{"id":242784,"date":"2025-11-30T19:40:53","date_gmt":"2025-11-30T19:40:53","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242784"},"modified":"2025-11-30T19:40:53","modified_gmt":"2025-11-30T19:40:53","slug":"ziua-nationala-la-multi-ani-romania-o-tara-care-creste-o-tara-care-invata-romania-in-oglinda-cifrelor-ce-imagine-contureaza-principalii-indicatori-despre-performanta-economiei-si-directia-in-car","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242784","title":{"rendered":"Ziua Na\u0163ional\u0103. La mul\u0163i ani, Rom\u00e2nia! O \u0163ar\u0103 care cre\u015fte, o \u0163ar\u0103 care \u00eenva\u0163\u0103. Rom\u00e2nia \u00een oglinda cifrelor: Ce imagine contureaz\u0103 principalii indicatori despre performan\u0163a economiei \u015fi direc\u0163ia \u00een care se \u00eendreapt\u0103 \u0163ara?"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>Dincolo de cifre, grafice \u015fi clasamente, Rom\u00e2nia este povestea unei genera\u0163ii care a schimbat direc\u0163ia unei \u0163\u0103ri: venituri dublate, industrii ridicate de la zero, recorduri \u00een agricultur\u0103, energie \u2666 <\/span>Dar este \u015fi povestea restan\u0163elor care ne apas\u0103 – educa\u0163ia, digitalizarea, s\u0103n\u0103tatea \u2666 <\/span>De 1 Decembrie, privim Rom\u00e2nia a\u015fa cum este: cu progresele ei reale \u015fi cu drumul lung pe care \u00eel avem \u00een fa\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia din prezent este o \u0163ar\u0103 care a crescut mult mai repede dec\u00e2t ar fi pariat cineva acum dou\u0103 decenii. Veniturile s-au dublat, industriile s-au reinventat, iar energia care vine din mediul privat arat\u0103 o economie care nu mai prive\u015fte \u00een urm\u0103. Dar, dincolo de cifre, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o poveste despre oameni – despre ce am reu\u015fit \u015fi, mai ales, despre ce avem \u00eenc\u0103 de construit \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

\nPrivit\u0103 doar prin \u015ftirile de zi cu zi, Rom\u00e2nia pare adesea o \u0163ar\u0103 contradictorie. Dar dac\u0103 o privim prin indicatori, prin evolu\u0163ii, prin pa\u015fi mici \u015fi siguri, descoperim o na\u0163iune care a crescut mult. Sunt multe motive de m\u00e2ndrie \u015fi la fel de multe motive s\u0103 r\u0103m\u00e2nem lucizi: Rom\u00e2nia merge \u00eenainte, dar nu f\u0103r\u0103 provoc\u0103ri.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia urc\u0103 \u00een clasamente unde acum un deceniu aproape nici nu ap\u0103rea. Suntem pe locul al doilea \u00een Europa la produc\u0163ia de biciclete, pe locul \u00eent\u00e2i \u00een UE la produc\u0163ia de floarea-soarelui \u015fi la produc\u0163ia de gaze, \u00een timp ce industria auto se men\u0163ine \u00een topul primelor \u015fase economii europene. Agricultura \u015fi energia sunt zonele \u00een care Rom\u00e2nia st\u0103 bine deja, iar independen\u0163a energetic\u0103 – locul al treilea \u00een UE – este unul dintre atuurile unei \u0163\u0103ri din estul Europei.<\/p>\n

\n\u015ei mediul de afaceri d\u0103 semne de matu\u00adri\u00adzare: Rom\u00e2nia este pe locul al treilea \u00een UE la cre\u015fterea num\u0103\u00adrului de companii nou-\u00een\u00adfiin\u00ad\u0163ate, iar com\u00adpaniile rom\u00e2\u00adne\u015fti sunt tot mai pre\u00adzente \u00een topurile regionale ale ma\u00adrilor juc\u0103tori. Turismul intern este activ, hotelurile av\u00e2nd cel mai bun grad de ocupare din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n

\nPia\u0163a muncii vine \u015fi ea cu ve\u015fti bune: productivitatea a crescut cu peste 30% \u00een ultimul deceniu, iar salariile – chiar dac\u0103 pornesc de la baze reduse – avanseaz\u0103 \u00eentr-un ritm accelerat, ceea ce a \u00eempins Rom\u00e2nia mai sus \u00een ierarhiile salariale europene.<\/p>\n

