{"id":242609,"date":"2025-11-26T11:52:08","date_gmt":"2025-11-26T11:52:08","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242609"},"modified":"2025-11-26T11:52:08","modified_gmt":"2025-11-26T11:52:08","slug":"cum-a-reusit-germania-sa-isi-revina-dupa-ce-a-fost-invinsa-atat-in-primul-razboi-mondial-cat-si-in-cel-de-al-doilea-razboi-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242609","title":{"rendered":"Cum a reu\u015fit Germania s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103 dup\u0103 ce a fost \u00eenvins\u0103 at\u00e2t \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u015fi \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial?"},"content":{"rendered":"

\nDe ce \u015fi-a revenit Germania, \u00eenvins\u0103 at\u00e2t \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u015fi \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, at\u00e2t de puternic dup\u0103 ultimul, dar nu \u015fi dup\u0103 primul? Dou\u0103 c\u0103r\u0163i noi sugereaz\u0103 c\u0103 teoriile conven\u0163ionale despre Wirtschaftswunder \u2013 miraculoasa ascensiune economic\u0103 a Germaniei de Vest dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u2013 sunt gre\u015fite, scrie Barry Eichengreen, economist \u015fi expert \u00een istoria economiei, \u00een Project Syndicate.<\/strong><\/p>\n

\nGermania postbelic\u0103 a ap\u0103rut lumii ca un model de democra\u0163ie \u015fi economie timp de \u015fapte decenii. De la primul cancelar de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi, Konrad Adenauer, \u015fi p\u00e2n\u0103 la Willy Brandt, Helmut Schmidt, Helmut Kohl \u015fi cei 16 ani de conducere a Angelei Merkel, stabilitatea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 postbelic\u0103 a Germaniei a p\u0103rut solid\u0103 ca st\u00e2nca, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t Republica Federal\u0103 a putut absorbi cu u\u015furin\u0163\u0103 economia comunist\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 a Germaniei de Est \u00een decurs de un an de la c\u0103derea Zidului Berlinului.<\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, au existat obstacole pe parcurs \u00een deceniile care au urmat celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, de la terorismul organiza\u0163iei Rote Armee Fraktion (Grupul Baader-Meinhof) din anii 1970 p\u00e2n\u0103 la infla\u0163ia \u015fi stagfla\u0163ia care au urmat \u015focurilor provocate de pre\u0163urile petrolului din acela\u015fi deceniu. \u00cen cea mai mare parte, \u00eens\u0103, economia Germaniei a crescut constant \u015fi incluziv, condus\u0103 de exporturile de produse ale industriei manufacturiere de top la nivel mondial. Dar acum Germania se afl\u0103 ferm prins\u0103 \u00eentr-o stare de r\u0103u.<\/p>\n

\nModelul economic al \u0163\u0103rii, bazat pe exporturi, nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 pierderii competitivit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de China, iar resentimentul fa\u0163\u0103 de imigra\u0163ie a atins cel mai \u00eenalt nivel al anilor postbelici, \u00een urma deciziei lui Merkel din 2015 de a deschide grani\u0163ele \u0163\u0103rii pentru peste un milion de migran\u0163i. Germania, la fel ca o mare parte a Occidentului, se confrunt\u0103 cu un val populist de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u00een cre\u015ftere, Alternative f\u00fcr Deutschland pun\u00e2nd sub semnul \u00eendoielii ipotezele fundamentale \u015fi normele de comportament politic care au guvernat Germania de la fondarea Republicii Federale \u00een 1949.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nFoto: adam tamasi-unsplash<\/em><\/p>\n

