\nEconomia mondial\u0103 traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de stabilitate cum rar s-a mai v\u0103zut \u00een istorie. De\u015fi ultimii ani au adus provoc\u0103ri majore \u2013 de la pandemie \u015fi dob\u00e2nzi ridicate p\u00e2n\u0103 la crize bancare, r\u0103zboaie comerciale \u015fi conflicte armate \u2013, cre\u015fterea global\u0103 a r\u0103mas surprinz\u0103tor de robust\u0103, scrie The Economist.<\/p>\n
\n \u00centre 2022 \u015fi 2024, PIB-ul real mondial a avansat \u00een medie cu 3% anual, iar 2025 se contureaz\u0103 \u00een acela\u015fi ritm. \u015eomajul \u00een \u0163\u0103rile OECD r\u0103m\u00e2ne aproape de minime istorice, iar profiturile companiilor la nivel global au crescut \u00een trimestrul al treilea din 2025 cu 11% fa\u0163\u0103 de anul precedent, cel mai puternic ritm din ultimii trei ani. \u00cen mod paradoxal, \u00eens\u0103, tocmai aceast\u0103 absen\u0163\u0103 a recesiunilor \u00eencepe s\u0103 creeze vulnerabilit\u0103\u0163i noi, greu de ignorat.<\/p>\n
\nIstoric vorbind, capitalismul este un sistem dominat de cicluri violente. \u00centre anii 1600 \u015fi 1800, Anglia \u2013 \u015fi mai t\u00e2rziu Marea Britanie \u2013 se afla \u00een recesiune aproape jum\u0103tate din timp. \u00cen secolul XIX, frecven\u0163a a sc\u0103zut la un sfert, iar \u00een secolul XX, odat\u0103 cu maturizarea capitalismului \u015fi rafinarea politicilor economice, recesiunile s-au r\u0103rit \u015fi mai mult. Ast\u0103zi, ele par aproape o specie pe cale de dispari\u0163ie.<\/p>\n
\n\u00cen afara contrac\u0163iei provocate strict de lockdown-urile sanitare din 2020, lumea nu a mai cunoscut un declin sincronizat de peste cincisprezece ani. O \u00eentreag\u0103 genera\u0163ie \u2013 inclusiv o treime din for\u0163a de munc\u0103 american\u0103 \u2013 nu a tr\u0103it niciodat\u0103 un adev\u0103rat episod de recesiune.<\/p>\n
\nAceast\u0103 rezilien\u0163\u0103 are \u00eens\u0103 un revers. Unii economi\u015fti atrag aten\u0163ia c\u0103 o economie are nevoie, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, de o recesiune pentru a se men\u0163ine s\u0103n\u0103toas\u0103. Joseph Schumpeter, de pild\u0103, vedea \u00een recesiuni un proces necesar de \u201edistrugere creatoare\u201d: firmele slabe ies de pe pia\u0163\u0103, capitalul \u015fi for\u0163a de munc\u0103 migreaz\u0103 spre sectoare mai productive, iar economia c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een eficien\u0163\u0103.<\/p>\n
\nEl nu pleda pentru crearea deliberat\u0103 a unei crize, dar nici nu considera c\u0103 politicile trebuie s\u0103 \u00eempiedice orice corec\u0163ie natural\u0103. Exemplele istorice par s\u0103 \u00eei dea dreptate: multe companii inovatoare \u2013 de la Apple \u015fi Microsoft p\u00e2n\u0103 la Uber \u2013 s-au n\u0103scut \u00een perioade de recesiune, c\u00e2nd antreprenorii au fost obliga\u0163i s\u0103 caute solu\u0163ii radicale.<\/p>\n
\nCercet\u0103rile academice confirm\u0103 par\u0163ial aceast\u0103 logic\u0103. Un studiu din 1994 arat\u0103 c\u0103 perioadele de declin pot cur\u0103\u0163a pia\u0163a de tehnologii sau modele de afaceri dep\u0103\u015fite. O lucrare mai recent\u0103, publicat\u0103 \u00een 2022, a demonstrat c\u0103 startup-urile ap\u0103rute \u00een recesiune performeaz\u0103 mai bine pe termen lung dec\u00e2t cele \u00eenfiin\u0163ate \u00een vremuri economice calme.<\/p>\n