\nDar imaginea r\u0103m\u00e2ne una dual\u0103. Acelea\u015fi date care arat\u0103 progresul puternic eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi zonele \u00een care Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103. \u00cen educa\u0163ie, decalajele sunt critice: \u0163ara are cea mai mare pondere de tineri NEET din UE, cea mai mic\u0103 pondere de absolven\u0163i de studii superioare \u015fi o integrare sc\u0103zut\u0103 a proaspe\u0163ilor absolven\u0163i pe pia\u0163a muncii. La digitalizare \u015fi inovare, Rom\u00e2nia este constant pe ultimele locuri \u00een UE – fie c\u0103 vorbim de competen\u0163e digitale, de utilizarea inteligen\u0163ei artificiale sau de gradul de digitalizare a companiilor.<\/p>\n

\nS\u0103n\u0103tatea \u015fi calitatea vie\u0163ii sunt \u015fi ele \u00eentr-o zon\u0103 vulnerabil\u0103. Rom\u00e2nia are una dintre cele mai mici speran\u0163e de via\u0163\u0103 din UE, cel mai sc\u0103zut num\u0103r de ani tr\u0103i\u0163i \u00een stare de s\u0103n\u0103tate din regiune \u015fi o pondere ridicat\u0103 a popula\u0163iei expuse la risc de s\u0103r\u0103cie. \u00cen acela\u015fi timp, infla\u0163ia r\u0103m\u00e2ne printre cele mai ridicate din Uniune, iar deficitul bugetar este cel mai mare din UE \u2013 dou\u0103 presiuni majore pentru anii ce vin.<\/p>\n

\nExist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi capitole unde Rom\u00e2nia exceleaz\u0103 exact acolo unde alte economii europene au dificult\u0103\u0163i: locuin\u0163ele sunt printre cele mai accesibile din Europa, 95% dintre rom\u00e2ni sunt proprietari, iar timpul necesar pentru achizi\u0163ia unei locuin\u0163e este printre cele mai reduse din UE.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia anului 2025 este o \u0163ar\u0103 care a accelerat puternic la economie, venituri \u015fi mediu de business, dar care r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 la inovare, educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate – exact acele domenii care vor decide competitivitatea urm\u0103torului deceniu. Drumul continu\u0103, \u00eens\u0103 pentru a p\u0103stra ritmul accelerat trebuie s\u0103 investim \u00een oameni, \u00een competen\u0163e \u015fi \u00een zonele \u00een care azi statistica ne trage la r\u0103spundere.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEconomie \u015fi finan\u0163e<\/strong><\/p>\n

\nLocul 1<\/span> \u00cen UE la cre\u015fterea venitului real al gospod\u0103riilor pe cap de locuitor<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este pe primul loc \u00een UE la cre\u015fterea venitului pe cap de locuitor, cu 134% \u00een ultimii 20 de ani, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. La nivelul Uniunii Europene cre\u015fterea a fost de 22%.<\/strong><\/p>\n

\n\"\"\u2666 <\/span>Locul 18 \u00een UE dup\u0103 PIB pe cap de locuitor exprimat \u00een puterea de cump\u0103rare<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afla \u00een 2024 pe locul 18 \u00een r\u00e2ndul celor 27 de state membre ale UE raportat la PIB per capita exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare, \u00eemp\u0103r\u0163ind pozi\u0163ia cu Polonia \u015fi Estonia. Rom\u00e2nia avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, dep\u0103\u015find Croa\u0163ia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia \u015fi Bulgaria. \u00cen 2023, Rom\u00e2nia avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii. Zece \u0163\u0103ri, reprezent\u00e2nd aproximativ 34% din popula\u0163ia UE, au dep\u0103\u015fit media UE \u00een ceea ce prive\u015fte PIB-ul pe capita.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 10 \u00een UE dup\u0103 cre\u015fterea produsului intern brut<\/strong><\/p>\n

\nEconomia Rom\u00e2niei a crescut, pe date ajustate, cu 1,4% \u00een trimestrul al treilea fa\u0163\u0103 de trimestrul al treilea din 2024, spune Eurostat, oficiul de de statistic\u0103 al Uniunii Europene. Cre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei este la mijlocul cre\u015fterii economice din UE.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 19 \u00een UE dup\u0103 coeficientul de inegalitate social\u0103<\/strong><\/p>\n