\nCei care au muncit la miracol<\/strong><\/p>\n

\nPentru a \u00een\u0163elege cum a ajuns Germania aici trebuie revizitat \u00eenceputul. Teoriile conven\u0163ionale despre Wirtschaftswunder – ascensiunea economic\u0103 miraculoas\u0103 a Germaniei de Vest dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial – \u00eei localizeaz\u0103 originile \u00een reforma monetar\u0103 proiectat\u0103 de Ludwig Erhard \u015fi \u00een Programul European de Redresare (ERP) inspirat de George Marshall, ambele introduse \u00een 1948. Planul Marshall, a\u015fa cum este cunoscut informal ERP, a fost promulgat pe 3 aprilie 1948 de pre\u015fedintele SUA Harry Truman. Pl\u0103\u0163ile au \u00eenceput imediat, primele livr\u0103ri de ajutoare ajung\u00e2nd \u00een Germania la \u00eenceputul lunii iulie. \u00cen schimbul primirii ajutorului american prin Planul Marshall, autorit\u0103\u0163ile germane erau obligate s\u0103 echilibreze bugetul, s\u0103 limiteze infla\u0163ia, s\u0103 desfiin\u0163eze ra\u0163ionalizarea, s\u0103 elimine controlul salariilor \u015fi al pre\u0163urilor, s\u0103 \u00eencurajeze \u00eentreprinderile private \u015fi s\u0103 liberalizeze comer\u0163ul. Practic, li s-a cerut s\u0103 implementeze ceea ce avea s\u0103 fie cunoscut, o jum\u0103tate de secol mai t\u00e2rziu, drept \u201eConsensul de la Washington\u201d. Un element cheie a fost reforma monetar\u0103 a lui Erhard, lansat\u0103 la jum\u0103tatea intervalului de timp dintre semnarea de c\u0103tre Truman a ERP \u015fi sosirea primelor transporturi de ajutoare. Pe 20 iunie 1948, marca german\u0103 (Deutsche Mark, DM) a \u00eenlocuit moneda veche a Reich-ului (Reichsmark) ca moned\u0103 legal\u0103 de plat\u0103 \u00een Bizone, zona vestic\u0103 de ocupa\u0163ie administrat\u0103 \u00een comun de for\u0163ele americane \u015fi britanice. Excedentul monetar care alimenta infla\u0163ia pe pia\u0163a neagr\u0103 \u015fi crea penurii \u00een economia controlat\u0103 a fost eliminat prin convertirea banilor Reich-ului \u00een m\u0103rcile noi ale republicii la o rat\u0103 de aproximativ zece la unu. Erhard, \u00een calitate de cel mai \u00eenalt oficial economic german care lucra pentru autorit\u0103\u0163ile de ocupa\u0163ie, s-a ocupat de introducerea DM. O zi mai t\u00e2rziu, ac\u0163ion\u00e2nd din propria autoritate, a abolit unilateral majoritatea controalelor pre\u0163urilor \u015fi ra\u0163ionaliz\u0103rii.<\/p>\n

