{"id":241617,"date":"2025-10-30T11:36:20","date_gmt":"2025-10-30T11:36:20","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=241617"},"modified":"2026-04-11T14:33:15","modified_gmt":"2026-04-11T14:33:15","slug":"leonardo-badea-prim-viceguvernator-bnr-considerente-teoretice-si-empirice-privind-procesul-de-convergenta-si-evolutia-cursului-real-de-schimb-din-perspectiva-efectului-balassa-samuelson","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=241617","title":{"rendered":"Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice \u015fi empirice privind procesul de convergen\u0163\u0103 \u015fi evolu\u0163ia cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson"},"content":{"rendered":"

\nCursul nominal de schimb este una dintre cele mai complexe variabile macro-financiare, \u00eentruc\u00e2t este at\u00e2t cauz\u0103, c\u00e2t \u015fi efect \u00een formarea echilibrelor macroeconomice. De aceea, cursul nominal de schimb reprezint\u0103 o variabil\u0103 important\u0103, at\u00e2t pentru politicile macroeconomice clasice, c\u00e2t \u015fi pentru cea mai nou\u0103 politic\u0103 de stabilizare, cea macropruden\u0163ial\u0103, al c\u0103rei obiectiv este men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii financiare.<\/p>\n

\nDincolo de cursul nominal de schimb, macroeconomi\u015ftii manifest\u0103 un interes deosebit \u015fi pentru evolu\u0163ia cursului real de schimb. Referitor la factorii determinan\u0163i ai acestei variabile macroeconomice de interes, voi relua \u015fi dezvolta, dintr-un articol recent publicat de mine, intitulat O analiz\u0103 conceptual\u0103 asupra evolu\u0163iei cursului real de schimb \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est dup\u0103 izbucnirea pandemiei<\/em>, exemplul referitor la formarea pre\u0163urilor pentru un produs reprezentativ al McDonald\u2019s. \u00cen anul 1986, jurnalista Pam Woodall de la revista The Economist<\/em> a propus o metod\u0103 inedit\u0103 de comparare a puterii de cump\u0103rare \u00eentre economiile lumii, utiliz\u00e2nd ca reper pre\u0163ul celebrului Big Mac de la McDonald\u2019s. Ideea sa pornea de la principiul parit\u0103\u0163ii puterii de cump\u0103rare (PPP). Aceast\u0103 teorie, eviden\u0163iat\u0103 de membri ai \u015fcolii din Salamanca \u00eenc\u0103 din secolul XVI \u015fi apoi elaborat\u0103 \u00een forma sa modern\u0103 de c\u0103tre economistul suedez Gustav Cassel \u00een 1922, presupune c\u0103, pe termen lung, bunurile identice ar trebui s\u0103 coste aproximativ la fel \u00een diferite \u0163\u0103ri, atunci c\u00e2nd pre\u0163urile sunt exprimate \u00eentr-o moned\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

\nPornind de la faptul c\u0103 lan\u0163ul McDonald\u2019s este prezent \u00een numeroase state \u015fi c\u0103 produsul Big Mac are caracteristici standardizate la nivel global, Woodall a argumentat c\u0103 diferen\u0163ele de pre\u0163 dintre \u0163\u0103ri pot oferi o imagine intuitiv\u0103 asupra devia\u0163iilor de la paritatea puterii de cump\u0103rare. Astfel, a luat na\u015ftere indicele Big Mac, publicat anual de The Economist<\/em>, care, dincolo de scopul s\u0103u ini\u0163ial ilustrativ, a devenit \u00een timp un indicator informal pentru conceptul de curs real de schimb.<\/p>\n

\n\u00cen esen\u0163\u0103, cursul real de schimb reflect\u0103 raportul la care bunurile produse \u00eentr-o economie pot fi schimbate cu bunuri dintr-o alt\u0103 economie. Acest raport, ce exprim\u0103 puterea de cump\u0103rare a unei monede \u00een termeni de bunuri str\u0103ine, este evident influen\u0163at de cursul nominal de schimb. A\u015fadar, cursul real de schimb ne arat\u0103 pre\u0163ul relativ al bunurilor din dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\n\u00cen circumstan\u0163ele teoriei PPP, cursul real de schimb ar trebui s\u0103 fie 1. \u00cen schimb, din date recente referitoare la indicele Big Mac se observ\u0103 faptul c\u0103 pre\u0163ul unui produs Big Mac \u00een Statele Unite ale Americii este 5,69 de dolari americani, \u00een timp ce pre\u0163ul aceluia\u015fi produs \u00een China este 3,53 dolari americani. A\u015fadar, raportul pre\u0163urilor produsului Big Mac \u00een cele dou\u0103 \u0163\u0103ri subliniaz\u0103 faptul c\u0103 yuanul este subevaluat cu aproximativ 38 % \u00een raport cu dolarul american.<\/p>\n

