\n
\nNemul\u0163umirea a culminat cu proteste masive conduse de grupuri de st\u00e2nga, care au perturbat reuniuni economice interna\u0163ionale \u2013 cel mai notabil exemplu fiind cel al Organiza\u0163iei Mondiale a Comer\u0163ului (OMC), \u00een 1999. \u00cen timpul a\u015fa-numitei \u201eb\u0103t\u0103lii de la Seattle\u201d, confrunt\u0103rile violente dintre protestatari \u015fi poli\u0163ie au \u00eempiedicat lansarea unei noi runde de negocieri comerciale globale, sus\u0163inut\u0103 atunci de pre\u015fedintele american Bill Clinton.<\/p>\n
\nPentru o vreme, aceast\u0103 mobilizare ampl\u0103 \u2013 o coali\u0163ie \u00eentre sindicali\u015fti, ecologi\u015fti \u015fi activi\u015fti anticapitali\u015fti \u2013 p\u0103rea c\u0103 va reu\u015fi s\u0103 conteste direc\u0163ia globaliz\u0103rii. Dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2008, spiritul de protest a revenit \u00een strad\u0103, sub forma mi\u015fc\u0103rii Occupy, care s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid \u00een marile ora\u015fe ale lumii, pun\u00e2nd din nou sub semnul \u00eentreb\u0103rii modelul economic global dominat de capital \u015fi inegalitate.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nStatele Unite \u015fi \u00eentoarcerea protec\u0163ionismului<\/strong><\/p>\n \n\u00cen Statele Unite, critica la adresa globaliz\u0103rii s-a concentrat tot mai mult asupra consecin\u0163elor interne asupra muncitorilor americani – pierderea locurilor de munc\u0103 \u015fi sc\u0103derea salariilor. Aceste tensiuni au alimentat cererile tot mai insistente pentru m\u0103suri de protec\u0163ionism. Ini\u0163ial, aceast\u0103 pozi\u0163ie era promovat\u0103 de sindicate \u015fi de o parte a politicienilor democra\u0163i, dar, \u00een timp, a fost preluat\u0103 de cercurile radicale de dreapta, care se opuneau oric\u0103rei implic\u0103ri a organiza\u0163iilor interna\u0163ionale, precum Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului (OMC). Argumentul lor era simplu: aceste institu\u0163ii ar \u00eenc\u0103lca suveranitatea economic\u0103 a Statelor Unite. Potrivit acestei viziuni, prosperitatea american\u0103 putea fi restabilit\u0103 doar prin stoparea competi\u0163iei str\u0103ine, \u00een special din partea \u0163\u0103rilor unde salariile mici subminau competitivitatea for\u0163ei de munc\u0103 americane. Imigra\u0163ia a devenit, de asemenea, o \u0163int\u0103 central\u0103 \u00een acest discurs.<\/p>\n \n\u00cen timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, aceste critici s-au transformat \u00een politici economice \u015fi sociale radicale, cu accente protec\u0163ioniste \u015fi izola\u0163ioniste. Taxele vamale, restric\u0163iile comerciale \u015fi retragerea din acordurile multilaterale au devenit instrumente de politic\u0103 intern\u0103. Paradoxal, de\u015fi Trump a cultivat imaginea unui lider puternic pe scena interna\u0163ional\u0103, ac\u0163iunile sale au confirmat ceea ce mul\u0163i anali\u015fti observau de ani de zile: secolul american al domina\u0163iei globale se apropie de sf\u00e2r\u015fit, iar rolul dolarului ca moned\u0103 de referin\u0163\u0103 global\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie contestat.<\/p>\n \nGlobalizarea a avut dintotdeauna critici \u2013 dar, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, ace\u015ftia au venit mai ales dinspre st\u00e2nga, nu dinspre dreapta.