{"id":242789,"date":"2025-12-01T09:00:00","date_gmt":"2025-12-01T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242789"},"modified":"2025-12-01T09:00:00","modified_gmt":"2025-12-01T09:00:00","slug":"o-altfel-de-recesiune-care-va-ajunge-la-putere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242789","title":{"rendered":"O altfel de recesiune, care va ajunge la putere"},"content":{"rendered":"<p>\nDincolo de evenimentele curente care au ajuns s\u0103 fac\u0103 parte din cotidian \u2013 r\u0103zboi, infla\u0163ie, tensiunile geopolitice, cre\u015fterea curentelor na\u0163ionaliste, suveraniste \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd apari\u0163ia \u00een prim-plan a unor alte genera\u0163ii cu o retoric\u0103 populist\u0103, socialist\u0103 (vezi cazul lui Zohran Mamdani, noul primar al New Yorkului) -, pe termen mai lung lumea occidental\u0103 se va confrunta, de fapt deja se confrunt\u0103, cu sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii \u015fi, mai nou, cu \u201erecesiunea\u201d rela\u0163iilor dintre fete \u015fi b\u0103ie\u0163i, dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, ceea ce are \u015fi va avea un impact major \u00een societate, \u00een business, \u00een economie, \u00een politic\u0103, \u00een modul cum vor evolua lucrurile \u00een continuare.<\/p>\n<p>\nThe Economist, cea mai cunoscut\u0103 revist\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 geopolitic\u0103 \u015fi de business din lume, are \u00een num\u0103rul 8 noiembrie &#8211; 14 noiembrie articolul principal legat de \u201eThe relationship recession\u201d, \u00een care trateaz\u0103 recesiunea rela\u0163iilor dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, care c\u00e2\u015ftig\u0103 teren tot mai mult \u00een lumea occidental\u0103.<\/p>\n<p>\nAceast\u0103 recesiune influen\u0163eaz\u0103 natalitatea, influen\u0163eaz\u0103 modul de construc\u0163ie \u015fi func\u0163ionare a unei societ\u0103\u0163i, modul \u00een care se proiecteaz\u0103 viitorul. Femeile c\u00e2\u015ftig\u0103 teren \u015fi sunt deja la masa discu\u0163iilor, dar de data asta nu la masa din buc\u0103t\u0103rie, ci la masa din sufragerie.<\/p>\n<p>\nOdat\u0103 cu cre\u015fterea nivelului de educa\u0163ie (adic\u0103 fetele nu se mai opresc cu studiile la liceu, ci le continu\u0103), cariera profesional\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103 teren, iar rela\u0163iile care ulterior se transform\u0103 \u00eentr-o familie, cu apari\u0163ia unor copii, au trecut pe locul doi.<\/p>\n<p>\nConform datelor statistice, fetele pleac\u0103 de acas\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 din ce \u00een ce mai sc\u0103zut\u0103 \u2013 24 \u015fi chiar 22 de ani -, nu neap\u0103rat pentru a-\u015fi face o familie, ci pentru a-\u015fi face o carier\u0103.<\/p>\n<p>\nDe partea cealalt\u0103, b\u0103ie\u0163ii nu mai vor s\u0103 plece de acas\u0103 at\u00e2t de devreme \u015fi am\u00e2n\u0103 c\u00e2t pot de mult ie\u015firea din casa familial\u0103, unde au totul asigurat.<\/p>\n<p>\nDatele statistice indic\u0103 faptul c\u0103 b\u0103ie\u0163ii \u00eencep s\u0103 plece de acas\u0103, asta \u00eentr-un caz fericit, dup\u0103 30 de ani, ceea ce are un efect important asupra rela\u0163iei cu o fat\u0103. \u00cen acest context, \u015fi decizia de a avea copii se am\u00e2n\u0103 din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n<p>\nApari\u0163ia fetelor la masa din sufragerie \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 din ce \u00een ce mai mult pe pia\u0163a imobiliar\u0103, pe pia\u0163a muncii, pe pia\u0163a salariilor, pe pia\u0163a de entertainment, pe pia\u0163a de c\u0103l\u0103torii \u015fi pe pia\u0163a de wellbeing.<\/p>\n<p>\nFetele deja au banii lor \u015fi depind din ce \u00een ce mai pu\u0163in de banii b\u0103rbatului, pot s\u0103-\u015fi cumpere pe cont propriu propria locuin\u0163\u0103, pot s\u0103 stea unde vor pentru c\u0103 au bani, \u00eencep s\u0103 economiseasc\u0103 \u015fi s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-un mod diferit, iau decizii proprii legate de viitor.<\/p>\n<p>\nToate aceste lucruri schimb\u0103 alte lucruri \u00een business, \u00een economie, \u00een societate.