\nDe ce totu\u015fi aceste diferen\u0163e? Exist\u0103 mul\u0163i factori care determin\u0103 devia\u0163iile de la teoria PPP \u015fi un curs real de schimb diferit de 1. O abordare \u00een acest sens este descompunerea factorilor de produc\u0163ie ce contribuie la realizarea bunului final \u00een bunuri tranzac\u0163ionabile sau exportabile (tradable<\/em>) \u015fi bunuri netranzac\u0163ionabile (nontradables<\/em>). \u00cen contextul exemplului anterior, produsul Big Mac este produs pe baza unui co\u015f de bunuri tranzac\u0163ionabile, cum ar fi carnea, chifla sau br\u00e2nza, respectiv bunuri netranzac\u0163ionabile, precum munca prestat\u0103 de cei care prepar\u0103 \u015fi v\u00e2nd produsul, \u00eenchirierea spa\u0163iului comercial, utilit\u0103\u0163i etc. Dac\u0103 ne referim mai departe la diferen\u0163a existent\u0103 \u00eentre pre\u0163ul unui Big Mac produs \u00een Statele Unite ale Americii \u015fi cel produs \u00een China, e clar c\u0103 aceasta este determinat\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 de diferen\u0163ele existen\u0163e \u00eentre pre\u0163urile bunurilor netranzac\u0163ionabile \u00eentre cele dou\u0103 economii. Altfel spus, e bine \u015ftiut faptul c\u0103 salariile sunt \u00een general semnificativ mai mari \u00een Statele Unite ale Americii dec\u00e2t \u00een China, aspect ce se reflect\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi \u00een pre\u0163ul unui produs Big Mac.<\/p>\n

\nIndependent, Balassa (1964) \u015fi Samuelson (1964), au dezvoltat o teorie cu privire la modul \u00een care evolueaz\u0103 productivitatea \u00een sectorul tranzac\u0163ionabil \u015fi netranzac\u0163ionabil \u00een cazul unor economii \u00een tranzi\u0163ie, aspect ce influen\u0163eaz\u0103 mai departe diferen\u0163ele dintre pre\u0163ul bunurilor tranzac\u0163ionabile \u015fi cele netranzac\u0163ionabile. Altfel spus, cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii din sectorul tranzac\u0163ionabil determin\u0103 o cre\u015ftere a salariilor din acest sector. Ca urmare a concuren\u0163ei din pia\u0163a muncii, acest aspect va determina mai departe o cre\u015ftere \u015fi a salariilor din sectorul netranzac\u0163ionabil, care, apoi, se vor reflecta \u00eentr-o cre\u015ftere a pre\u0163urilor bunurilor netranzac\u0163ionabile. Aceste dou\u0103 dinamici determin\u0103 o serie de transform\u0103ri ale economiei. A\u015fadar, principala predic\u0163ie a efectului Balassa-Samuelson poate fi redat\u0103 de urm\u0103toarea rela\u0163ie:<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nunde %\u0394<\/span> arat\u0103 modificarea procentual\u0103 a celor dou\u0103 rapoarte \u00een timp, tr <\/em>\u015fi ntr <\/em>se refer\u0103 la bunuri tranzac\u0163ionabile, respectiv netranzac\u0163ionabile, \u00een timp ce cu Prod<\/em> am notat productivitatea. Altfel spus, modificarea \u00een timp a productivit\u0103\u0163ii relative \u00een sectoarele tranzac\u0163ionabile \u015fi netranzac\u0163ionabile se reflect\u0103 \u00een mod direct \u00een modificarea \u00een timp a raportului dintre pre\u0163urile produselor (aici se face referire \u00een general la bunuri \u015fi servicii, f\u0103r\u0103 o delimitare clar\u0103) netranzac\u0163ionabile \u015fi cele tranzac\u0163ionabile. \u00centruc\u00e2t nivelul agregat al pre\u0163urilor din economie reprezint\u0103 o combina\u0163ie ponderat\u0103 \u00eentre pre\u0163urile bunurilor tranzac\u0163ionabile \u015fi cele netranzac\u0163ionabile, practic efectul Balassa-Samuelson prezice faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd productivitatea din sectorul tranzac\u0163ionabil cre\u015fte mai rapid dec\u00e2t cea din sectorul netranzac\u0163ionabil, va rezulta mai departe o cre\u015ftere a nivelului agregat al pre\u0163urilor \u015fi al infla\u0163iei, care, de altfel, se vor reflecta \u00eentr-o cre\u015ftere a cursului real de schimb. Unele lucr\u0103ri, precum cea elaborat\u0103 de Chong, Jord\u00e0 \u015fi Taylor (2010) atribuie o contribu\u0163ie important\u0103 \u015fi lucr\u0103rii lui Harrod (1933) pentru dezvoltarea acestei teorii, fapt pentru care autorii fac referire la modelul Harrod-Balassa-Samuelson. \u00cens\u0103, deoarece ulterior \u00een cadrul acestui articol m\u0103 voi focusa pe o extensie empiric\u0103, \u015fi anume, abordarea Balassa-Samuelson-Penn, pentru a evita confuziile, voi eticheta explicit acest efect ca fiind  Balassa-Samuelson.<\/p>\n

