{"id":242548,"date":"2025-11-25T11:25:59","date_gmt":"2025-11-25T11:25:59","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242548"},"modified":"2026-04-11T15:48:30","modified_gmt":"2026-04-11T15:48:30","slug":"dincolo-de-cifre-romania-locul-2-in-regiune-ca-pib-locul-4-la-numarul-de-companii-mari-si-locul-1-la-marja-de-profit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242548","title":{"rendered":"Dincolo de cifre: Rom\u00e2nia, locul 2 \u00een regiune ca PIB, locul 4 la num\u0103rul de companii mari \u015fi locul 1 la marja de profit"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Rom\u00e2nia \u015fi-a men\u0163inut \u015fi anul acesta locul 4 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est dup\u0103 num\u0103rul companiilor prezente \u00een Top 500 Coface, cu 56 de firme, cu dou\u0103 mai multe dec\u00e2t \u00een edi\u0163ia anterioar\u0103, devansat\u0103 de Polonia, Cehia \u015fi Ungaria, pe baza rezultatelor financiare raportate anul trecut.<\/strong><\/p>\n<p>\n<img \/>De\u015fi este a doua cea mai mare economie din regiune, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urma vecinilor s\u0103i din punctul de vedere al prezen\u0163ei \u00een clasamentul celor mai mari companii, cu doar 11% din total, trend ce eviden\u0163iaz\u0103 o serie de probleme structurale, inclusiv nivelul redus al investi\u0163iilor \u015fi focusul pe firme mai mici, care nu cresc la nivelul adecvat pentru a fi incluse \u00een top.<\/p>\n<p>\nCea mai mare companie din regiune provine din Polonia, gigantul de petrol \u015fi gaze Orlen, cu afaceri de 69 miliarde euro \u00een 2024, urmat\u0103, la distan\u0163\u0103, de fabricantul de ma\u015fini Skoda Auto din Cehia, cu 24 de miliarde euro.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/22958236\/2\/top-1.jpg?height=526&amp;width=300\" style=\"width: 300px;height: 526px;margin: 10px;float: left\" \/>Tot din zona de oil &amp; gas este \u015fi prima companie din Rom\u00e2nia prezent\u0103 \u00een Top 500, OMV Petrom, un business de 6 miliarde euro aflat pe locul 21 la nivel regional, urmat, pe locul 27, de produc\u0103torul Automobile Dacia. \u00cen clasamentul primelor 100 de companii din regiune, \u0163ara noastr\u0103 mai este prezent\u0103 cu OMV Petrom Marketing, Lidl Discount, Kaufland Romania SCS, Ford Otosan Romania, Rompetrol Rafinare, Profi Rom Food SRL \u015fi Rompetrol Downstream SRL.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Totu\u015fi, de ce Polonia \u015fi chiar Ungaria au companii mai mari dec\u00e2t Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, Polonia este o \u0163ar\u0103 mai mare. Apoi nou\u0103 ne place s\u0103 st\u0103m acas\u0103, s\u0103 ne dezvolt\u0103m \u00een mediul pe care \u00eel cunoa\u015ftem. Rom\u00e2nia are totu\u015fi o pia\u0163\u0103 local\u0103 foarte mare \u015fi poate c\u0103 din acest motiv companiile nu au sim\u0163it de la \u00eenceput nevoia de a ie\u015fi \u00een afar\u0103. Suntem o \u0163ar\u0103 mare, a doua ca m\u0103rime \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Polonia, pe de alt\u0103 parte, are avantajul de a fi geografic mai aproape de Vestul la care noi, cu to\u0163ii, vis\u0103m\u201d, a explicat Matei Mih\u0103ilescu, Business Information Services Director Coface CEE Region, \u00een cadrul emisiunii ZF Live.<\/p>\n<p>\n&nbsp;Cifrele arat\u0103 c\u0103, de\u015fi Rom\u00e2nia a avut \u00een ultimii ani o cre\u015ftere spectaculoas\u0103 a PIB-ului \u015fi se apropie de 400 miliarde euro, schimb\u0103rile la nivel micro, \u00een clasamentele companiilor, au loc mai lent. Unele companii au cre\u015fteri rapide, altele au un ritm diferit, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi \u00een alte pie\u0163e. Asta face ca locul 2 la nivel de PIB \u00een CEE s\u0103 nu asigure neap\u0103rat un loc similar \u00een topul companiilor.