{"id":242359,"date":"2025-11-18T12:49:00","date_gmt":"2025-11-18T12:49:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242359"},"modified":"2026-04-11T15:33:18","modified_gmt":"2026-04-11T15:33:18","slug":"cati-bani-trimit-acasa-romanii-plecati-la-munca-in-strainatate-si-ce-efecte-au-aceste-sume-asupra-economiei-tarii-noastre-si-a-afacerilor-autohtone-care-se-extind-in-pietele-cu-comunitati-puternice-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=242359","title":{"rendered":"C\u00e2\u0163i bani trimit acas\u0103 rom\u00e2nii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi ce efecte au aceste sume asupra economiei \u0163\u0103rii noastre \u015fi a afacerilor autohtone care se extind \u00een pie\u0163ele cu comunit\u0103\u0163i puternice de rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia are cea mai mare diaspor\u0103 la nivel european, circa 3,1 milioane de rom\u00e2ni tr\u0103ind \u00een prezent \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 membr\u0103 A UE, conform datelor Eurostat, dup\u0103 valurile de migra\u0163ie care au avut loc \u00een perioada post-decembrist\u0103. Ace\u015fti oameni sunt nu doar o surs\u0103 de bani pentru familiile r\u0103mase acas\u0103 \u015fi pentru economie, ci \u015fi o important\u0103 pia\u0163\u0103 de desfacere pentru companiile autohtone.<\/strong><\/p>\n

\nDiaspora rom\u00e2neasc\u0103 are o pondere de 22% \u00een totalul europenilor care tr\u0103iesc \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 dec\u00e2t cea natal\u0103, mai mult dec\u00e2t italienii \u015fi polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocup\u0103 locul doi \u00een topul UE.<\/p>\n

\nPentru mul\u0163i ani, rom\u00e2nii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au fost una dintre principalele surse de finan\u0163are ale economiei locale. \u015ei \u00een prezent sumele pe care ei le trimit \u00een \u0163ar\u0103 sunt impresionante \u015fi sus\u0163in at\u00e2t propriile familii, c\u00e2t \u015fi economia local\u0103 \u015fi bugetul de stat.<\/p>\n

\nCele mai recente date ale B\u0103ncii Na\u0163ionale arat\u0103 c\u0103 anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sum\u0103 care vine dup\u0103 un alt maxim, \u00een 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, \u00een ultimii 15 ani, except\u00e2nd perioada pandemiei, \u00een 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an \u00een cre\u015ftere, iar din 2005 p\u00e2n\u0103 \u00een 2023, diaspora a trimis \u00een \u0163ar\u0103 peste 80 miliarde euro. Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 \u015fi 2024 au fost \u00eenregistrate \u00een 2007 \u015fi 2008, c\u00e2nd remiterilor rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate dep\u0103\u015feau 6 miliarde de euro.<\/p>\n

\nPe datele de p\u00e2n\u0103 acum, 2025 pare s\u0103 aduc\u0103 o u\u015foar\u0103 sc\u0103dere, rom\u00e2nii de afar\u0103 trimi\u0163\u00e2nd \u00een \u0163ar\u0103 \u00een primele \u015fase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een perioada similar\u0103 din 2024.<\/p>\n

\nDefalcat pe \u0163\u0103ri, cei mai mul\u0163i bani ajung \u00een \u0163ar\u0103 din Marea Britanie \u015fi Germania, state cu puternice comunit\u0103\u0163i de rom\u00e2ni, dar unde \u015fi salariile sunt ast\u0103zi mai mari dec\u00e2t \u00een destina\u0163iile din sudul Europei, Italia \u015fi Spania, care au atras emigran\u0163i \u00een primele valuri de dup\u0103 Revolu\u0163ie. Diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 zone este semnificativ\u0103, remiterile din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri din sudul Europei fiind \u00een 2024 la jum\u0103tate, respectiv sfert fa\u0163\u0103 de celelalte dou\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, condi\u0163iile economice din Spania \u015fi Italia au mai temperat entuziasmul plec\u0103rilor spre aceste \u0163\u0103ri la joburi entry level, a\u015fa c\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni ori s-au \u00eentors acas\u0103 \u00een ultimii ani, ori s-au mutat \u00een alte \u0163\u0103ri din vest.<\/p>\n