\nCu c\u00e2t valoarea coeficientului Gini este mai mare, cu at\u00e2t veniturile disponibile ale popula\u0163iei sunt distribuite mai inegal. Statisticile Eurostat arat\u0103 o sc\u0103dere a coeficientului Gini \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii zece ani. Media Uniunii Europene este de 29,4, astfel c\u0103 Rom\u00e2nia st\u0103 mai bine dec\u00e2t media european\u0103. \u00cen 2024, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mic\u0103 valoare a ultimului deceniu \u2013 28, cu peste 9 puncte mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een 2015, c\u00e2nd indicatorul era 37,4.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 dup\u0103 deficitul bugetar   <\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are \u00een continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre ale UE, de 7,5% \u00een T1 2025, \u00een condi\u0163iile \u00een care media blocului comunitar este de 2,9%, potrivit celor mai recente date ale Eurostat despre acest indicator.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 16 \u00een UE dup\u0103 datoria public\u0103<\/strong><\/p>\n

\nDatoria public\u0103 a urcat la 57,3% din PIB \u00een trimestrul doi din 2025, \u00een cre\u015ftere cu aproape 6 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Cu aceast\u0103 valoare, Rom\u00e2nia se plaseaz\u0103 mai bine dec\u00e2t \u0163\u0103ri precum Grecia, Italia, Fran\u0163a, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania, Cipru, Polonia \u015fi Croa\u0163ia.<\/p>\n

\n\"\"\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 dup\u0103 rata anual\u0103 a infla\u0163iei<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen octombrie 2025, rata anual\u0103 a infla\u0163iei a ajuns la 8,4%, conform raport\u0103rii Eurostat, cea mai mare din r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor membre ale UE. INS a raportat pentru luna octombrie o rat\u0103 anual\u0103 a infla\u0163iei de 9,8%. Diferen\u0163a dintre aceste raport\u0103ri vine pentru c\u0103 Eurostat public\u0103 infla\u0163ia (HICP), adic\u0103 indicele armonizat al pre\u0163urilor de consum, indicatorul armonizat pentru toate statele UE, deci comparabil \u00eentre \u0163\u0103ri. INS public\u0103 IPC-ul na\u0163ional (indicele de pre\u0163uri de consum), care este infla\u0163ia oficial\u0103 \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201d, folosit\u0103 pentru indexarea pensiilor, indexarea salariului minim, analize interne.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE dup\u0103 aloc\u0103rile bugetare pentru cercetare-dezvoltare<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are cele mai mici aloc\u0103ri bugetare din UE pentru zona de cercetare-dezvoltare, de doar 19 euro de persoan\u0103 \u00een 2024, mult sub sumele alocate de urm\u0103toarele \u0163\u0103ri aflate la finalul clasamentului, respectiv 38 euro \u00een Bulgaria \u015fi 58 euro \u00een Ungaria, arat\u0103 datele Eurostat.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE dup\u0103 dimensiunea sectorului bancar ca pondere \u00een PIB<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 se afle pe ultima pozi\u0163ie din \u0163\u0103rile Uniunii Europene, conform datelor B\u0103ncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se afl\u0103 la pu\u0163in peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nBusiness & companii<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/strong><\/p>\n

\nLocul 4 <\/span>\u00cen Europa Central\u0103 \u015fi de Est <\/strong>la cele mai puternice companii<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe locul al patrulea \u00een regiune \u00een ceea ce prive\u015fte prezen\u0163a num\u0103rului de companii \u00een Top 500 cele mai mari companii din Europa Central\u0103 \u015fi de Est realizat de Coface, unde este reprezentant\u0103 de <\/strong>56 de companii, cu dou\u0103 mai multe dec\u00e2t \u00een edi\u0163ia anterioar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 3 \u00een Uniunea European\u0103 la evolu\u0163ia num\u0103rului de companii nou-\u00eenfiin\u0163ate<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen al treilea trimestru din 2025, num\u0103rul de companii nou-\u00eenfiin\u0163ate \u00een Rom\u00e2nia a crescut cu 32,3% fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior, fiind a treia cea mai bun\u0103 evolu\u0163ie din Europa, dup\u0103 Irlanda \u015fi Luxemburg, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 24 \u00een Uniunea European\u0103 la num\u0103rul de IMM-uri per capita<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia num\u0103r\u0103 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, sub media din Uniunea European\u0103 de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 24 \u00een Uniunea European\u0103 la num\u0103rul de IMM-uri per 1.000 de locuitori.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 15 \u00een Uniunea European\u0103 la ponderea angaja\u0163ilor din IMM-uri<\/strong><\/p>\n