<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, adaug\u0103 Matei Mih\u0103ilescu, Rom\u00e2nia a avut ani de zile dou\u0103 atuuri: zona agro \u015fi industria chimic\u0103. \u00centre timp, lucrurile s-au schimbat la nivel local \u015fi interna\u0163ional. Investi\u0163iile \u00een agrobusiness s-au dus mai degrab\u0103 spre segmentul de retail, \u00een timp ce procesarea nu a \u0163inut pasul. \u201eNoi nu avem un Maspex ca al Poloniei (n.red \u2013 grup care a devenit ac\u0163ionar majoritar la Purcari) sau nu \u00eel avem deocamdat\u0103. Nu avem grupuri integrate, nu avem verticale, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t materia prim\u0103 de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la final \u00een retail s\u0103 poat\u0103 fi folosit\u0103 la maximum \u015fi s\u0103 permit\u0103 altfel de fluxuri de investi\u0163ii. Astea sunt ni\u015fte lucruri care pot fi schimbate foarte greu.\u201d<\/p>\n<p>\nAlte avantaje ale Rom\u00e2niei \u00een ochii investitorilor au fost, pentru mult timp, energia \u015fi for\u0163a de munc\u0103 ieftine. \u201eCare s-au estompat \u00een ultimii trei ani. Energia, pe fondul global al cre\u015fterii pre\u0163urilor dup\u0103 conflictul din Ucraina, iar for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103 nu mai este at\u00e2t de ieftin\u0103, chiar dac\u0103 nu este \u00een continuare extraordinar de scump\u0103. Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne mai ieftin\u0103 dec\u00e2t \u0163\u0103rile din Europa de Vest, dar nu mai este a\u015fa de atractiv\u0103 din acest punct de vedere cum era \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani.\u201d<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte compara\u0163ia cu a doua \u0163ar\u0103 din clasamentul regional, Cehia, aceasta este \u0163ara din Europa cu cel mai mare num\u0103r de antreprenori la mia de locuitori. \u201eEste o chestiune care s-a creat \u00een zeci de ani, \u00een sute de ani. A fost o situa\u0163ie care, evident, le-a oferit firmelor timp s\u0103 creasc\u0103 mai repede dec\u00e2t au avut la noi. Rom\u00e2nia a avut cel mai drastic regim comunist dintre toate aceste \u0163\u0103ri. Cred c\u0103 sunt \u015fi ni\u015fte surse istorice ale statisticilor de acum\u201d, completeaz\u0103 Matei Mih\u0103ilescu. La fel de adev\u0103rat este \u015fi c\u0103, av\u00e2nd o pia\u0163\u0103 local\u0103 foarte mare, dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a Cehiei, companiile rom\u00e2ne\u015fti au reu\u015fit s\u0103 culeag\u0103 roadele businessurilor lor pe plan intern, iar cele care s-au extins pe alte pie\u0163e s-au dus mai degrab\u0103 cu serviciile \u015fi nu neap\u0103rat cu produse.<\/p>\n<p>\nRaportul subliniaz\u0103 c\u0103 firmele din Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri semnificative, \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere de 70% a profitului mediu net, cea mai mare din regiune, influen\u0163at\u0103 \u015fi de politici fiscale relaxate, care alimenteaz\u0103 o cre\u015ftere nesustenabil\u0103 a salariilor, ceea ce a dus implicit la majorarea costurilor opera\u0163ionale \u015fi la sc\u0103derea marjelor. Totu\u015fi, \u00een ciuda acestor dificult\u0103\u0163i, companiile rom\u00e2ne\u015fti \u00ee\u015fi men\u0163in cele mai ridicate rate ale marjei de profit din regiune, reflect\u00e2nd eficien\u0163\u0103 opera\u0163ional\u0103 \u015fi putere de stabilire a pre\u0163urilor.<\/p>\n<p>\nCumulat, cifra de afaceri a tuturor firmelor rom\u00e2ne\u015fti din clasament a crescut cu 3% anul trecut, ceea ce plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 4 la nivel regional, dup\u0103 Estonia, Lituania \u015fi Serbia, \u0163\u0103ri cu baz\u0103 de calcul mult mai mic\u0103 \u00eens\u0103, \u015fi la egalitate cu Cehia. Restul \u0163\u0103rile din CEE au \u00eenregistrat sc\u0103deri ale afacerilor la nivel cumualt.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/22958236\/3\/top-2.jpg\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/22958236\/3\/top-2.jpg?height=382&amp;width=620\" style=\"width: 620px;height: 382px\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte profitul consolidat, regiunea a fost pe sc\u0103dere, cu un minus de 22%, la 35 miliarde euro, fa\u0163\u0103 de 45 miliarde euro \u00een anul precedent. \u00cen schimb Rom\u00e2nia arat\u0103 o sc\u0103dere de la 5,5 la 5 miliarde euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 doar 10%. Rom\u00e2nia este dup\u0103 Croa\u0163ia, Estonia \u015fi Slovacia, \u00een jum\u0103tatea de sus a clasamentului\u201d, a mai spus reprezentantul Coface.