\nAtunci c\u00e2nd calculeaz\u0103 totalul remiterilor, BNR analizeaz\u0103 at\u00e2t transferurile lucr\u0103torilor, reprezent\u00e2nd sumele de bani transferate de persoanele care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pe perioade mai mari de un an, c\u00e2t \u015fi remunerarea net\u0103 a salaria\u0163ilor, determinat\u0103 pornind de la valoarea salariilor brute ale reziden\u0163ilor care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribu\u0163iilor sociale, a taxelor \u015fi impozitelor pe salarii \u015fi valoarea bunurilor \u015fi serviciilor achizi\u0163ionate de ace\u015ftia \u00een \u0163ara gazd\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, anul trecut, transferurile lucr\u0103torilor au totalizat 4,8 miliarde euro, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2023, iar remunerarea net\u0103 a salaria\u0163ilor s-a plasat la 1,8 miliarde euro, \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103.<\/p>\n

\nPrima jum\u0103tate a anului 2025 a adus o inversare de trend, cu sc\u0103dere la nivelul transferurilor (-300 mil. euro), dar cre\u015ftere la nivelul remuner\u0103rii nete (\u010250 mil. euro).<\/p>\n

\nExist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un sens invers al traseului banilor, \u00een condi\u0163iile \u00een care, odat\u0103 cu cre\u015fterea veniturilor din \u0163ar\u0103, tot mai multe familii \u015fi-au permis s\u0103 sus\u0163in\u0103 educa\u0163ia copiilor \u00een str\u0103in\u0103tate. C\u00e2teva zeci de mii de studen\u0163i rom\u00e2ni se afl\u0103 an de an \u00een universit\u0103\u0163i din Olanda, Fran\u0163a, Spania, Germania, Italia sau \u0163\u0103rile nordice, marea majoritate dintre ei fiind sus\u0163inu\u0163i financiar de p\u0103rin\u0163i pe toat\u0103 durata studiilor. Asta \u00eenseamn\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 tax\u0103, bani trimi\u015fi din \u0163ar\u0103 pentru chirie, transport, m\u00e2ncare, asigur\u0103ri \u015fi alte cheltuieli obligatorii. Chiar dac\u0103 sumele care pleac\u0103 din Rom\u00e2nia spre alte \u0163\u0103ri sunt mult mai mici dec\u00e2t cele trimise de rom\u00e2ni spre \u0163ar\u0103, ele sunt semnul evolu\u0163iei economiei locale \u00een ultimii ani \u015fi a avantajelor aduse de intrarea \u00een UE \u00een 2007.<\/p>\n

\nO alt\u0103 perspectiv\u0103: Diaspora, poart\u0103 de intrare pentru produc\u0103torii rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

\nComunit\u0103\u0163ile de rom\u00e2ni care s-au dezvoltat \u00een alte \u0163\u0103ri, precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, au \u00eens\u0103 \u015fi un alt rol: ele sunt o poart\u0103 de intrare extrem de profitabil\u0103 pentru companiile rom\u00e2ne\u015fti care vor s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 produsele pe alte pie\u0163e. Nostalgia, dorul de \u0163ar\u0103, pofta pentru m\u00e2ncarea bunicii sunt tot at\u00e2tea motive pentru care rom\u00e2nii pleca\u0163i afar\u0103 caut\u0103 anumite produse \u00een magazine.<\/p>\n

\nUn exemplu sunt mezelurile Cris-Tim, produc\u0103tor care a \u00eenceput s\u0103 exporte \u00eenc\u0103 din 2005-2006, miz\u00e2nd exact pe acest segment de clien\u0163i. \u201eA fost o oportunitate pentru noi la acel moment. Comunit\u0103\u0163ile de rom\u00e2ni de afar\u0103 tocmai se formau atunci \u015fi am sesizat c\u0103 vor fi tot mai mul\u0163i care se vor muta afar\u0103. \u015ei acum comunit\u0103\u0163ile de rom\u00e2ni r\u0103m\u00e2n clien\u0163ii no\u015ftri principali, dar vindem \u015fi spre comunit\u0103\u0163i apropiate, de polonezi, de s\u00e2rbi\u201d, spunea Radu Timi\u015f Jr, CEO, Cris-Tim  \u00een cadrul conferin\u0163ei ZF Branduri Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAv\u00e2nd \u00een vedere apropierea geografic\u0103 \u015fi cultural\u0103, adeseori, brandurile din Rom\u00e2nia, Polonia sau Serbia ajung s\u0103 fie cump\u0103rate \u015fi de membri ai comunit\u0103\u0163ilor vecine, multe produse rom\u00e2ne\u015fti fiind v\u00e2ndute de exemplu \u00een mici magazine de cartier de\u0163inute de polonezi \u015fi invers.<\/p>\n

