1 puncte de procentuale de cre\u015ftere a provenit de aici. Deci AI-ul este de baz\u0103 \u00een cre\u015fterea economiei americane. E un pariu cu masiv, o miz\u0103 pe care o adopt\u0103 Statele Unite. Ei vor s\u0103 vin\u0103 s\u0103 devin\u0103 fabrica de AI a lumii.\u201d<\/p>\n

\n\"\"Dar, observ\u0103 Claudiu Cazacu, acest lucru poate s\u0103 func\u0163ioneze c\u00e2t\u0103 vreme pre\u0163ul energiei este sc\u0103zut. Dac\u0103 vrem s\u0103 \u00eentreb\u0103m un lucru simplu ChatGPT \u015fi nu pe Google direct, vom consuma de 1.000 de ori mai multe resurse. \u201eAI-ul ne ajut\u0103, dar deocamdat\u0103 nu o face foarte eficient. Pare c\u0103 eficient, pentru c\u0103 ofer\u0103 r\u0103spunsul rapid. Dar pentru acest lucru consum\u0103 foarte mult curent, ap\u0103 \u015famd. Dar aceasta este direc\u0163ia, se sper\u0103 c\u0103 la un moment dat tehnologia va evolua at\u00e2t de mult, va fi at\u00e2t de bun\u0103, \u00eenc\u00e2t eficien\u0163a va cre\u015fte foarte mult \u015fi atunci costurile pe r\u0103spuns vor fi mult mai mici.\u201d<\/p>\n

\nC\u00e2t\u0103 vreme SUA investe\u015fte masiv, iar China accelereaz\u0103 de asemenea, \u00een Europa exist\u0103 centre de date, dar continentul nu are dec\u00e2t un campion la acest capitol, Fran\u0163a, un produc\u0103tor de modele de frontier\u0103, deci modele foarte avansate. Dar, \u00een linii mari, continentul este destul de \u00een urm\u0103 la acest capitol, puncteaz\u0103 analistul de la XTB.<\/p>\n

\nSUA \u015fi China sunt cele dou\u0103 puteri mari la capitolul proces\u0103rii datelor. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, SUA este pe locul \u00eent\u00e2i, dar ideea interesant\u0103, spune Claudiu Cazacu, este cumva c\u0103 restric\u0163iile pe tehnologie pe care le-au impus SUA au permis ca \u00een momentul de fa\u0163\u0103 China, de\u015fi investe\u015fte masiv, s\u0103 fie \u00een urm\u0103 cu puterea de procesare, dar s\u0103 o distribuie foarte mult. \u201e\u015ei momentul \u00een care va avea – s\u0103 spunem – cipuri mai avansate, va putea face saltul foarte rapid. China \u00ee\u015fi pune bazele pentru salt tehnologic viitor foarte vizibil \u015fi foarte puternic.\u201d SUA conduce la puterea de procesare \u015fi capacitatea de energie a centrelor, dar China domin\u0103 la num\u0103rul de clustere.<\/p>\n

\nLa puterea de procesare \u00een acest moment, la nivel mondial, Emiratele Arabe Unite se plaseaz\u0103 pe locul doi, urmate de Arabia Saudit\u0103. \u00cen ce prive\u015fte puterea de procesare, Orientul Mijlociu a investit masiv resurse, petrol \u00een ultimii trei ani. \u201eEste foarte interesant \u015fi o strategie care trebuie urm\u0103rit\u0103\u201d, puncteaz\u0103 Claudiu Cazacu.<\/p>\n

\nDar, aten\u0163ioneaz\u0103 el, la nivel global ne plas\u0103m \u00eentr-un fel de balon speculativ. \u201eA mers inteligen\u0163a artificial\u0103 dincolo de realitate? Exist\u0103 cel pu\u0163in un element foarte foarte concret care ridic\u0103 un semn de \u00eentrebare. Vorbim de circularitatea fondurilor. Adic\u0103 Nvidia are bani \u00een momentul fa\u0163\u0103, are cash. Nvidia anun\u0163\u0103 c\u0103 investe\u015fte \u00een OpenAI, dar investe\u015fte \u00een multe direc\u0163ii. Iar OpenAI ce face? Cu banii de la Nvidia, cump\u0103r\u0103 cipuri de la Nvidia. Aparent, cifra de afaceri cre\u015fte \u015fi la una \u015fi la cealalt\u0103, dar \u00een realitate banii sunt aceia\u015fi, doar se plimb\u0103. Avem o suprapunere \u015fi o raportare, o anumit\u0103 umflare contabil\u0103. Exist\u0103 critici care spun c\u0103 avem o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare cu ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte de bula dotcom din 2000\u201d, adaug\u0103 Claudiu Cazacu.<\/p>\n