<\/span><\/span><\/p>\n \nChiar \u015fi \u00eenainte ca Trump s\u0103 ajung\u0103 pentru prima dat\u0103 la Casa Alb\u0103, \u00een 2017, Statele Unite \u00ee\u015fi retr\u0103geau treptat implicarea din institu\u0163iile economice interna\u0163ionale pe care c\u00e2ndva le modelaser\u0103 – precum OMC. \u00centre timp, cel mai puternic sector al economiei americane, industria hi-tech, se confrunt\u0103 cu o presiune tot mai mare din partea Chinei, a c\u0103rei economie a dep\u0103\u015fit deja SUA dup\u0103 unii indicatori ai PIB-ului. \u00cen paralel, tot mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni americani se confrunt\u0103 cu stagnarea veniturilor, cre\u015fterea pre\u0163urilor \u015fi o pia\u0163\u0103 a muncii tot mai precarizat\u0103.<\/p>\n \n\u00cen trecut, c\u00e2nd puteri dominante precum Fran\u0163a sau Marea Britanie au atins finalul erelor lor de suprema\u0163ie global\u0103, tranzi\u0163ia a produs efecte dureroase \u015fi \u00een afara grani\u0163elor. De aceast\u0103 dat\u0103 \u00eens\u0103, \u00eentr-o lume economic\u0103 mai interconectat\u0103 ca niciodat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 o putere preg\u0103tit\u0103 s\u0103 preia conducerea, consecin\u0163ele ar putea fi mult mai extinse \u015fi poten\u0163ial devastatoare.<\/p>\n \n <\/p>\n \nCine ar putea prelua rolul Statelor Unite?<\/strong><\/p>\n \nC\u00e2nd vine vorba despre o posibil\u0103 succesiune la statutul de putere hegemonic\u0103 global\u0103, Uniunea European\u0103 \u015fi China sunt singurii candida\u0163i cu economii suficient de mari pentru a fi lua\u0163i \u00een considerare. Totu\u015fi, exist\u0103 motive serioase de \u00eendoial\u0103 c\u0103 vreunul dintre ace\u015ftia ar putea umple golul l\u0103sat de Statele Unite.<\/p>\n \n\u00cen Strategia Na\u0163ional\u0103 de Securitate din 2022, pre\u015fedintele de atunci, Joe Biden, descria China drept \u201esingurul competitor cu inten\u0163ia de a remodela ordinea interna\u0163ional\u0103 \u015fi cu puterea economic\u0103, diplomatic\u0103, militar\u0103 \u015fi tehnologic\u0103 tot mai mare de a face acest lucru\u201d.<\/p>\n \n \nPe l\u00e2ng\u0103 constr\u00e2ngerile politice, China se confrunt\u0103 \u015fi cu provoc\u0103ri economice majore. De\u015fi este deja lider global \u00een produc\u0163ia de bunuri \u015fi un exportator dominant la nivel mondial, economia chinez\u0103 r\u0103m\u00e2ne dezechilibrat\u0103: sectorul consumului intern este subdezvoltat, pia\u0163a imobiliar\u0103 este fragil\u0103, multe industrii de stat sunt ineficiente \u015fi supra\u00eendatorate, iar sistemul financiar este limitat de controlul statului. \u00cen plus, yuanul (renminbi) nu a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103 o moned\u0103 global\u0103, \u00een ciuda eforturilor sus\u0163inute ale Beijingului de a-i interna\u0163ionaliza utilizarea.<\/p>\n \nO sc\u0103dere accentuat\u0103 a dolarului ar face importurile mai scumpe pentru consumatorii americani, dar ar putea stimula exporturile. Aceasta este, de altfel, direc\u0163ia sus\u0163inut\u0103 de Stephen Miran, pre\u015fedintele Consiliului Consultativ Economic al pre\u015fedintelui SUA \u2013 pe care Trump \u00eel favorizeaz\u0103 ca viitor \u015fef al Federal Reserve.<\/span><\/span><\/p>\n \n\u00cen acela\u015fi timp, Europa \u2013 singurul alt candidat serios la statutul de lider global \u2013 este profund fragmentat\u0103 politic. \u0162\u0103rile mai mici \u015fi mai vulnerabile din estul \u015fi sudul continentului privesc globalizarea cu scepticism, iar diviziunile interne privind migra\u0163ia, politica energetic\u0103 \u015fi r\u0103zboiul din Ucraina fac aproape imposibil\u0103 formularea unei viziuni unitare. Dificultatea de a ajunge la un consens \u00eentre cele 27 de state membre, combinat\u0103 cu eterna \u00eentrebare \u201ecine vorbe\u015fte, de fapt, \u00een numele Europei?\u201d, face improbabil ca Uniunea European\u0103, \u00een forma actual\u0103, s\u0103 poat\u0103 ini\u0163ia sau impune o nou\u0103 ordine economic\u0103 mondial\u0103 de una singur\u0103.