\nAproape 67% dintre angaja\u0163ii din economie lucreaz\u0103 \u00een micro\u00eentreprinderi, \u00eentreprinderi mici \u015fi mijlocii, procent care plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 15 \u00een Uniunea European\u0103, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Grecia \u015fi Cipru stau cel mai bine la acest capitol, av\u00e2nd 87%, respectiv 81% dintre for\u0163a de munc\u0103 angajat\u0103 \u00een IMM-uri.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 la produc\u0163ia de floarea-soarelui<\/strong><\/p>\n

\nCu o produc\u0163ie de 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui \u00een 2024, 2025 va aduce o cre\u015ftere a produc\u0163iei, iar estim\u0103rile arat\u0103 o produc\u0163ie de 2,5 milioane de tone \u00een acest an. Cu aceast\u0103 cre\u015ftere, Rom\u00e2nia va fi pe primul loc \u00een Uniunea European\u0103 la produc\u0163ia de floarea-soarelui.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 5 \u00een Uniunea European\u0103 la produc\u0163ia total\u0103 de cereale<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2025, produc\u0163ia total\u0103 estimat\u0103 de cereale va fi de circa 22,9 milioane de tone, o recolt\u0103 care pozi\u0163ioneaz\u0103 Rom\u00e2nia pe al cincilea loc \u00een Uniunea European\u0103, potrivit calculelor ZF pe baza datelor COCERAL \u015fi INS.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est la ponderea turi\u015ftilor str\u0103ini<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia nu are cel mai mic num\u0103r de turi\u015fti din regiune, \u00eens\u0103 st\u0103 cel mai prost la capitolul atragerii turi\u015ftilor str\u0103ini. Doar 15% din turi\u015ftii ajun\u015fi \u00een unit\u0103\u0163ile locale au venit din afara \u0163\u0103rii, procent care plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een regiune. Spre exemplu, vecinii ungari au atras 12,2 milioane de turi\u015fti str\u0103ini, dintre care 46% au fost str\u0103ini.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 7 \u00een Uniunea European\u0103 la cre\u015fterea pre\u0163urilor la vacan\u0163e<\/strong><\/p>\n

\nPachetele de vacan\u0163\u0103 v\u00e2ndute de operatorii turistici de pe plan local au avut o cre\u015ftere de 9,5% a pre\u0163urilor \u00een ultimul an, potrivit datelor Eurostat. Aceast\u0103 majorare plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul al \u015faptelea \u00eentre statele Uniunii Europene la capitolul cre\u015fteri ale pre\u0163urilor vacan\u0163elor din ultimul an. Cea mai mare cre\u015ftere a \u00eenregistrat-o Estonia, cu un plus de 39% a costului pachetelor de vacan\u0163\u0103, urmat de Bulgaria, cu plus 23% \u015fi Danemarca, plus 12%.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est la gradul mediu de ocupare a hotelurilor<\/strong><\/p>\n

\nHotelurile din Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai bun grad de ocupare dintre toate pie\u0163ele din regiune, potrivit datelor de la Comisia Europea\u00adn\u0103. \u00cen 2023, hotelurile din pia\u0163a local\u0103 au avut un grad mediu de ocupare de aproape 52%. Spre compara\u0163ie, Ungaria \u00eenregistreaz\u0103 un grad mediu de ocupare al hotelurilor de aproape 38%, pe c\u00e2nd Polonia, 37%, iar Cehia, 37%. Gradul de ocupare mai bune au avut Bulgaria (40%) \u015fi Cehia (42%).<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 8 \u00een lume la produc\u0163ia de vin<\/strong><\/p>\n