\nTehnologia promite foarte mult, dar c\u00e2\u015ftig\u0103tori vor fi unu sau doi, subliniaz\u0103 analistul. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, banii se aloc\u0103 ca \u015fi cum ar fi mult mai mul\u0163i – 10-15 c\u00e2\u015ftig\u0103tori mari. \u201eUnii vor pierde foarte mul\u0163i bani \u015fi unii \u2013 c\u00e2\u0163iva \u2013 vor c\u00e2\u015ftiga. Per total, vor fi ni\u015fte pierderi, vor fi ni\u015fte bani care a fost investi\u0163i gre\u015fit. Da, tehnologia promite \u015fi dup\u0103 ce se vor a\u015feza apele din nou, probabil c\u0103 lucrurile vor vor evolua. Eu am urm\u0103rit foarte de aproape acest subiect \u015fi cred c\u0103 lucrurile sunt undeva hype, prea umflate, prea exagerate. Dar progresul pe care l-am v\u0103zut \u00een ultimii doi ani este este spectaculos \u015fi mai este loc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire.\u201d<\/p>\n

\nDar \u00een ecua\u0163ia dezvolt\u0103rii inteligen\u0163ei artificiale, conteaz\u0103 enorm pre\u0163ul la energie \u015fi sustenabilitatea acesteia. Acum OpenAI este pe pierdere, observ\u0103 Claudiu Cazacu. Dac\u0103 se va pl\u0103ti pre\u0163ul real pentru ChatGPT \u015fi dac\u0103 pre\u0163ul la energie nu va sc\u0103dea, atunci c\u00e2t\u0103 lume \u00ee\u015fi va putea permite un pre\u0163 de patru, cinci, poate de zece ori mai mare fa\u0163\u0103 de varianta pl\u0103tit\u0103? \u201eC\u00e2\u0163i \u015fi-ar permite s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 100-150 de dolari pe lun\u0103 pentru un abonament ca s\u0103 li se r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri? Poate nu to\u0163i cei care sunt lua\u0163i \u00een calcul c\u00e2nd se fac scenariile. \u00cen schimb, se g\u0103sesc noi utiliz\u0103ri. Studiile arat\u0103 c\u0103 persoanele fizice folosesc foarte multe AI, dar companiile \u00eenc\u0103 nu prea au g\u0103sit variante de a integra \u00een lucrul de zi cu zi. De multe ori doar se laud\u0103, pentru c\u0103 d\u0103 bine \u00een ochii investitorilor. Dar \u00een realitate nu au un use case foarte a\u015fezat. Ceea ce eu cred c\u0103 se va schimba. Cred c\u0103 din p\u0103cate companiile vor fi dispuse s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult pe tehnologie \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00ee\u015fi vor pl\u0103ti for\u0163a de munc\u0103 mai pu\u0163in\u201d, crede analistul. El se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 apar\u0103 noi meserii, legate de implementarea de AI. \u201eDac\u0103 a\u015f fi \u00eengrijorat legat de viitorul profesiei mele \u015fi a\u015f vrea s\u0103 m\u0103 uit \u00eentr-o zon\u0103, aceasta ar fi. Mai este partea de implica\u0163ii, de etic\u0103, de legal, apoi mai este partea de rescriere a legilor economice\u201d, conchide Claudiu Cazacu.  <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evolu\u0163ia PIB-ului, a deficitului, a datoriei publice \u015fi a infla\u0163iei sunt indicatori cheie la care se uit\u0103 deopotriv\u0103 anali\u015ftii, dar \u015fi creditorii Rom\u00e2niei. Iar cu c\u00e2t peisajul global este mai inflamat de presiuni diverse, cu at\u00e2t echilibristica economic\u0103 la nivel local \u015fi mondial este mai complicat\u0103. \u00centr-o zi ploioas\u0103 de toamn\u0103, la o arunc\u0103tur\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,511,512],"tags":[14699,184,7127,7931,204],"class_list":["post-243157","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-afaceri","category-revista-bm","tag-datorie-publica","tag-inflatie","tag-macroeconomie","tag-pib","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243157","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=243157"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243157\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=243157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=243157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=243157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}