<\/p>\n \nNici din punct de vedere financiar Uniunea nu se ridic\u0103 la nivelul Statelor Unite. De\u015fi dispune de o moned\u0103 comun\u0103 \u2013 euro, administrat de Banca Central\u0103 European\u0103 \u2013 sistemul bancar r\u0103m\u00e2ne fragmentat, iar supravegherea se face la nivel na\u0163ional. Fiecare stat membru \u00ee\u015fi emite propriile obliga\u0163iuni guvernamentale, cu doar c\u00e2teva excep\u0163ii de eurobonduri comune. Aceast\u0103 lips\u0103 de coeziune reduce capacitatea euro de a rivaliza cu dolarul ca moned\u0103 de rezerv\u0103 global\u0103 \u015fi limiteaz\u0103 interesul investitorilor interna\u0163ionali de a-l folosi ca alternativ\u0103 sigur\u0103.<\/p>\n \nNici perspectivele unei re\u00eennoiri a leadershipului global american nu sunt mai promi\u0163\u0103toare. Politica lui Donald Trump de a reduce taxele, dar \u00een acela\u015fi timp de a cre\u015fte datoria guvernamental\u0103 \u2013 care a atins acum aproximativ 38 de trilioane de dolari, echivalentul a 120% din PIB-ul SUA \u2013 amenin\u0163\u0103 stabilitatea economiei mondiale \u015fi capacitatea Americii de a-\u015fi finan\u0163a propriul deficit uria\u015f.<\/p>\n \nDe\u015fi Statele Unite nu s-au retras (cel pu\u0163in deocamdat\u0103) din Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI), administra\u0163ia Trump a cerut institu\u0163iei s\u0103 denun\u0163e public surplusul comercial al Chinei, renun\u0163\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp la preocup\u0103rile privind schimb\u0103rile climatice. Greer a concluzionat tran\u015fant c\u0103 America \u201ea subordonat imperativele propriei securit\u0103\u0163i economice \u015fi na\u0163ionale celui mai mic numitor comun al consensului global\u201d.<\/p>\n \n <\/p>\n \nCe s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 s-ar pr\u0103bu\u015fi pia\u0163a obliga\u0163iunilor americane?<\/strong><\/p>\n \nIstoricii economiei sunt de acord c\u0103 crizele financiare sunt endemice \u00een istoria capitalismului global, iar frecven\u0163a lor a crescut constant de la \u00eenceputul perioadei de \u201ehiper-globalizare\u201d din anii \u201970. De la criza datoriilor din America Latin\u0103 \u00een anii \u201980 la criza valutar\u0103 asiatic\u0103 din anii \u201990 \u015fi p\u00e2n\u0103 la pr\u0103bu\u015firea pie\u0163ei bursiere americane a companiilor dotcom la \u00eenceputul anilor 2000, asemenea \u015focuri au devastat periodic economii \u015fi regiuni \u00eentregi.<\/p>\n \nAst\u0103zi, cel mai mare risc sistemic este colapsul pie\u0163ei obliga\u0163iunilor americane, fundamentul pe care se sprijin\u0103 \u00eentregul sistem financiar global. Aceast\u0103 pia\u0163\u0103 este implicat\u0103 \u00een aproape 70% dintre tranzac\u0163iile financiare interna\u0163ionale derulate de b\u0103nci \u015fi institu\u0163ii financiare. Cu o valoare de peste 30 de trilioane de dolari, obliga\u0163iunile emise de Trezoreria SUA au fost considerate mult timp un refugiu, garantat de banca central\u0103 american\u0103 \u2013 Federal Reserve.<\/p>\n \nNervozitatea de pe pia\u0163a obliga\u0163iunilor americane a \u00eenceput deja s\u0103 se transmit\u0103 pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale, aliment\u00e2nd temeri c\u0103 o eventual\u0103 pr\u0103bu\u015fire ar putea declan\u015fa o criz\u0103 bancar\u0103 comparabil\u0103 cu cea din 2008.