\n

\nGermania postbelic\u0103 a ap\u0103rut lumii ca un model de democra\u0163ie \u015fi economie timp de \u015fapte decenii. De la primul cancelar de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi, Konrad Adenauer, \u015fi p\u00e2n\u0103 la Willy Brandt, Helmut Schmidt, Helmut Kohl \u015fi cei 16 ani de conducere a Angelei Merkel, stabilitatea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 postbelic\u0103 a Germaniei a p\u0103rut solid\u0103 ca st\u00e2nca, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t Republica Federal\u0103 a putut absorbi cu u\u015furin\u0163\u0103 economia comunist\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 a Germaniei de Est \u00een decurs de un an de la c\u0103derea Zidului Berlinului.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\nEliminarea excesului monetar, \u00eempreun\u0103 cu restr\u00e2ngerea fiscal\u0103 \u015fi retragerea controalelor pre\u0163urilor au dus la reapari\u0163ia miraculoas\u0103 a m\u0103rfurilor pe rafturile magazinelor, anterior goale. Fermierii aveau acum bani reali cu care s\u0103 cumpere echipamente \u015fi \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, o mare parte din acestea fiind furnizate de Statele Unite prin Planul Marshall. Perspectiva unor venituri reale i-a \u00eencurajat s\u0103 aduc\u0103 produse pe pia\u0163\u0103, atenu\u00e2nd penuria de alimente. Stabilizarea cursului de schimb a permis firmelor s\u0103 exporte, v\u00e2nz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp pe pia\u0163a intern\u0103, \u00eencuraj\u00e2ndu-le s\u0103 angajeze, s\u0103 investeasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi creasc\u0103 produc\u0163ia. Restul este istorie, sau cel pu\u0163in a\u015fa spun pove\u015ftile triumf\u0103toare despre Wirtschaftswunder. \u00cen urm\u0103torul sfert de secol, Germania de Vest a crescut cu o vitez\u0103 f\u0103r\u0103 precedent de 6% pe an. \u00cen 1973 Republica Federal\u0103 Germania era deja treia economie ca m\u0103rime din lume. Dou\u0103 c\u0103r\u0163i noi ale lui Carl-Ludwig Holtfrerich, fost profesor de economie la Universitatea Liber\u0103 din Berlin, \u015fi Tobias Straumann, profesor de economie la Universitatea din Z\u00fcrich, contrazic aceast\u0103 teorie conven\u0163ional\u0103. Holtfrerich insist\u0103 c\u0103 Erhard nu a jucat de fapt niciun rol \u00een conceperea reformei monetare, \u00een ciuda faptului c\u0103 \u015fi-a asumat meritul pentru aceasta pentru tot restul carierei sale politice. (Autorul ar fi putut argumenta \u00een mod similar c\u0103 George Marshall a avut pu\u0163in de-a face cu conceperea Planului Marshall.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nFoto: serhat beyazkaya-unsplash<\/em><\/p>\n

\nC\u00e2nd a fost \u00eentrebat de ce acesta nu a fost numit Planul Truman, pre\u015fedintele a r\u0103spuns: \u201eOricine urc\u0103 pe Capitoliu purt\u00e2nd numele meu va tremura de c\u00e2teva ori, se va \u00eentoarce cu burta \u00een sus \u015fi va muri. Am decis s\u0103-i dau totul generalului Marshall.\u201d) Straumann, la r\u00e2ndul s\u0103u, sus\u0163ine c\u0103 redresarea economic\u0103 german\u0103 a fost departe de a fi sigur\u0103 \u00een urma reformelor din 1948. Miracolul economic al Germaniei de Vest nu ar fi d\u0103inuit f\u0103r\u0103 Acordul de la Londra privind Datoria din 1953, care a eliminat orice posibilitate ca \u0163ara s\u0103 fie \u00eempov\u0103rat\u0103 cu obliga\u0163ii masive de repara\u0163ii fa\u0163\u0103 de du\u015fmanii s\u0103i din timpul r\u0103zboiului, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Acordul de la Londra privind datoria a fost punctul culminant al mai multor ani de negocieri \u00eentre o delega\u0163ie german\u0103 condus\u0103 de Hermann Josef Abs, un \u00eenalt oficial al Deutsche Bank, \u015fi 20 de \u0163\u0103ri creditoare, dintre care SUA, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a au avut cea mai mare pondere. \u00cen explicarea rezultatului \u015fi  motivului pentru care a fost at\u00e2t de diferit de negocierile privind datoria \u015fi repara\u0163iile de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, Straumann formuleaz\u0103 o ipotez\u0103 simpl\u0103 a \u201elec\u0163iilor istoriei\u201d. Negociatorii din toate p\u0103r\u0163ile au tras o linie dreapt\u0103 sub povara repara\u0163iilor zdrobitoare din punct de vedere economic \u015fi umilitoare politic impus\u0103 Germaniei \u00een 1921 \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Republicii de la Weimar \u015fi ascensiunea lui Adolf Hitler \u015fi a Partidului Nazist. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, ace\u015ftia au c\u0103utat, pe bun\u0103 dreptate, cu orice pre\u0163, s\u0103 evite o secven\u0163\u0103 similar\u0103 de evenimente.<\/p>\n