\nOdat\u0103 f\u0103cut\u0103 intrarea pe pia\u0163\u0103 \u00een acest fel, este mai u\u015for pentru companiile rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 se extind\u0103 \u015fi s\u0103 atrag\u0103 \u015fi alte categorii de clien\u0163i, \u0163inta final\u0103 fiind prezen\u0163a \u00een marile lan\u0163uri de retail. \u201eVrem s\u0103 intr\u0103m \u00een marile re\u0163ele de afar\u0103 cu brandul nostru\u201d, precizeaz\u0103 Radu Timi\u015f Jr., ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 drumul nu este lipsit de provoc\u0103ri. Pe unele pie\u0163e, produc\u0103torilor rom\u00e2ni le este greu s\u0103 concureze la nivel de pre\u0163 cu produc\u0103torii locali, \u00een aceste cazuri v\u00e2nz\u0103rile realizate de ei fiind pur sentimentale. \u201e\u00cen Spania, de exempu, noi vindem mai scump dec\u00e2t produc\u0103torii locali, pentru c\u0103 import\u0103m carne de acolo, o proces\u0103m \u00een Rom\u00e2nia \u015fi export\u0103m apoi produsul final. A\u015fa c\u0103 acolo v\u00e2nz\u0103rile sunt emo\u0163ionale\u201d, adaug\u0103 CEO-ul Cris-Tim.<\/p>\n

\nImportan\u0163a comunit\u0103\u0163ilor de rom\u00e2ni din anumite regiuni europene nu a trecut neobservat\u0103 nici retailerilor interna\u0163ionali, o serie de lan\u0163uri de magazine, precum Lidl, Auchan sau Carrefour, av\u00e2nd acum la raft branduri rom\u00e2ne\u015fti. Chiar dac\u0103 acestea sunt recunoscute ini\u0163ial de rom\u00e2nii din zon\u0103, treptat, atrag \u015fi consumatori din alte comunit\u0103\u0163i, dornici s\u0103 testeze gusturi noi sau s\u0103 \u00ee\u015fi aminteasc\u0103 de m\u00e2nc\u0103ruri similare de acas\u0103.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Fran\u0163a \u00eencep s\u0103 fie \u015fi produse rom\u00e2ne\u015fti \u00een magazine. Vrem s\u0103 punem produc\u0103torii rom\u00e2ni \u00een contact cu colegii care se ocup\u0103 de list\u0103ri acolo pentru a putea fi prezente \u015fi m\u0103rci rom\u00e2ne\u015fti la raft. Ele trebuie testate \u015fi trebuie s\u0103 se v\u00e2nd\u0103. Dac\u0103 ajungi \u00een zone cu comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, ai deja un cap de pod\u201d, crede Tiberiu D\u0103ne\u0163iu, Director Corporate Affairs & Retail Media la Auchan. El \u00eendeamn\u0103 chiar produc\u0103torii rom\u00e2ni care realizeaz\u0103 deja volume mari, care au capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie importante, s\u0103 intre mai agresiv pe pia\u0163a european\u0103, pe modelul Poloniei, care a ajuns s\u0103 aib\u0103 companii \u00eentre primii 3-5 produc\u0103tori europeni pe multe domenii. \u201eAm ajuns la nivelul la care, de acum \u00eencolo, e mult mai u\u015for s\u0103 devii mare produc\u0103tor \u015fi s\u0103 ai acces la pia\u0163a european\u0103, fa\u0163\u0103 de cum era acum 20 de ani.\u201d<\/p>\n

\nPhoenix Y, produc\u0103torul pufule\u0163ilor Gusto, cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a de profil, a f\u0103cut deja pa\u015fi importan\u0163i afar\u0103, fiind prezent pe 40 de pie\u0163e, unde duce mai bine de jum\u0103tate din produc\u0163ie. Iar Annabella Fabrica de Conserve R\u00e2ureni, cel mai mare produc\u0103tor cu ac\u0163ionariat rom\u00e2nesc din sectorul conservelor din fructe \u015fi legume, livreaz\u0103 deja produse \u00een 22 de \u0163\u0103ri \u015fi face pe pie\u0163ele externe circa 20% din v\u00e2nz\u0103ri.<\/p>\n