\n\u00centruc\u00e2t modelul Balassa-Samuelson se adreseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd economiilor aflate \u00een proces de tranzi\u0163ie c\u0103tre diferite niveluri de dezvoltare (cu toate c\u0103 unele lucr\u0103ri, precum cea elaborat\u0103 de Nishimura, Takahashi \u015fi Venditti \u00een 2023, adreseaz\u0103 problematica Balassa-Samuelson pentru cazul unei economii avansate, ca cea a Japoniei), automat predic\u0163iile sale pot fi extrapolate pentru a \u00een\u0163elege efectele acestor transform\u0103ri \u00een raport cu dezvolt\u0103rile economice dintr-o economie dezvoltat\u0103. De altfel, Balassa nota \u00een lucrarea sa din 1964: \u201cPe m\u0103sur\u0103 ce dezvoltarea economic\u0103 este \u00eenso\u0163it\u0103 de diferen\u0163e mai mari \u00eentre \u0163\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte productivitatea bunurilor tranzac\u0163ionabile, diferen\u0163ele dintre salarii \u015fi pre\u0163urile serviciilor cresc, iar \u00een mod corespunz\u0103tor cresc \u015fi diferen\u0163ele \u00een ceea ce prive\u015fte paritatea puterii de cump\u0103rare \u015fi cursurile de schimb<\/em>.\u201c<\/p>\n

\nAceast\u0103 manier\u0103 de a privi efectul Balassa-Samuelson ridic\u0103 cu at\u00e2t mai mult interes pentru economii emergente precum cea a \u0163\u0103rii noastre sau ale celorlalte \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, care, \u00een cadrul Uniunii Europene, \u00ee\u015fi doresc s\u0103 evolueze la statutul de economii avansate, cum este, \u00een special, cazul \u0163\u0103rilor din zona euro.<\/p>\n

\nRevenind la predic\u0163iile efectului Balassa-Samuelson, acestea presupun faptul c\u0103 economiile emergente au o rat\u0103 mai mare de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii din sectorul tranzac\u0163ionabil dec\u00e2t economiile avansate. Legat de aceast\u0103 men\u0163iune, efectul Balassa-Samuelson prezice c\u0103:<\/p>\n

    \n
  1. \nproductivitatea din sectorul tranzac\u0163ionabil este mai ridicat\u0103 \u00een \u0163\u0103rile bogate;<\/li>\n
  2. \ncursul real de schimb este mai mare \u00een \u0163\u0103rile bogate;<\/li>\n
  3. \nnivelul agregat al pre\u0163urilor este mai ridicat \u00een \u0163\u0103rile bogate;<\/li>\n
  4. \neconomiile emergente tind s\u0103 aib\u0103 \u00een general o infla\u0163ie mai ridicat\u0103 dec\u00e2t economiile avansate;<\/li>\n
  5. \npre\u0163urile serviciilor sunt mai mici \u00een \u0163\u0103rile mai pu\u0163in dezvoltate.<\/li>\n<\/ol>\n

    \nUn demers relevant din perspectiva opera\u0163ionaliz\u0103rii conceptului de PPP este Proiectul Penn World Tables (PWT), care \u00ee\u015fi are originile \u00een cercet\u0103rile lui Gilbert \u015fi Kravis (1954), respectiv ale lui Kravis, Heston \u015fi Summers (1978, 1983). Ace\u015ftia au utilizat datele furnizate de International Comparison Program (ICP) pentru a construi o baz\u0103 global\u0103 de compara\u0163ie economic\u0103. Scopul principal al PWT este de a transforma valorile PIB exprimate \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een estim\u0103ri care pot fi folosite pentru a realiza compara\u0163ii \u00eentre state, prin utilizarea PPP. Kravis, Heston \u015fi Summers (1978) subliniaz\u0103 pentru prima dat\u0103 a\u015fa numitul efect Penn (de unde \u015fi denumirea Balassa-Samuelson-Penn utilizat\u0103 \u00een unele lucr\u0103ri, precum cea a lui Stahler \u015fi Subramanian<\/a>, 2014), conform c\u0103ruia \u0163\u0103rile bogate tind s\u0103 aib\u0103 niveluri mai ridicate ale pre\u0163urilor, adic\u0103 un curs real mai apreciat. Aceast\u0103 constatare este compatibil\u0103 cu concluziile formulate ulterior de Rogoff (1996), care confirm\u0103 existen\u0163a efectului, dar \u00eel analizeaz\u0103 \u00een contextul persisten\u0163ei abaterilor de la paritatea puterii de cump\u0103rare (PPP puzzle<\/em>).<\/p>\n