<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, Rom\u00e2nia se poate l\u0103uda \u015fi cu aspectele legate de for\u0163a de munc\u0103, despre care anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 ar avea o dezvoltare sustenabil\u0103, gradul de ocupare \u00een marile companii cresc\u00e2nd \u00een tandem cu veniturile. \u201e\u00cen ciuda faptului c\u0103 opereaz\u0103 pe o pia\u0163\u0103 a muncii foarte restrictiv\u0103 \u015fi cu salarii minime \u00een cre\u015ftere, firmele rom\u00e2ne\u015fti din clasament angajeaz\u0103 215.000 de lucr\u0103tori, o parte semnificativ\u0103 din for\u0163a de munc\u0103 total\u0103 a \u0163\u0103rii, de 8,2 milioane de persoane.<\/p>\n<p>\nInteresant este c\u0103 Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul al treilea la num\u0103rul total de angaja\u0163i din marile companii, de\u015fi se afl\u0103 doar pe locul al patrulea \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul total de firme din clasament, ceea ce eviden\u0163iaz\u0103 dimensiunea \u015fi intensitatea utiliz\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103 \u00een cele mai mari \u00eentreprinderi ale sale\u201d, se mai arat\u0103 \u00een raport.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/22958236\/4\/top-3.jpg\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5846\/22958236\/4\/top-3.jpg?height=303&amp;width=300\" style=\"width: 300px;height: 303px;margin: 10px;float: right\" \/><\/a>Comparativ, Polonia r\u0103m\u00e2ne motorul economic al Europei Centrale \u015fi de Est, cu&nbsp;178 de companii \u00een Top 50, afaceri cumulate de 480 miliarde euro \u015fi peste 1,2 milioane de angaja\u0163i. Cu toate acestea, ponderea sa \u00een clasament a sc\u0103zut u\u015for (de la 184 de firme \u00een edi\u0163ia din 2024), iar veniturile totale s-au redus, reflect\u00e2nd provoc\u0103rile aduse de un zlot puternic \u015fi de lipsa for\u0163ei de munc\u0103. Republica Ceh\u0103 \u015fi-a m\u0103rit reprezentarea, cu 71 de companii, urmat\u0103 de Ungaria, cu 61 de firme. Locul 5 \u00een topul regional este ocupat de Bulgaria, cu 27 de companii, \u0163ar\u0103 care a urcat o pozi\u0163ie \u00een acest an, devans\u00e2nd Slovacia.<\/p>\n<p>\nRaportul Coface sus\u0163ine c\u0103, pentru a-\u015fi men\u0163ine avantajul competitiv, firmele rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103-\u015fi optimizeze costurile, s\u0103 valorifice stabilitatea financiar\u0103 pentru a face investi\u0163ii strategice \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 politici fiscale echilibrate, care s\u0103 atenueze presiunile generate de cre\u015fterea salariilor.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Cum ar putea companiile din Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 mai puternice? <\/strong><\/p>\n<p>\nO problem\u0103 care fr\u00e2neaz\u0103 momentan cre\u015fterea companiilor locale este productivitatea angaja\u0163ilor \u015fi a firmelor, aflat\u0103 la 80% din media Europei. F\u0103r\u0103 o cre\u015ftere pe acest\u0103 zon\u0103, companiile nu pot ie\u015fi pe alte pie\u0163e \u015fi c\u00e2\u015ftiga b\u0103t\u0103lia cu concuren\u0163ii lor de acolo. Un prim pas, prudent, ar fi cre\u015fterea exporturilor, pentru a tatona anumite regiuni, \u00eenainte de a intra cu o filial\u0103 local\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 avem mai mult curaj s\u0103 facem export\u201d, spune Matei Mih\u0103ilescu. Un alt factor negativ este costul finan\u0163\u0103rii, mai mare \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri, ceea ce tempereaz\u0103 cre\u015fterea companiilor \u015fi apetitul lor pentru dezvoltare extern\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen schimb, pia\u0163a de capital trimite semnale foarte bune spre mediul de business, at\u00e2t prin list\u0103rile pe AeRo, c\u00e2t \u015fi cele de pe segmentul principal.