\nProduc\u0163ia de vin din Rom\u00e2nia a ajuns la 3,7 milioane de hectolitri \u00een 2024, potrivit datelor Organiza\u0163iei Interna\u0163ionale a Viei \u015fi Vinului. Astfel, Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 8 mondial al suprafe\u0163ei viticole, cu un total de 187.000 de hectare cultivate cu vi\u0163\u0103 de vie, dep\u0103\u015find \u0163\u0103ri precum Portugalia, Chile sau Australia.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 6 \u00een Uniunea European\u0103 la produc\u0163ia de autoturisme<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen prima jum\u0103tate a acestui an, num\u0103rul de autoturisme produse \u00een Rom\u00e2nia a fost de 236.000 de unit\u0103\u0163i, reu\u015find astfel s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 pozi\u0163ia a \u015fasea \u00een Uniunea European\u0103. Germania, Spania, Cehia, Slovacia \u015fi Fran\u0163a sunt cei mai mari produc\u0103tori de autoturisme din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 3 \u00een Uniunea European\u0103 la independen\u0163a energetic\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2023, importurile de energie totale reprezentau 28% din consumul intern, ceea ce face din Rom\u00e2nia a treia cea mai pu\u0163in dependent\u0103 \u0163ar\u0103 la nivelul Uniunii Europene, Suedia \u015fi Estonia fiind singurele cu procente mai mici.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 la produc\u0163ia de gaze<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2024, Rom\u00e2nia a fost cel mai mare produc\u0103tor de gaze al Uniunii Europene, cu o produc\u0163ie intern\u0103 de 9,37 miliarde de metri cubi, \u00een cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de 2023, c\u00e2nd produc\u0163ia a fost de 9,3 mld. de metri cubi.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 2 \u00een Europa la produc\u0163ia de biciclete<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de biciclete din Europa, fiind chiar pe locul al doilea \u00een Uniunea European\u0103, dup\u0103 Portugalia. \u00cen 2023, ultimul an pentru care exist\u0103 date publice, au fost produse 1,5 milioane de biciclete \u00een Rom\u00e2nia, \u00een timp ce Portugalia a avut o produc\u0163ie de 1,8 milioane de biciclete, potrivit datelor Eurostat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPia\u0163a muncii \u015fi salarii<\/strong><\/p>\n

\nLocul 1 \u00cen Europa Central\u0103 \u015fi de Est la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii muncii<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u00cen ultimul deceniu, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mare cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii reale din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, de peste 30%, fiind urmat\u0103 la mic\u0103 distan\u0163\u0103 de Serbia \u015fi Polonia, potrivit unui raport Erste. Productivitatea nominal\u0103 per angajat din Rom\u00e2nia a fost 80% din media UE.<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span> Locul 10 \u00een UE dup\u0103 puterea de cump\u0103rare a salariului minim pe economie<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe locul 10 \u00eentre statele membre ale Uniunii Europene \u00een ceea ce prive\u015fte valoarea salariului minim exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare (PPS), indice privind puterea de cump\u0103rare, \u00een fapt, o moned\u0103 virtual\u0103 care aliniaz\u0103 pre\u0163urile \u00een func\u0163ie de mai mul\u0163i parametri, primul fiind infla\u0163ia, potrivit datelor Eurostat pentru al doilea semestru din 2025. Cu un salariu minim echivalent cu 1.279 de unit\u0103\u0163i PPS, Rom\u00e2nia reu\u015fe\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 economii precum Croa\u0163ia, Lituania, Grecia, Portugalia sau Ungaria.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Penultimul loc \u00een UE la costul orar cu for\u0163a de munc\u0103<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu for\u0163a de munc\u0103 din Uniunea European\u0103, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103.  Astfel, \u00een 2024, Rom\u00e2nia a avut un cost mediu orar cu for\u0163a de munc\u0103 de 12,5 euro, fiind dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe or\u0103.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 22 \u00een UE dup\u0103 valoarea nominal\u0103 a salariului brut pe economie<\/strong><\/p>\n