    \nA\u015fadar, modelul Balassa-Samuelson ofer\u0103 o perspectiv\u0103 cu privire la transform\u0103rile ireversibile ce apar \u00een cadrul procesului de convergen\u0163\u0103 al unei economii c\u0103tre diverse stadii de dezvoltare, precum \u015fi o perspectiv\u0103 sectorial\u0103. \u00cen schimb, Froot \u015fi Rogoff (1985) propun un model structural unde trateaz\u0103 diferit produc\u0163ia de bunuri tranzac\u0163ionabile \u015fi netranzac\u0163ionabile pentru a eviden\u0163ia natura diferit\u0103 a capitalului, for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi productivit\u0103\u0163ii necesare producerii celor dou\u0103 tipuri de bunuri. Conform lui Froot \u015fi Rogoff (1985), rela\u0163ia ce descrie efectul Balassa-Samuelson poate fi rescris\u0103 astfel:<\/p>\n

    \n\"\"<\/p>\n

    \nunde munca_ntr<\/strong> arat\u0103 ponderea factorului munc\u0103 \u00een procesul de produc\u0163ie (func\u0163ia de produc\u0163ie de tip Cobb-Douglas) pentru bunurile netranzac\u0163ionabile (o interpretare similar\u0103 pentru ). \u00cen condi\u0163iile rela\u0163iei de mai sus, conform efectului Balassa-Samuelson, at\u00e2t timp c\u00e2t contribu\u0163ia factorului munc\u0103 \u00een procesul de produc\u0163ie al bunurilor netranzac\u0163ionabile este mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een sectorul tranzac\u0163ionabil (situa\u0163ie adesea \u00eent\u00e2lnit\u0103), atunci chiar \u015fi o cre\u015ftere similar\u0103 a productivit\u0103\u0163ii \u00een cele dou\u0103 sectoare va conduce la o cre\u015ftere a raportului dintre pre\u0163urile la produsele netranzac\u0163ionabile \u015fi cele tranzac\u0163ionabile, cu efecte implicite de cre\u015ftere asupra cursului real de schimb.<\/p>\n

    \nReferitor la aceste aspecte, Baumol \u015fi Bowen (1966) subliniaz\u0103 faptul c\u0103 o serie de servicii ce utilizeaz\u0103 intensiv munca, cum este cazul activit\u0103\u0163ilor bancare, de \u00eengrijire medical\u0103, consultan\u0163\u0103, educa\u0163ie etc., au pre\u0163uri cu tendin\u0163e de cre\u015ftere \u00een timp, \u00eentruc\u00e2t cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u00een aceste sectoare este mai redus\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul unor sectoare de produc\u0163ie \u00een care factorul capital este utilizat mai intens comparativ cu factorul munc\u0103.<\/p>\n

    \nTotodat\u0103, cu privire la compara\u0163ii interna\u0163ionale, lucr\u0103ri precum cele ale lui Kravis \u015fi Lipsey (1983) sau Bhagwati (1984) subliniaz\u0103 c\u0103 raportul dintre contribu\u0163ia factorilor capital \u015fi munc\u0103 \u00een cadrul procesului de produc\u0163ie este mai ridicat \u00een \u0163\u0103rile bogate. Cele dou\u0103 men\u0163iuni formulate anterior explic\u0103 de ce serviciile sunt \u00een general mai ieftine \u00een \u0163\u0103rile cu economii mai pu\u0163in dezvoltate.<\/p>\n

    \nDin men\u0163iunile formulate anterior cu privire la efectul Balassa-Samuelson se poate deduce faptul c\u0103 acesta ofer\u0103 o imagine detaliat\u0103 cu privire la procesul de convergen\u0163\u0103 al unei \u0163\u0103ri c\u0103tre diferite stadii de dezvoltare. Astfel, efectul Balassa-Samuelson (at\u00e2t \u00een forma sa ini\u0163ial\u0103, c\u00e2t \u015fi extensiile ulterioare) prezice o serie de transform\u0103ri ireversibile ale economiei pe parcursul procesului de convergen\u0163\u0103. Aceste schimb\u0103ri ireversibile vizeaz\u0103 cursul real de schimb, salariile, nivelul pre\u0163urilor din economie, alocarea for\u0163ei de munc\u0103 etc.<\/p>\n