\n

\nTeoriile conven\u0163ionale despre Wirtschaftswunder – ascensiunea economic\u0103 miraculoas\u0103 a Germaniei de Vest dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial – \u00eei localizeaz\u0103 originile \u00een reforma monetar\u0103 proiectat\u0103 de Ludwig Erhard \u015fi \u00een Programul European de Redresare (ERP) inspirat de George Marshall, ambele introduse \u00een 1948.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\nAmintiri despre repara\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\nAu fost \u00eenv\u0103\u0163ate lec\u0163ii istorice, desigur, dar povestea complet\u0103 este mai complex\u0103, a\u015fa cum recunoa\u015fte \u00een cele din urm\u0103 Straumann. Influen\u0163a R\u0103zboiului Rece a fost extrem de important\u0103 \u00een anii 1950 \u015fi a creat un imperativ pentru redresarea economic\u0103 care le lipsea \u00eenving\u0103torilor din Primul R\u0103zboi Mondial. \u00centruc\u00e2t Uniunea Sovietic\u0103 amenin\u0163a Europa de Vest, era urgent ca economia Germaniei de Vest, cea mai important\u0103 surs\u0103 de produse pentru industrie a Europei, s\u0103 func\u0163ioneze la capacitate maxim\u0103. Aceasta \u00eensemna s\u0103 nu blocheze Germania cu repara\u0163ii, dar presupunea \u015fi normalizarea rela\u0163iilor financiare ale Republicii Federale cu restul lumii, astfel \u00eenc\u00e2t firmele germane s\u0103 se poat\u0103 \u00eemprumuta \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi s\u0103 exporte f\u0103r\u0103 teama c\u0103 bunurile lor vor fi confiscate. \u00cen conformitate cu Acordul de la Londra privind datoria, noul guvern al Germaniei de Vest s-a angajat s\u0103 ramburseze \u00eemprumuturile externe din epoca Reichului \u015fi a Republicii de la Weimar \u015fi \u00eemprumuturile de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial de la guvernele occidentale, dar nu \u015fi datoriile de r\u0103zboi din epoca nazist\u0103 \u015fi costurile ocupa\u0163iei. Toate obliga\u0163iile privind repara\u0163iile au fost am\u00e2nate p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een care cele dou\u0103 Germanii ar fi putut fi reunificate. O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 important\u0103 fa\u0163\u0103 de perioada de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, care nu este lipsit\u0103 de leg\u0103tur\u0103 cu prima, a fost integrarea european\u0103. Proced\u00e2nd \u00een paralel cu negocierile privind datoria, guvernul francez, sub conducerea ministrului de externe Robert Schuman, a lansat un sistem de control comun al industriei grele franceze \u015fi germane, ceea ce a devenit Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului. Amenin\u0163area sovietic\u0103 a eviden\u0163iat necesitatea de a readuce la capacitate maxim\u0103 de func\u0163ionare industria grea din Europa de Vest, \u015fi \u00een special industria grea german\u0103. Dar acest lucru necesita asigurarea c\u0103 puterea industrial\u0103 a Germaniei nu va fi din nou folosit\u0103 pentru a amenin\u0163a Fran\u0163a \u015fi al\u0163i vecini. Comunitatea C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului a servit acestui scop. Este greu de imaginat c\u0103 aceast\u0103 Comunitate ar fi putut fi lansat\u0103 cu succes f\u0103r\u0103 progrese \u00een ceea ce prive\u015fte datoria. Straumann descrie cum planul francez i-a luat prin surprindere pe ministrul britanic de externe, Ernest Bevin, \u015fi pe al\u0163i oficiali britanici, a c\u0103ror reac\u0163ie a fost puternic negativ\u0103, prevestind o ambivalen\u0163\u0103 persistent\u0103 cu privire la ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Comunitatea European\u0103 \u015fi apoi cu Uniunea European\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, Acordul de la Londra privind Datoria a permis noului guvern german s\u0103 \u00eenceap\u0103 normalizarea rela\u0163iilor cu Israelul, \u00een ciuda ororilor Holocaustului. F\u0103r\u0103 acesta, Republica Federal\u0103 nu ar fi avut resursele \u015fi voin\u0163a politic\u0103 de a trimite bunuri germane \u00een valoare de 3 miliarde de m\u0103rci germane c\u0103tre statul evreu sau de a pl\u0103ti pentru importurile disperate ale Israelului de la companiile petroliere britanice.<\/p>\n