\nSalariul anual mediu brut a ajuns la 21.108 euro \u00een anul 2024, conform statisticilor oficiale de la nivel, publicate de Eurostat. Ajung\u00e2nd la un salariu mediu anual brut de 21.108 euro, Rom\u00e2nia este peste Ungaria \u015fi Grecia \u015fi foarte aproape de Polonia \u015fi Slovacia. Este o pozi\u0163ie semnificativ mai bun\u0103 fa\u0163\u0103 de anii anteriori, c\u00e2nd Rom\u00e2nia se afla constant pe ultimele dou\u0103 locuri din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\n\"\"\u2666 <\/span>Locul 3 \u00een UE dup\u0103 cre\u015fterea costului cu for\u0163a de munc\u0103<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een trimestrul al doilea din 2025  una dintre cele mai mari cre\u015fteri \u00een costul orar al for\u0163ei de munc\u0103, de 10,4% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2024, fiind dep\u0103\u015fit\u0103 la nivel european doar de Bulgaria, cu 13,4%, \u015fi Ungaria, cu 11%, arat\u0103 datele Eurostat. Majorarea din Rom\u00e2nia vine dup\u0103 un plus de 16,1% \u00een primul trimestru din 2025 \u015fi de 13,1% \u00een ultimul trimestru de anul trecut.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 2 \u00een UE dup\u0103 rata \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul al doilea \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte rata \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 25 de ani, cu un nivel de 24,8% \u00een luna iunie 2025, conform datelor publicate de Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. Singura \u0163ar\u0103 care \u00eenregistreaz\u0103 o rat\u0103 mai ridicat\u0103 este Estonia, cu 25,4%, \u00een timp ce Spania, o \u0163ar\u0103 tradi\u0163ional asociat\u0103 cu un \u015fomaj ridicat \u00een r\u00e2ndul tinerilor, ocup\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 pozi\u0163ia a treia, cu 24%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEduca\u0163ie \u015fi tineret<\/strong><\/p>\n

\n\"\"Locul 1 <\/span>\u00een Uniunea European\u0103 la rata tinerilor care nu lucreaz\u0103 \u015fi nu merg la \u015fcoal\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe primul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte rata tinerilor cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u015fi 29 de ani care nu sunt \u00eencadra\u0163i \u00een munc\u0103 \u015fi nici nu urmeaz\u0103 o form\u0103 de educa\u0163ie sau formare profesional\u0103 \u2013 categoria cunoscut\u0103 sub numele de NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. A\u015fadar, statisticile oficiale europene arat\u0103 c\u0103 19,4% dintre tinerii rom\u00e2ni se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, un procent semnificativ peste media UE de 11%.<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la rata absolven\u0163ilor de studii superioare<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte ponderea tinerilor, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u015fi 34 de ani, care de\u0163in o diplom\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. Mai exact, doar 23% dintre tinerii din Rom\u00e2nia care au absolvit o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 3 \u00een Uniunea European\u0103 la cea mai mic\u0103 pondere a absolven\u0163ilor integra\u0163i \u00een c\u00e2mpul muncii<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are a treia cea mai mic\u0103 pondere a proaspe\u0163ilor absolven\u0163i care erau integra\u0163i pe pia\u0163a muncii \u00een anul 2023, conform datelor de la Eurostat. A\u015fadar, Rom\u00e2nia (74,8%), al\u0103turi de Grecia (72,3%) \u015fi Italia (67,5%), se afl\u0103 la coada clasamentului, indic\u00e2nd provoc\u0103ri majore \u00een ceea ce prive\u015fte integrarea tinerilor pe pia\u0163a muncii.<\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la practicarea sportului<\/strong><\/p>\n

\nDoar doi din zece rom\u00e2ni, adic\u0103 circa 20%, fac sport cel pu\u0163in o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, o statistic\u0103 ce plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultima pozi\u0163ie la nivelul Uniunii Europene. Media european\u0103 este semnificativ mai mare.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 93 \u00een lume \u00een clasamentul universit\u0103\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

\nUniversitatea din Bucure\u015fti a urcat \u00een acest an pe locul 93 \u00een topul mondial Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spa\u0163iul academic interna\u0163ional, care evalueaz\u0103 universit\u0103\u0163ile cu cea mai mare implicare \u00een activit\u0103\u0163i specifice dezvolt\u0103rii durabile. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd o universitate din Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 \u00een primele 100 de universit\u0103\u0163i \u00een clasament.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCalitatea vie\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\nPenultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la speran\u0163a <\/strong>de via\u0163\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\nSperan\u0163a de via\u0163\u0103 la na\u015ftere a ajuns la 76,6 ani \u00een anul 2024, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. De\u015fi a \u00eenregistrat o cre\u015ftere \u00een ultimii ani, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een zona de jos a ierarhiei dup\u0103 speran\u0163a de via\u0163\u0103 \u00een clasamentul UE. Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 penultima \u00een clasament, \u00eenaintea Bulgariei, \u015fi cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene.<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est la anii s\u0103n\u0103to\u015fi<\/strong><\/p>\n