    \n\u00cen cazul \u0163\u0103rii noastre, dincolo de concepte macroeconomice ca cele men\u0163ionate anterior, sunt sesizabile unele schimb\u0103ri semnificative \u00een desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor economice, comparativ cu 10 ani \u00een urm\u0103. Putem aduce ca \u015fi exemplu apetitul tot mai ridicat, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerilor, pentru prestarea unor servicii ca persoane fizice autorizate \u015fi nu \u00een cadrul unor companii (antrenori de sport, creatori de con\u0163inut, consultan\u0163i etc.). Este evident c\u0103 aceste servicii se bazeaz\u0103 \u00een special pe factorul munc\u0103 (service-intensive goods<\/em>). Totodat\u0103, la aceste bunuri netranzac\u0163ionabile, putem vedea o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a pre\u0163urilor comparativ cu nivelul lor de acum 10 ani. \u00cen contrapondere, exist\u0103 un apetit mai sc\u0103zut al tinerilor de a lucra \u00een fabrici, unde se produc bunuri tranzac\u0163ionabile.<\/p>\n

    \nA\u015fadar, materializarea efectului Balassa-Samuelson s-a eviden\u0163iat \u00eentr-o serie de transform\u0103ri ireversibile privind efectele cre\u015fterii costurilor cu for\u0163a de munc\u0103, ale migr\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, ale aloc\u0103rii eficiente a capitalului \u00een economie sau ale modelelor de cre\u015ftere.<\/p>\n

    \nPentru a g\u0103si solu\u0163ii eficiente \u015fi robuste privind dezvoltarea economic\u0103 sustenabil\u0103 \u015fi\/sau corectarea eficient\u0103 a unor dezechilibre, cum este cazul dezechilibrului extern, este necesar\u0103 o \u00een\u0163elegere adecvat\u0103 a procesului de convergen\u0163\u0103. Prin prisma efectului Balassa-Samuelson se eviden\u0163iaz\u0103 inclusiv faptul c\u0103 procesul de convergen\u0163\u0103 al Rom\u00e2niei a \u00eensemnat cre\u015fterea gradual\u0103 a costului cu for\u0163a de munc\u0103 \u00een termeni relativi. A\u015fadar, exporturile \u015fi competitivitatea extern\u0103 nu se mai pot baza pe m\u00e2na de lucru ieftin\u0103, ci trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 cre\u015fterea sustenabil\u0103 a productivit\u0103\u0163ii \u015fi a eficien\u0163ei. \u00cen acest context, aprecierea cursului real de schimb \u015fi cre\u015fterea costului for\u0163ei de munc\u0103, prospectate de efectul Balassa-Samuelson, sunt dezvolt\u0103ri implicite ale convergen\u0163ei economiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

    \nDe altfel, costurile reduse cu for\u0163a de munc\u0103 nu pot r\u0103m\u00e2ne un deziderat pentru o \u0163ar\u0103 ce dore\u015fte cre\u015fterea sustenabil\u0103 a economiei \u015fi a bun\u0103st\u0103rii sociale. \u00cen acest sens, este relevant exemplul Chinei, \u0163ar\u0103 care a avut un proces de convergen\u0163\u0103 impresionant, cu o cre\u015ftere accelerat\u0103 pornind de la nivelul de economie agrar\u0103 \u015fi devenind ast\u0103zi a doua economie a lumii.<\/p>\n

    \n\u00centr-o lucrare extrem de interesant\u0103 dup\u0103 opinia mea, intitulat\u0103 The Neoclassical Growth of China<\/em>, Fern\u00e1ndez-Villaverde, Ohanian \u015fi Yao (2023) utilizeaz\u0103 un model neoclasic de cre\u015ftere economic\u0103 de tip Ramsey-Cass-Koopmans pentru a investiga performan\u0163a economic\u0103 a Chinei \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1995 \u015fi 2019, comparativ cu performan\u0163a economic\u0103 a Statelor Unite ale Americii. Totodat\u0103, lucrarea investigheaz\u0103 cum performan\u0163a economiei chineze se plaseaz\u0103 \u00een raport cu alte pove\u015fti economice de succes din zona asiatic\u0103.<\/p>\n