\n Pandemia a oferit un experiment interesant: Europa a \u00eencercat s\u0103 conserve locurile de munc\u0103 prin scheme de sprijin, \u00een timp ce Statele Unite au permis distrugerea rapid\u0103 a joburilor vechi, dar au sus\u0163inut veniturile popula\u0163iei. Rezultatul a fost o realocare mult mai ampl\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 \u00een America \u015fi, implicit, o cre\u015ftere semnificativ mai rapid\u0103 a productivit\u0103\u0163ii \u2013 aproape 10% din 2019 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, fa\u0163\u0103 de doar 2% \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, nu orice recesiune genereaz\u0103 progres. Japonia anilor \u201990 este un contraexemplu: b\u0103ncile au continuat s\u0103 finan\u0163eze companii neproductive, \u00eempiedic\u00e2nd restructurarea economiei. La fel, recesiunea din 2007\u20132009 a fost urmat\u0103 de o perioad\u0103 de reconfigurare extrem de lent\u0103, cu efecte persistente asupra dinamismului economic american. Pentru deciden\u0163i este imposibil de \u015ftiut \u00een avans dac\u0103 urm\u0103toarea recesiune va fi una \u201ecur\u0103\u0163itoare\u201d sau una care creeaz\u0103 rigiditate \u015fi stagnare, motiv pentru care majoritatea guvernelor fac tot posibilul s\u0103 evite o contrac\u0163ie.<\/p>\n
\n\u00cen ultimul deceniu, acest reflex s-a transformat \u00eentr-un nou model de guvernan\u0163\u0103: interven\u0163ii masive la primul semn de turbulen\u0163\u0103. \u0162\u0103rile emergente au adoptat politici mai prudente, cu regimuri flexibile de curs valutar \u015fi cu b\u0103nci centrale orientate spre \u0163intirea infla\u0163iei. \u00cen economiile dezvoltate, \u00eens\u0103, sprijinul fiscal \u015fi financiar a devenit regula, nu excep\u0163ia.<\/p>\n
\nEuropa a direc\u0163ionat 3% din PIB \u00een 2022 pentru a amortiza \u015focurile din energie. SUA au garantat depozitele dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea Silicon Valley Bank \u00een 2023 \u015fi continu\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 deficite bugetare de peste 5% din PIB, \u00een pofida unei economii puternice. Odat\u0103 lansate, aceste interven\u0163ii sunt rareori retrase rapid, ceea ce perpetueaz\u0103 dependen\u0163a companiilor \u015fi a popula\u0163iei de sprijinul statului.<\/p>\n
\nAceast\u0103 \u201erecesiune a recesiunilor\u201d, \u00een care crizele sunt evitate cu orice pre\u0163, genereaz\u0103 trei tipuri de riscuri majore. Primul este cel financiar. Lipsa declinurilor face ca investitorii s\u0103 uite c\u0103 pie\u0163ele pot c\u0103dea.<\/p>\n
\n Euforia actual\u0103 din jurul companiilor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 aminte\u015fte de bulele speculative din trecut. Gospod\u0103riile din \u0163\u0103rile bogate au direc\u0163ionat \u00een ultimii ani aproximativ 3.000 de miliarde de dolari c\u0103tre burse, iar expunerea popula\u0163iei americane la ac\u0163iuni se afl\u0103 la cel mai ridicat nivel din istorie. Orice corec\u0163ie mai ampl\u0103 ar provoca dureri severe.<\/p>\n
\nAl doilea risc este cel fiscal. Costul prevenirii recesiunilor este tot mai ridicat. Datoria public\u0103 din economiile avansate a ajuns la cel mai \u00eenalt nivel de la r\u0103zboaiele napoleoniene \u00eencoace.<\/p>\n