\n\u201eCel mai c\u0103utat produs rom\u00e2nesc de afar\u0103 este apa mineral\u0103 Borsec. Dar \u015fi pufule\u0163ii Gusto. Sunt c\u00e2teva \u0163\u0103ri din Europa unde sunt lideri de pia\u0163\u0103 pe categoria lor. De exemplu \u00een Austria au 38% pe zona de chipsuri expandate\u201d, povestea Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner Balkanika la conferin\u0163a ZF Branduri Rom\u00e2ne\u015fti. Balkanica Distral este din 2012 distribuitor de produse alimentare rom\u00e2ne\u015fti \u00een Uniunea European\u0103, av\u00e2nd acum un portofoliu de peste 4.400 de articole \u015fi prezen\u0163\u0103 pe 19 pie\u0163e. \u201eEu visez ca niciun rom\u00e2n plecat \u00een diaspora s\u0103 nu fac\u0103 un efort prea mare pentru a m\u00e2nca un produs original de acas\u0103. Avem parteneri locali care au \u00een\u0163eles c\u0103 pie\u0163ele externe pot fi testate prin intermediul comunit\u0103\u0163ilor de rom\u00e2ni de acolo. Focusul nostru r\u0103m\u00e2ne pe diaspora, iar c\u00e2nd vine un produc\u0103tor \u015fi identific\u0103 oportunit\u0103\u0163i pe alte pie\u0163e noi r\u0103spundem la aceste provoc\u0103ri.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nUn detaliu nea\u015fteptat<\/strong><\/p>\n

\nDincolo de importan\u0163a banilor pe care \u00eei trimit \u00een \u0163ar\u0103 sau a rolului pe care \u00eel au \u00een extinderea produc\u0103torilor rom\u00e2ni peste hotare, rom\u00e2nii muta\u0163i \u00een alte \u0163\u0103ri pot deveni \u015fi un juc\u0103tor important \u00een lupta pentru echilibrarea bugetului, prin investi\u0163ii \u00een titluri de stat. Pe plan local, programele Fidelis \u015fi Tezaur sunt deja ni\u015fte vedete incontestabile, care au atras doar \u00een primele 10 luni din acest an peste 40 miliarde lei, dup\u0103 ce \u00een 2024 totalul a fost de 32 miliarde lei. Acum, Ministerul de Finan\u0163e se uit\u0103 \u015fi spre rom\u00e2nii pleca\u0163i din \u0163ar\u0103 ca poten\u0163iali cump\u0103r\u0103tori. \u201eVrem s\u0103 derul\u0103m o campanie de marketing pentru diaspor\u0103. Vedem interes mare pentru plasamente \u00een titluri de stat \u00een euro. Avem scrisori, coresponden\u0163e cu rom\u00e2nii din alte \u0163\u0103ri care ne cer detalii.  E un poten\u0163ial foarte mare acolo. \u015ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce op\u0163iuni alternative mai bune are un rom\u00e2n de acolo pentru a plasa euro? E greu de b\u0103tut randamentul titlurilor de stat\u201d, spunea \u015etefan Nanu, director general Trezoreria Statului, \u00een luna septembrie, la conferin\u0163a ZF Pia\u0163a de capital summit 2025.   <\/p>\n

\n\"\"\"\"\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia are cea mai mare diaspor\u0103 la nivel european, circa 3,1 milioane de rom\u00e2ni tr\u0103ind \u00een prezent \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 membr\u0103 A UE, conform datelor Eurostat, dup\u0103 valurile de migra\u0163ie care au avut loc \u00een perioada post-decembrist\u0103. Ace\u015fti oameni sunt nu doar o surs\u0103 de bani pentru familiile r\u0103mase acas\u0103 \u015fi pentru economie, ci \u015fi o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[19509,172,188],"class_list":["post-242359","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-comunitati","tag-diaspora","tag-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242359","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=242359"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242359\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":242377,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/242359\/revisions\/242377"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=242359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=242359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=242359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}