    \nTocmai pentru o apreciere just\u0103 a cre\u015fterii economice s-a analizat cre\u015fterea PIB pe locuitor, care este un indicator mai potrivit, deoarece arat\u0103 dac\u0103 economia se dezvolt\u0103 \u00een beneficiul real al popula\u0163iei \u015fi determin\u0103 cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii. Pentru economi\u015fti, PIB-ul pe locuitor este important pentru evaluarea procesului de convergen\u0163\u0103 economic\u0103, oferind informa\u0163ii cu privire la dinamica indicatorilor de productivitate \u015fi de calitate a vie\u0163ii.<\/p>\n

    \n\"\"<\/p>\n

    \nGraficul de mai sus ilustreaz\u0103 evolu\u0163ia PIB-ului real pe locuitor (asupra c\u0103ruia a fost aplicat operatorul de logaritmare) \u00een cazul Chinei, Japoniei, Coreei de Sud \u015fi Taiwanului. Datele arat\u0103 clar c\u0103 traiectoria urmat\u0103 de China este foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea a celorlalte trei economii est-asiatice, considerate exemple de succes. Din grafic se poate observa faptul c\u0103 la aproximativ 25 de ani dup\u0103 ce au atins statutul de economii cu venituri medii, China, Japonia \u015fi Taiwan au ajuns la niveluri similare ale PIB-ului real pe locuitor. Singura excep\u0163ie este Coreea de Sud, care a \u00eenregistrat progrese ceva mai rapide. Aceste observa\u0163ii sugereaz\u0103 c\u0103 ritmul de cre\u015ftere al PIB-ului real al Chinei nu difer\u0103 \u00een mod semnificativ de cel al acestor economii.<\/p>\n

    \nFigura 2: PIB pe locuitor relativ fa\u0163\u0103 de nivelul \u00eenregistrat \u00een SUA, normalizat la nivelul PIB-ului pe locuitor al Chinei din 1995<\/p>\n

    \n\"\"<\/p>\n

    \nSursa: Fern\u00e1ndez-Villaverde, Ohanian \u015fi Yao (2023)<\/em><\/p>\n

    \nPe de alt\u0103 parte, trebuie remarcat faptul c\u0103 procesul de cre\u015ftere al Chinei a \u00eenceput mult mai t\u00e2rziu, \u00eentr-un moment \u00een care PIB-ul pe locuitor \u00een economii dezvoltate precum cea din SUA era deja considerabil mai ridicat. Aceasta a oferit Chinei avantajul de a avea acces la o frontier\u0103 tehnologic\u0103 mai avansat\u0103 pentru procesul de recuperare. Totu\u015fi, graficul de mai sus eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 evolu\u0163ia Chinei este mai pu\u0163in spectaculoas\u0103 comparativ cu cea a celorlalte economii. \u00cen 1995, PIB pe locuitor din China era de 6,6 % din cel \u00eenregistrat \u00een SUA, iar dup\u0103 25 de ani, \u00een 2019, acest raport a crescut semnificativ, \u00eens\u0103 a ajuns doar la 25 %. Totodat\u0103, Fern\u00e1ndez-Villaverde, Ohanian \u015fi Yao (2023) subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een contextul modelului utilizat, \u00een 2100, PIB-ul pe locuitor al Chinei ar putea converge la un nivel de doar 44 % din cel \u00eenregistrat \u00een SUA. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, autorii estimeaz\u0103 c\u0103 ritmul de cre\u015ftere al economiei Chinei se va reduce considerabil \u015fi se va situa sub cel al economiei SUA, \u00een special ca urmare a cre\u015fterii mai ridicate a productivit\u0103\u0163ii americane. A\u015fadar, nivelul semnificativ mai redus al costurilor cu for\u0163a de munc\u0103 din China nu a fost o condi\u0163ie suficient\u0103 pentru aceasta de a realiza performan\u0163e mai ridicate comparativ cu alte economii din Asia sau cu cea a Statelor Unite ale Americii, chiar dac\u0103 \u00een cazul Chinei au fost \u00eenregistrate progrese remarcabile din punct de vedere tehnologic.<\/p>\n

    \nFigura 3: Evolu\u0163ia PIB pe locuitor \u015fi a cursului real de schimb \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n

    \n\"\"<\/p>\n

    \nSursa: EUROSTAT, Banca Reglementelor Interna\u0163ionale<\/em><\/p>\n

    \nDezvoltarea economic\u0103 \u015fi cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii \u00een societate se reflect\u0103 \u00een general prin cre\u015fterea PIB pe locuitor, indicator frecvent utilizat pentru monitorizarea procesului de convergen\u0163\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, pentru a aprecia competitivitatea pe plan extern a unei economii este adesea utilizat\u0103 evolu\u0163ia cursului real de schimb. Efectul Balassa-Samuelson-Penn descrie c\u00e2t de natural\u0103 e cre\u015fterea cursului real de schimb ca urmare a transform\u0103rilor ireversibile ce survin la nivel sectorial. De altfel, competitivitatea trebuie investigat\u0103 \u00een afara acestor transform\u0103ri naturale, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Stahler \u015fi Subramanian<\/a> (2014).<\/p>\n