\n Pe l\u00e2ng\u0103 datoriile directe, guvernele au acumulat datorii masive. \u00cen Statele Unite, garan\u0163iile federale pentru depozitele bancare, pentru creditele ipotecare \u015fi angajamentele din sistemul de s\u0103n\u0103tate \u00eensumeaz\u0103 peste 130.000 de miliarde de dolari, de aproape cinci ori PIB-ul \u0163\u0103rii. Pe m\u0103sur\u0103 ce statul devine principalul asigurator \u00eempotriva oric\u0103rei crize, tot mai multe industrii \u00eencep s\u0103 se a\u015ftepte la ajutor, ceea ce amplific\u0103 vulnerabilitatea fiscal\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen fine, cel mai important risc este cel legat de alocarea resurselor. \u00centr-o economie f\u0103r\u0103 corec\u0163ii, capitalul \u015fi for\u0163a de munc\u0103 r\u0103m\u00e2n blocate \u00een zone cu productivitate sc\u0103zut\u0103. Fenomenul \u201efirmelor zombie\u201d \u2013 companii care r\u0103m\u00e2n ani \u00eentregi neprofitabile, dar sunt men\u0163inute \u00een via\u0163\u0103 prin finan\u0163\u0103ri ieftine \u015fi condi\u0163ii economice benigne \u2013 s-a extins considerabil.<\/p>\n
\nDac\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 reprezentau aproximativ 6% dintre companiile listate, \u00een 2021 ajunseser\u0103 deja la 9%, iar \u00een Europa, ponderea lor a crescut chiar \u015fi dup\u0103 majorarea dob\u00e2nzilor. Aceste firme trag \u00een jos \u00eentreaga economie: reduc productivitatea medie, blocheaz\u0103 intrarea unor competitori mai dinamici, \u00eempiedic\u0103 migrarea talentelor \u015fi fr\u00e2neaz\u0103 inova\u0163ia.<\/p>\n
\nEconomia mondial\u0103 a reu\u015fit s\u0103 evite o recesiune sever\u0103 pentru o perioad\u0103 impresionant\u0103, \u00eens\u0103 tocmai succesul politicilor de stabilizare creeaz\u0103 noi tensiuni structurale. Dac\u0103 guvernele sunt hot\u0103r\u00e2te s\u0103 previn\u0103 cu orice pre\u0163 pr\u0103bu\u015firile ciclice, atunci trebuie s\u0103 fie la fel de hot\u0103r\u00e2te s\u0103 permit\u0103 o re\u00eennoire permanent\u0103 a companiilor \u015fi a joburilor.<\/p>\n
\n Altfel, sistemul va cere doze tot mai mari de sprijin fiscal pentru a men\u0163ine o stare de pseudo-stabilitate care produce tot mai pu\u0163in\u0103 valoare economic\u0103. \u00cen cel mai bun caz, rezultatul va fi o economie inert\u0103. \u00cen cel mai r\u0103u, acumularea lent\u0103 a riscurilor financiare \u015fi fiscale poate transforma aceast\u0103 \u201elume f\u0103r\u0103 recesiuni\u201d \u00eentr-una extrem de vulnerabil\u0103 la urm\u0103torul \u015foc.<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Economia mondial\u0103 traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de stabilitate cum rar s-a mai v\u0103zut \u00een istorie. De\u015fi ultimii ani au adus provoc\u0103ri majore \u2013 de la pandemie \u015fi dob\u00e2nzi ridicate p\u00e2n\u0103 la crize bancare, r\u0103zboaie comerciale \u015fi conflicte armate \u2013, cre\u015fterea global\u0103 a r\u0103mas surprinz\u0103tor de robust\u0103, scrie The Economist. \u00centre 2022 \u015fi 2024, PIB-ul real mondial […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[33055,9842,33392,466,182,14699,188,17224,7981,179],"class_list":["post-242364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-ascundere","tag-blocare","tag-calm","tag-capital","tag-criza","tag-datorie-publica","tag-economie","tag-evitare","tag-firme","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242364"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242364\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":242382,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242364\/revisions\/242382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}