\nUn rom\u00e2n tr\u0103ie\u015fte \u00een medie 59 de ani f\u0103r\u0103 probleme majore de s\u0103n\u0103tate, care i-ar limita posibilitatea de mi\u015fcare, spre exemplu. \u00cen regiune, Rom\u00e2nia este cel mai jos la acest indicator, \u00een contextul \u00een care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani \u00een care nu au probleme serioase de s\u0103n\u0103tate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Pe locul 5 \u00een Uniunea European\u0103 la cheltuielile neprev\u0103zute<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este pe locul cinci \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene dup\u0103 ponderea popula\u0163iei care nu poate face fa\u0163\u0103 cheltuielilor neprev\u0103zute, arat\u0103 datele publicate de Eurostat. Cu 40% dintre rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een imposibilitatea de a acoperi o cheltuial\u0103 neprev\u0103zut\u0103 \u00een anul 2024, \u0163ara se situeaz\u0103 pe locul cinci \u00een UE, dup\u0103 \u0163\u0103ri precum Bulgaria, Letonia, Grecia \u015fi Lituania.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 la riscul de s\u0103r\u0103cie<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2024, ponderea popula\u0163iei Rom\u00e2niei care se confrunta cu lipsuri materiale \u015fi sociale grave a fost de 17,2%. Rom\u00e2nia a fost clasat\u0103 pe primul loc \u00een UE la acest indicator, \u00eenaintea Bulgariei.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 4 \u00een Europa la capitolul locuin\u0163e ieftine<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are printre cele mai ieftine locuin\u0163e din Europa, fiind astfel pe locul al patrulea \u00een topul \u0163\u0103rilor cu cele mai mici pre\u0163uri din Europa, dup\u0103 Turcia, Bosnia \u015fi Her\u0163egovina \u015fi Albania. \u00cen 2024, pre\u0163ul mediu \u00een Rom\u00e2nia a fost de 1.676 euro\/mp, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de 11,5% fa\u0163\u0103 de anul precedent.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 la accesibilitatea locuin\u0163elor<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne lider \u00een Uniunea European\u0103 la capitolul accesibilitate a locuin\u0163elor, timpul mediu necesar pentru achizi\u0163ia unei locuin\u0163e de 55 de metri p\u0103tra\u0163i \u00een Bucure\u015fti fiind de aproximativ 8,5 ani, un nivel semnificativ mai sc\u0103zut comparativ cu alte capitale din regiune precum Budapesta sau Praga.<\/p>\n

\n\"\"\u2666 <\/span>Locul 1 \u00een Uniunea European\u0103 la num\u0103rul de proprietari de locuin\u0163e<\/strong><\/p>\n

\nCirca 95,6% dintre rom\u00e2ni locuiesc \u00een propriile case, ceea ce face ca Rom\u00e2nia s\u0103 ocupe primul loc \u00een topul \u0163\u0103rilor cu cei mai mul\u0163i proprietari din Uniunea European\u0103. La nivel european, \u00een medie, aproape \u015fapte din zece europeni tr\u0103iesc \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 aflat\u0103 \u00een proprietate.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 45 \u00een lume la calitatea vie\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se pozi\u0163ioneaz\u0103 locul 45 \u00een lume la calitatea vie\u0163ii din 89 de \u0163\u0103ri analizate, potrivit platformei Numbeo. Cu un index de 145,1, Rom\u00e2nia este \u00een urma Bulgariei \u015fi Ungariei \u015fi cu un loc peste Grecia.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Locul 38 \u00een lume \u00een clasamentul celor mai sigure \u0163\u0103ri<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 38 \u00een clasamentul celor mai sigure \u0163\u0103ri din lume, un top de altfel condus de Islanda, Irlanda \u015fi Noua Zeeland\u0103, potrivi Indicelui Global al P\u0103cii. Clasamentul a fost realizat pe baza mai multor indicatori, care a analizat toate cele 163 de state de pe glob.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nInova\u0163ie \u015fi digitalizare<\/strong><\/p>\n