    \n\u00cen graficul de mai sus reg\u0103sim evolu\u0163ia (date cu frecven\u0163\u0103 anual\u0103) PIB pe locuitor la paritatea puterii de cump\u0103rare \u015fi a cursului real de schimb aproximat prin m\u0103sura REER (scala din st\u00e2nga) \u00een cazul \u0163\u0103rii noastre. Ambele variabile sunt exprimate ca \u015fi indici cu baza fix\u0103 \u00een 2015. Se poate observa cum ambii indici manifest\u0103 tendin\u0163e similare \u00eencep\u00e2nd cu anul 2017, \u00eens\u0103 viteza de cre\u015ftere a indicelui PIB pe locuitor o dep\u0103\u015fe\u015fte clar pe cea a indicelui REER.<\/p>\n

    \nPentru o imagine mai clar\u0103 asupra factorilor comuni tipici fazei de convergen\u0163\u0103 ce manifest\u0103 efecte, at\u00e2t asupra PIB per capita, c\u00e2t \u015fi asupra cursului real de schimb, am extras componenta ciclic\u0103 din cele dou\u0103 serii de timp (\u00een acest sens, am utilizat varianta one-sided<\/em> a filtrului Hodrick-Prescott, unde parametrul de netezire lambda a fost calibrat la 100 dat\u0103 fiind frecven\u0163a anual\u0103 a datelor). Din figura 4 se poate observa tendin\u0163a similar\u0103 urmat\u0103 de componentele ciclice ale PIB pe locuitor \u015fi ale m\u0103surii REER pentru cursul real de schimb \u00eencep\u00e2nd cu anul 2017. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul pandemiei Covid-19, componenta ciclic\u0103 a variabilei PIB pe locuitor manifesta modific\u0103ri de o magnitudine net superioar\u0103 celei observate \u00een cazul cursului real de schimb. \u00cen schimb, dup\u0103 izbucnirea pandemiei, cele dou\u0103 componente ciclice au \u00eenregistrat evolu\u0163ii foarte apropiate, at\u00e2t \u00een termeni de tendin\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi de magnitudine. A\u015fadar, la o prim\u0103 vedere, am putea concluziona c\u0103 transform\u0103ri ale economiei de genul celor descrise de efectul Balassa-Samuelson-Penn ar putea fi mai evidente dup\u0103 2017. Mai exact, dup\u0103 2017, corela\u0163ia dintre cele dou\u0103 componente ciclice cre\u015fte semnificativ fa\u0163\u0103 de perioada anterioar\u0103, la aproximativ 30 %.<\/p>\n

    \nDoresc \u00eens\u0103 s\u0103 subliniez faptul c\u0103 aceast\u0103 men\u0163iune nu este un verdict, ci doar o observa\u0163ie empiric\u0103 care are la baz\u0103 o analiz\u0103 pe o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Sigur, se poate identifica o tendin\u0163\u0103 evolutiv\u0103, dar multe studii de specialitate subliniaz\u0103 c\u0103 este preferabil ca diferitele forme ale efectului Balassa-Samuelson s\u0103 fie testate pe termen lung, ori, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, orizontul de doar 7 ani nu este suficient \u015fi trebuie extins prin cercet\u0103ri viitoare pentru o concluzie solid fundamentat\u0103.<\/p>\n

    \nFigura 4: Evolu\u0163ii ciclice pentru PIB pe locuitor \u015fi cursul real de schimb \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n

    \n\"\"<\/p>\n

    \nSursa: EUROSTAT, Banca Reglementelor Interna\u0163ionale, calcule proprii<\/em><\/p>\n