<\/span><\/span><\/p>\n \n\u00cens\u0103, tot mai mult, \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103 s-a infiltrat ceea ce economi\u015ftii numesc \u201esistemul bancar din umbr\u0103\u201d \u2013 un sector nereglementat, care a ajuns s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t sistemul bancar global reglementat. Fondurile de investi\u0163ii private (private equity), fondurile speculative (hedge funds), fondurile de capital de risc \u015fi fondurile de pensii gestioneaz\u0103 sume uria\u015fe f\u0103r\u0103 a fi supuse acelora\u015fi reguli ca b\u0103ncile comerciale \u2013 nu sunt obligate s\u0103 men\u0163in\u0103 rezerve \u015fi opereaz\u0103 adesea cu niveluri ridicate de \u00eendatorare.<\/p>\n \nNervozitatea de pe pia\u0163a obliga\u0163iunilor americane a \u00eenceput deja s\u0103 se transmit\u0103 pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale, aliment\u00e2nd temeri c\u0103 o eventual\u0103 pr\u0103bu\u015fire ar putea declan\u015fa o criz\u0103 bancar\u0103 comparabil\u0103 cu cea din 2008. Tranzac\u0163iile complexe \u015fi efectul de levier ridicat folosit de aceste institu\u0163ii nonbancare le fac extrem de vulnerabile \u00een cazul unei corec\u0163ii bru\u015fte.<\/p>\n \nInvestitorii care cump\u0103r\u0103 obliga\u0163iuni americane sunt tot mai \u00eengrijora\u0163i de planurile administra\u0163iei Trump de a cre\u015fte \u015fi mai mult deficitul bugetar pentru a finan\u0163a reducerile de taxe \u2013 ceea ce ar putea duce datoria na\u0163ional\u0103 a SUA de la 120% din PIB \u00een 2025 la 134% p\u00e2n\u0103 \u00een 2035. Dac\u0103 aceast\u0103 strategie va submina \u00eencrederea investitorilor \u015fi va duce la refuzul de a mai cump\u0103ra obliga\u0163iuni americane, valoarea acestora ar putea s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103, iar dob\u00e2nzile \u2013 \u00een SUA \u015fi la nivel global \u2013 s\u0103 explodeze.<\/p>\n \nGuvernatorul B\u0103ncii Angliei, Andrew Bailey, avertiza recent c\u0103 situa\u0163ia actual\u0103 \u201eare ecouri \u00eengrijor\u0103toare ale crizei financiare din 2008\u201d. \u00cen acela\u015fi ton, \u015fefa FMI, Kristalina Georgieva, a recunoscut c\u0103 \u201eposibilitatea pr\u0103bu\u015firii pie\u0163elor private de credit\u201d este una dintre temerile care \u201enu o las\u0103 s\u0103 doarm\u0103 noaptea\u201d.<\/p>\n \nUn scenariu \u015fi mai periculos ar ap\u0103rea dac\u0103 problemele din pia\u0163a obliga\u0163iunilor americane ar provoca o depreciere abrupt\u0103 a dolarului. Moneda care func\u0163ioneaz\u0103 ca \u201eancor\u0103\u201d a sistemului financiar global \u015fi-ar pierde statutul de activ sigur, determin\u00e2nd tot mai mul\u0163i investitori \u015fi guverne s\u0103-\u015fi retrag\u0103 fondurile din titlurile de stat americane.<\/p>\n \nO sc\u0103dere accentuat\u0103 a dolarului ar face importurile mai scumpe pentru consumatorii americani, dar ar putea stimula exporturile. Aceasta este, de altfel, direc\u0163ia sus\u0163inut\u0103 de Stephen Miran, pre\u015fedintele Consiliului Consultativ Economic al pre\u015fedintelui SUA \u2013 pe care Trump \u00eel favorizeaz\u0103 ca viitor \u015fef al Federal Reserve.<\/p>\n \nUn exemplu recent al efectelor pe care le poate avea destabilizarea pie\u0163ei obliga\u0163iunilor s-a v\u0103zut \u00een Marea Britanie, \u00een 2022, c\u00e2nd premierul Liz Truss, cel mai efemer lider din istoria modern\u0103 a Regatului Unit, a anun\u0163at reduceri masive de taxe f\u0103r\u0103 acoperire bugetar\u0103. Rezultatul: obliga\u0163iunile britanice (gilts) s-au pr\u0103bu\u015fit, dob\u00e2nzile au explodat, iar Banca Angliei a fost nevoit\u0103 s\u0103 intervin\u0103 cu un pachet de salvare de 60 de miliarde de lire sterline pentru a preveni colapsul fondurilor de pensii.<\/p>\n \nDac\u0103 un scenariu similar s-ar produce pe pia\u0163a obliga\u0163iunilor americane, consecin\u0163ele ar fi incomparabil mai grave. Iar tot mai mul\u0163i economi\u015fti se tem c\u0103, \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie, guvernul SUA nu ar putea \u2013 \u015fi poate nici nu ar vrea \u2013 s\u0103 intervin\u0103 pentru a limita pagubele.