\n

\nMiracolul economic al Germaniei de Vest nu ar fi d\u0103inuit f\u0103r\u0103 Acordul de la Londra privind datoria din 1953, care a eliminat orice posibilitate ca \u0163ara s\u0103 fie \u00eempov\u0103rat\u0103 cu obliga\u0163ii masive de repara\u0163ii fa\u0163\u0103 de du\u015fmanii s\u0103i din timpul r\u0103zboiului, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\nAdev\u0103ratul tat\u0103 al m\u0103rcii germane<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen timp ce cartea lui Straumann este o poveste politic\u0103, cea a lui Holtfrerich este o biografie, al c\u0103rei subiect, Edward Tenenbaum, a fost adev\u0103ratul autor al reformei monetare. Relatarea lui Holtfrerich \u00eencepe cu imigra\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor evrei ai lui Tenenbaum din Gali\u0163ia polonez\u0103, copil\u0103ria acestuia la New York \u015fi educa\u0163ia sa la \u015ecoala Interna\u0163ional\u0103 din Geneva \u015fi la Yale. O paralel\u0103 interesant\u0103, netratat\u0103 de autor, este cu Harry Dexter White, arhitectul sistemului Bretton Woods, o alt\u0103 component\u0103 a sistemului monetar care a sus\u0163inut Wirtschaftswunder, extinz\u00e2ndu-se la emigrarea p\u0103rin\u0163ilor evrei ai lui White din Lituania, copil\u0103ria sa la Boston \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior la Stanford \u015fi Harvard. Tenenbaum a servit ca ofi\u0163er de informa\u0163ii \u00een Grupul de Armate al 12-lea \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi \u00een Biroul Guvernului Militar al Statelor Unite (OMGUS), care administra zona de ocupa\u0163ie american\u0103. Dup\u0103 ce a fost eliberat din serviciu \u00een 1946, a continuat s\u0103 lucreze pe postul de consilier civil pentru OMGUS, iar \u00een aceast\u0103 calitate a proiectat reforma monetar\u0103. \u00cen serviciile de informa\u0163ii ale Armatei \u015fi apoi la OMGUS, Tenenbaum a lucrat \u00eendeaproape cu un expert economic mai experimentat, Charles Kindleberger, ulterior profesor des\u0103v\u00e2r\u015fit de economie interna\u0163ional\u0103 \u015fi istorie economic\u0103 la MIT. Apari\u0163ia lui Kindleberger \u00een carte este mai mult dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Holtfrerich descrie cum, \u00een timpul unui concediu academic la Cambridge, Massachusetts, \u00een 1975-76 – adic\u0103 acum o jum\u0103tate de secol – a aflat de la Kindleberger despre rolul lui Tenenbaum \u00een reforma monetar\u0103, pun\u00e2nd astfel bazele pentru carte. El dezv\u0103luie cum Kindleberger a ascuns faptul c\u0103 fusese o vreme responsabil cu selectarea \u0163intelor pentru campania SUA de bombardament strategic din timpul r\u0103zboiului, \u00een urma c\u0103reia tat\u0103l lui Holtfrerich \u015fi-a pierdut via\u0163a \u00een 1944. \u00cen ceea ce prive\u015fte motivul pentru care mai degrab\u0103 Erhard dec\u00e2t Tenenbaum a primit \u2013 \u015fi continu\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 \u2013 credit popular pentru reforma monetar\u0103, Holtfrerich ofer\u0103 trei explica\u0163ii. \u00cen primul r\u00e2nd, Tenenbaum era remarcabil de modest, din motive care \u00eei scap\u0103 chiar \u015fi biografului s\u0103u. C\u00e2nd a fost confruntat cu faptul c\u0103 Erhard \u00eei fura meritele, se spune c\u0103 Tenenbaum a r\u0103spuns non\u015falant: \u201eCui \u00eei pas\u0103 cui i se cuvine meritul?