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Cum arat\u0103 regiunea \u00een 2024 vs 2023<\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cen 2024, redresarea regiunii Europei Centrale \u015fi de Est a fost determinat\u0103 de o sc\u0103dere brusc\u0103 a infla\u0163iei \u015fi de o relaxare treptat\u0103 a politicii monetare, oferind o oarecare u\u015furare dup\u0103 ani de rate ridicate ale dob\u00e2nzii. \u00cen timp ce cre\u015fterea medie a PIB-ului \u00een \u0163\u0103rile ECE s-a stabilizat la aproximativ 2%, cifra de afaceri total\u0103 a celor mai mari companii din regiune a sc\u0103zut cu 3,7%, \u00een principal din cauza contrac\u0163iilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu 3,1%, semnal\u00e2nd condi\u0163ii mai stabile \u00een \u00eentreaga economie. \u00cen ciuda acestei tendin\u0163e pozitive, profitabilitatea a fost supus\u0103 presiunilor. Marjele de profit net au sc\u0103zut de la 4% la 3,2%, pe fondul cre\u015fterii costurilor for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi al cheltuielilor de finan\u0163are mai mari, care au afectat veniturile companiilor. Per total, Matei Mih\u0103ilescu vede mai degrab\u0103 o evolu\u0163ie negativ\u0103 a regiunii. Din cele 500 de companii incluse \u00een top, 231 au avut profit mai mare \u00een 2024, ceea ce \u00eenseamn\u0103 45% din total. \u00cen raportul de anul trecut, ponderea acestei categorii era de 55%. La nivelul cifrei de afaceri, 290 de companii au fost pe cre\u015ftere, deci aproape 60%. Dar anul trecut ponderea era de 64%. \u201eA fost mai greu \u00een anul fiscal 2024\u201d.<\/p>\n<p>\nRevenind la profitabilitate, \u00een total, companiile care au fost pe plus \u015fi-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it profitul cu 34%, de la 17 miliarde euro la 23 de miliarde euro. Anul trecut, procentul a fost de 130%. \u201eDeci, din punct de vedere a profitabilit\u0103\u0163ii, chiar \u015fi cei care au f\u0103cut foarte bine, au f\u0103cut mai pu\u0163in bine dec\u00e2t cu un an \u00een urm\u0103. Dac\u0103 m\u0103 mut la cifra de afaceri, firmele pe cre\u015ftere sau cu rezultate egale cu anul precedent, au avut \u00een medie un avans de 12%. Cu un an \u00eenainte cre\u015fterea medie a afacerilor a fost de 21%. Aproape dublu.\u201d<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, un semnal \u00eembucur\u0103tor este c\u0103 firmele care au reu\u015fit o cifr\u0103 de afaceri mai mare au avut \u015fi profit mai mare, cumulat, cu 25%, fa\u0163\u0103 de doar 4% anul precedent. \u201eSpuneam anul trecut c\u0103, probabil, au sacrificat din profitabilitate pentru expansiune. Iat\u0103 c\u0103 anul acesta au reu\u015fit. Firmele care au crescut \u015fi-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it semnificativ \u015fi profitabilitatea. \u015ei asta este un lucru extraordinar de bun\u201d, subliniaz\u0103 reprezentantul COFACE.<\/p>\n<p>\nStudiul anual Coface CEE Top 500 compar\u0103 companiile din regiune \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri \u015fi al\u0163i indicatori suplimentari, precum dimensiunea for\u0163ei de munc\u0103, cadrul de afaceri, sectoarele \u015fi evalu\u0103rile de credit.&nbsp; &nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia \u015fi-a men\u0163inut \u015fi anul acesta locul 4 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est dup\u0103 num\u0103rul companiilor prezente \u00een Top 500 Coface, cu 56 de firme, cu dou\u0103 mai multe dec\u00e2t \u00een edi\u0163ia anterioar\u0103, devansat\u0103 de Polonia, Cehia \u015fi Ungaria, pe baza rezultatelor financiare raportate anul trecut. De\u015fi este a doua cea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,512],"tags":[81,192,235,37,7367,149,34],"class_list":["post-242548","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-revista-bm","tag-afaceri","tag-angajati","tag-business","tag-clasament","tag-forta-de-munca","tag-investitii","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242548"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":242577,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242548\/revisions\/242577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}