<\/p>\n \n <\/p>\n \nO lec\u0163ie veche pentru o lume nou\u0103<\/strong><\/p>\n \nIstoria globaliz\u0103rii din ultimele patru secole arat\u0103 c\u0103 prezen\u0163a unei superputeri globale \u2013 cu toate defectele \u015fi abuzurile ei \u2013 a adus, paradoxal, un anumit grad de stabilitate economic\u0103 \u00eentr-o lume plin\u0103 de incertitudini. Atunci c\u00e2nd exist\u0103 un centru de greutate economic \u015fi politic, regulile jocului sunt mai clare, iar crizele pot fi gestionate mai rapid.<\/p>\n \nPrin contrast, una dintre lec\u0163iile fundamentale ale istoriei este c\u0103 revenirea la politici mercantiliste, \u00een care fiecare stat \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi asigure pentru sine resursele esen\u0163iale \u015fi s\u0103 le refuze rivalilor, nu duce la prosperitate, ci la conflict permanent. Diferen\u0163a este c\u0103, de data aceasta, tr\u0103im \u00eentr-o lume cu peste 10.000 de arme nucleare, iar o gre\u015feal\u0103 de calcul, amplificat\u0103 de ne\u00eencredere \u015fi instabilitate, ar putea avea consecin\u0163e fatale.<\/p>\n \nProvoc\u0103rile care urmeaz\u0103 sunt uria\u015fe. Sl\u0103biciunea institu\u0163iilor interna\u0163ionale, viziunile limitate ale guvernelor \u015fi decalajul tot mai mare dintre cet\u0103\u0163eni \u015fi clasa politic\u0103 nu las\u0103 loc pentru prea mult optimism. Iar \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 \u00eencredere, f\u0103r\u0103 coordonare \u015fi f\u0103r\u0103 lideri reali, \u00eentrebarea care r\u0103m\u00e2ne este dac\u0103 economia global\u0103 mai are, cu adev\u0103rat, cine s-o \u0163in\u0103 \u00een echilibru. <\/p>\n \nTraducere \u015fi adaptare: Oana Ioni\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, pe m\u0103sur\u0103 ce economia mondial\u0103 se dezvolta rapid sub domina\u0163ia Statelor Unite, mul\u0163i economi\u015fti \u015fi activi\u015fti de st\u00e2nga sus\u0163ineau c\u0103 beneficiile globaliz\u0103rii erau distribuite inegal, arat\u0103 o analiz\u0103 complex\u0103 a The Conversation. \u0162\u0103rile bogate deveneau \u015fi mai prospere, \u00een timp ce statele mai s\u0103race erau presate s\u0103 adopte politici […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[188,58849],"class_list":["post-242474","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-economie","tag-tendinte-internationale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242474","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242474"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242474\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242474"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242474"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242474"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22956211\/2\/alejandro-barba-nvrip-sjsmq-unsplash.jpg?height=444&width=250\")
Ironia este c\u0103, pe alocuri, succesorul s\u0103u, Donald Trump, a p\u0103rut aproape invidios pe controlul strict pe care liderii de la Beijing \u00eel exercit\u0103 asupra economiei na\u0163ionale – \u015fi pe faptul c\u0103 nu trebuie s\u0103 dea socoteal\u0103 \u00een fa\u0163a alegerilor sau a limitelor de mandat. \u00cens\u0103 tocmai acest model autoritar, lipsit de echilibre juridice \u015fi institu\u0163ionale, este principalul obstacol care \u00eempiedic\u0103 China s\u0103 ob\u0163in\u0103 domina\u0163ia cultural\u0103 \u015fi politic\u0103 necesar\u0103 pentru a deveni lider global credibil \u00een lumea democratic\u0103 – \u00een ciuda influen\u0163ei sale economice tot mai mari \u00een Asia \u015fi Africa.<\/p>\n
\n
\n
\n
\n