\n\"\"Locul 6 \u00cen UE dup\u0103 accesul la internetul de mare vitez\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se situeaz\u0103 sub media UE \u00een 2025 la to\u0163i indicatorii din categoria de inova\u0163ie \u015fi digitalizare, cu excep\u0163ia accesului la internet de mare vitez\u0103, care este foarte bun, clas\u00e2ndu-se pe locul 6 printre statele membre ale UE-27, cu o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire de 88,2 puncte procentuale \u00eentre 2018 \u015fi 2025, conform European Innovation Scoreboard (EIS) 2025.<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Penultimul loc \u00een UE dup\u0103 ponderea IT-i\u015ftilor \u00een totalul for\u0163ei de munc\u0103<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are o pondere de 2,8% din totalul angaja\u0163ilor din sectorul IT, conform datelor de la Eurostat. Media UE este de 5%. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 doar 2,8% din totalul for\u0163ei de munc\u0103 din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 \u00een domeniul tehnologiei informa\u0163iei \u015fi comunica\u0163iilor (TIC). <\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE dup\u0103 ponderea companiilor digitalizate<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia avea doar 7,9% dintre companii cu un grad \u00eenalt de digitalizare \u00een 2023, pe ultimul loc \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene dup\u0103 acest indicator. Media UE la acest indicator a fost de peste 20%, iar \u0163\u0103ri precum Finlanda, Olanda \u015fi Malta dep\u0103\u015fesc 30%.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE la competen\u0163e digitale<\/strong><\/p>\n

\nDoar 28% dintre rom\u00e2nii cu v\u00e2rste \u00eentre 16 \u015fi 74 de ani de\u0163in competen\u0163e digitale de baz\u0103, comparativ cu media Uniunii Europene de 56%, arat\u0103 datele de la Eurostat. Pe primele trei locuri \u00een UE sunt: Olanda (83%), Finlanda (82%) \u015fi Danemarca (70%). \u0162inta UE este ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 este ca 80% din cet\u0103\u0163enii europeni s\u0103 aib\u0103 competen\u0163e digitale.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE la gradul de utilizare a inteligen\u0163ei artificiale de c\u0103tre companii<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia s-a aflat anul trecut pe ultimul loc \u00een UE \u00een privin\u0163a gradului de utilizare a inteligen\u0163ei artificiale de c\u0103tre firmele cu minimum 10 angaja\u0163i, cu doar 3,1%, \u00een timp ce media european\u0103 s-a plasat la 13,5%, arat\u0103 datele Eurostat. Rom\u00e2nia se afl\u0103 printre ultimele locuri \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea fa\u0163\u0103 de 2023.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Ultimul loc \u00een UE la inovare<\/strong><\/p>\n

\nDe\u015fi a \u00eenregistrat unele progrese \u00een ultimii ani, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe pozi\u0163ia 27 din 27 \u00een clasamentul european al inov\u0103rii, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025. Rom\u00e2nia se men\u0163ine \u00een categoria \u201cinovatorilor emergen\u0163i\u201d, cu un scor de doar 37,7% fa\u0163\u0103 de media UE de 56,4%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nZiarul Financiar a analizat 50 de indicatori din economie, business, pia\u0163a muncii, educa\u0163ie, calitatea vie\u0163ii, inova\u0163ie \u015fi digitalizare.  Cum se vede evolu\u0163ia Rom\u00e2niei prin filtrul cifrelor de la nivel european \u015fi global?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\nStatisticile europene arat\u0103 de multe ori dou\u0103 Rom\u00e2nii: una care cre\u015fte accelerat \u015fi una care bate pasul pe loc. Dincolo de cifre, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o poveste despre oameni – despre ce am reu\u015fit \u015fi, despre ce avem \u00eenc\u0103 de construit \u00eempreun\u0103.<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\n <\/div>\n
\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia din prezent este o \u0163ar\u0103 care a crescut mult mai repede dec\u00e2t ar fi pariat cineva acum dou\u0103 decenii. Veniturile s-au dublat, industriile s-au reinventat, iar energia care vine din mediul privat arat\u0103 o economie care nu mai prive\u015fte \u00een urm\u0103. Dar, dincolo de cifre, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o poveste despre oameni – despre ce am reu\u015fit \u015fi, mai ales, despre ce avem \u00eenc\u0103 de construit \u00eempreun\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[201,188,8219,10699,474,372,98,6909,16449],"class_list":["post-242784","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-companii","tag-economie","tag-educatie","tag-indicatori","tag-industrie","tag-performanta","tag-romania","tag-venituri","tag-ziua-nationala"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242784","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242784"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242784\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}