\u201d \u00cen al doilea r\u00e2nd, Erhard, spre deosebire de Tenenbaum, era neobosit \u00een autopromovarea sa. Aceasta este diferen\u0163a dintre economi\u015fti \u015fi politicieni, este tentant (chiar dac\u0103 egoist) s\u0103 spunem. Erhard era, de asemenea, ca un cameleon, capabil s\u0103-\u015fi adapteze cu succes postura politic\u0103 la v\u00e2nturile predominante. \u00cenainte \u015fi \u00een timpul r\u0103zboiului, fusese un sus\u0163in\u0103tor al unei direc\u0163ii puternice a economiei date de c\u0103tre stat. Odat\u0103 cu apari\u0163ia Planului Marshall, a devenit un campion al monedei sigure, al \u00eentreprinderilor private \u015fi al concuren\u0163ei. \u00cen al treilea r\u00e2nd, Germania de Vest postbelic\u0103 avea nevoie disperat\u0103 de o imagine de sine pozitiv\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere ac\u0163iunile oribile ale celui de-al Treilea Reich \u015fi vinov\u0103\u0163ia l\u0103sat\u0103 mo\u015ftenire de recunoa\u015fterea acelei istorii. Avea nevoie disperat\u0103 de lideri, chiar \u015fi de eroi. Ideea unei reforme monetare interne, condus\u0103 de un german, se potrivea perfect. Germania de ast\u0103zi reflect\u0103 mo\u015ftenirea Wirtschaftswunder-ului postbelic: bogat\u0103, democratic\u0103 \u015fi ferm ancorat\u0103 \u00een Europa. Dar nimic nu este garantat pentru totdeauna. Pentru a p\u0103stra progresele ob\u0163inute \u00een deceniile postbelice, Germania are din nou nevoie de o reformare a economiei \u015fi de lideri politici care s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u0163imea sarcinii.   <\/p>\n

\n

\nGermania de ast\u0103zi reflect\u0103 mo\u015ftenirea Wirtschaftswunder-ului postbelic: bogat\u0103, democratic\u0103 \u015fi ferm ancorat\u0103 \u00een Europa. Dar nimic nu este garantat pentru totdeauna. Pentru a p\u0103stra progresele ob\u0163inute \u00een deceniile postbelice, Germania are din nou nevoie de o reformare a economiei \u015fi de lideri politici care s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u0163imea sarcinii.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cjocaru<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce \u015fi-a revenit Germania, \u00eenvins\u0103 at\u00e2t \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, c\u00e2t \u015fi \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, at\u00e2t de puternic dup\u0103 ultimul, dar nu \u015fi dup\u0103 primul? Dou\u0103 c\u0103r\u0163i noi sugereaz\u0103 c\u0103 teoriile conven\u0163ionale despre Wirtschaftswunder \u2013 miraculoasa ascensiune economic\u0103 a Germaniei de Vest dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u2013 sunt gre\u015fite, scrie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[22541,188,7921,61950,11975],"class_list":["post-242609","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-al-doilea-razboi-mondial","tag-economie","tag-germania","tag-miracolul-economic-german","tag-razboi-mondial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242609"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242609\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}