<\/p>\n<p>\nOdat\u0103 ce au acces la educa\u0163ie, joburi mai bune \u015fi mai bine pl\u0103tite, odat\u0103 ce au o carier\u0103 profesional\u0103 proprie, odat\u0103 ce au banii proprii, preten\u0163iile fa\u0163\u0103 de b\u0103ie\u0163i\/b\u0103rba\u0163i\/parteneri cresc (el s\u0103 fie \u00eenalt, manierat, cu un job bun, cu o carier\u0103 stabil\u0103 \u015fi, dac\u0103 se poate, \u00een prim-plan, de familie bun\u0103 etc.), iar The Economist spune c\u0103 nu to\u0163i b\u0103ie\u0163ii sunt preg\u0103ti\u0163i pentru aceast\u0103 schimbare. \u015ei de aceea \u201erecesiunea\u201d rela\u0163iilor \u00eencepe s\u0103 se extind\u0103.<\/p>\n<p>\nS-ar putea spune c\u0103 noile genera\u0163ii \u00eencep s\u0103 fie din ce \u00een ce mai singure, de fapt prefer\u0103 singur\u0103tatea \u00een locul rela\u0163iilor, iar refugiul este \u00een online, unde aplica\u0163iile de dating, pentru \u00eent\u00e2lniri mai mult sau mai pu\u0163in pasagere, c\u00e2\u015ftig\u0103 teren.<\/p>\n<p>\nPentru a cre\u015fte natalitatea, trebuie s\u0103 creasc\u0103 mai \u00eent\u00e2i num\u0103rul de rela\u0163ii, poate calitatea lor etc.<\/p>\n<p>\nMulte guverne \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi corup\u0103 cet\u0103\u0163enii mai tineri, oferindu-le din ce \u00een ce mai multe facilit\u0103\u0163i pentru a face copii.<\/p>\n<p>\nDar noile genera\u0163ii nu prea au chef de acest lucru, pentru c\u0103 fiecare vrea s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 pe cont propriu, f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii, via\u0163a, mai ales dac\u0103 are bani pentru acest lucru.<\/p>\n<p>\nThe Economist trateaz\u0103 problema recesiunii rela\u0163iilor \u00eentr-un mod extins, fiind unul dintre cele mai interesante articole (de fapt sunt trei articole \u00een acest num\u0103r care trateaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103) pe care le-am citit \u00een acest an.<\/p>\n<p>\nCompaniile globale, b\u0103ncile \u00eencep s\u0103 discute din ce \u00een ce mai mult viitorul clien\u0163ilor lor, pentru c\u0103 dac\u0103 nu ai clien\u0163i, nu ai business. Clien\u0163ii sunt judeca\u0163i din punct de vedere cantitativ (c\u00e2t de mul\u0163i sunt) \u015fi apoi calitativ (c\u00e2\u0163i bani c\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi unde sunt localiza\u0163i).<\/p>\n<p>\nMerit\u0103 s\u0103 citi\u0163i articolul din The Economist pentru a vedea cum vor evolua lucrurile \u00een anii \u015fi deceniile urm\u0103toare, pentru a vedea cine vine din spate, pentru a afla mai din timp care sunt a\u015ftept\u0103rile \u015fi preten\u0163iile acestora.<\/p>\n<p>\nNoua genera\u0163ie va veni la putere imediat \u015fi nu trebuie s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103 v\u0103d lucrurile altfel dec\u00e2t le vedem noi.<\/p>\n<p>\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103 este lumea pe care ei o vor conduce, \u00een recesiune sau nu.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/22963854\/2\/66-the-economist.jpg?height=829&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 829px;\" \/><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#ff0000;\">The Economist, cea mai cunoscut\u0103 revist\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 geopolitic\u0103 \u015fi de business din lume, are \u00een num\u0103rul 8 noiembrie &#8211;&nbsp;14 noiembrie articolul principal legat de \u201eThe relationship recession\u201d, \u00een care trateaz\u0103 recesiunea rela\u0163iilor dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, care c\u00e2\u015ftig\u0103 teren tot mai mult \u00een lumea occidental\u0103.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<p>\n<strong>cristian.hostiuc@zf.ro<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dincolo de evenimentele curente care au ajuns s\u0103 fac\u0103 parte din cotidian \u2013 r\u0103zboi, infla\u0163ie, tensiunile geopolitice, cre\u015fterea curentelor na\u0163ionaliste, suveraniste \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd apari\u0163ia \u00een prim-plan a unor alte genera\u0163ii cu o retoric\u0103 populist\u0103, socialist\u0103 (vezi cazul lui Zohran Mamdani, noul primar al New Yorkului) -, pe termen mai lung lumea occidental\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,529,7218,512],"tags":[32962,235,178,21367,22405,87,179,20271],"class_list":["post-242789","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-opinii","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-baieti","tag-business","tag-cristian-hostiuc","tag-fete","tag-natalitate","tag-opinie","tag-recesiune","tag-the-economist"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242789"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242789\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}