    \n\u00cen \u00eencheiere, voi oferi un scurt exemplu pe care \u00eel consider elocvent pentru a sintetiza procesul de convergen\u0163\u0103 prin prisma unei interpret\u0103ri normative a efectului Balassa-Samuelson. Consider\u0103m c\u0103 dat fiind un nivel al venitului nominal (I<\/em>) \u015fi un nivel al pre\u0163urilor (P<\/em>), cantitatea de bunuri (C<\/em>) pe care o putem achizi\u0163iona este: C = I\/P<\/em>. Indicele agregat al pre\u0163urilor P <\/em>reprezint\u0103 o ponderare \u00eentre pre\u0163urile bunurilor netranzac\u0163ionabile ( ) \u015fi cele tranzac\u0163ionabile ( ). S\u0103 presupunem faptul c\u0103 ponderea bunurilor netranzac\u0163ionabile este 30%. \u00cen linie cu efectul Balassa-Samuelson \u015fi extensiile sale, procesul de convergen\u0163\u0103 aduce o cre\u015ftere a veniturilor de 15%, a pre\u0163ului bunurilor netranzac\u0163ionabile de 20%, iar a pre\u0163ului bunurilor tranzac\u0163ionabile de 10%. Care vor fi efectele asupra bun\u0103st\u0103rii societ\u0103\u0163ii prin prisma bunurilor pe care le poate achizi\u0163iona?<\/p>\n

    \nA\u015fadar, conform exemplului considerat, procesul de convergen\u0163\u0103, de\u015fi conduce la o cre\u015ftere a veniturilor cu 15%, plusul de bun\u0103stare \u00een echivalentul bunurilor achizi\u0163ionate este de numai 2%, ca urmare a cre\u015fterii pre\u0163urilor. Acest exemplu urm\u0103re\u015fte s\u0103 sublinieze \u00eentr-o manier\u0103 simplificat\u0103 faptul c\u0103 procesul de convergen\u0163\u0103 \u00een ansamblu, c\u00e2t \u015fi \u00een particular prin prisma efectului Balassa-Samuelson, trebuie investigat \u00eentr-o manier\u0103 comprehensiv\u0103 prin beneficiul net pe care \u00eel aduce societ\u0103\u0163ii. \u00cen acest sens, Itskhoki (2020) explic\u0103 detaliat c\u00e2t de important este cursul real de schimb pentru echilibrul general al economiei.<\/p>\n

    \nTotodat\u0103, transform\u0103rile implicite ale procesului de convergen\u0163\u0103, a\u015fa cum sunt ele descrise de efectul Balassa-Samuelson, trebuie studiate \u015fi \u00een\u0163elese pe deplin \u015fi \u00eentr-o manier\u0103 adecvat\u0103, care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de necesitatea analizei pe o perioad\u0103 de timp relevant\u0103 pentru a putea identifica solu\u0163ii eficiente pentru o dezvoltare economic\u0103 sustenabil\u0103 \u015fi pentru corectarea eficient\u0103 a unor dezechilibre.<\/p>\n

    \nConvergen\u0163a economic\u0103 nu implic\u0103 doar un avans al veniturilor, ci \u015fi cre\u015fteri inerente ale pre\u0163urilor, \u00een special, \u00een cazul bunurilor netranzac\u0163ionabile (mai ales al serviciilor, care, \u00een economia Rom\u00e2niei, la fel ca \u015fi la nivel European, au o pondere semnificativ\u0103). Avantajul for\u0163ei de munc\u0103 ieftine se disipeaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce procesul de convergen\u0163\u0103 avanseaz\u0103 \u015fi este oricum insuficient pentru a sus\u0163ine un avans economic consistent, rapid \u015fi durabil.<\/p>\n

    \nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere faptul c\u0103 transform\u0103rile ireversibile ale economiei, a\u015fa cum sunt ele descrise de efectul Balassa-Samuelson, nu sunt scutite de riscuri. Un exemplu elocvent \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 cazul Portugaliei. Reis (2013) ofer\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a economiei Portugaliei \u00eenainte \u015fi dup\u0103 criza financiar\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 explice cauzele performan\u0163ei economice modeste din perioada 2000\u20132012. \u00cen intervalul respectiv, Portugalia a \u00eenregistrat o evolu\u0163ie mai slab\u0103 dec\u00e2t cea a Statelor Unite \u00een timpul Marii Depresiuni sau a Japoniei \u00een \u201edeceniul pierdut\u201d. Potrivit lui Reis (2013), aceast\u0103 situa\u0163ie a survenit pe fondul unor circumstan\u0163e descrise de aprecierea cursului real de schimb, cre\u015fterile salariale accelerate, direc\u0163ionarea ineficient\u0103 a capitalului \u00een economie, expansiunea sectorului non-tradable<\/em>, diminuarea productivit\u0103\u0163ii totale a factorilor, acumularea excesiv\u0103 a datoriei externe \u015fi lipsa unor reforme preventive \u00een sistemul de pensii. A\u015fadar, transform\u0103rile economice descrise de efectul Balassa-Samuelson trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163ite de politici economice adecvate, pentru a evita o performan\u0163\u0103 slab\u0103 a economiei, cum a fost cazul Portugaliei.<\/p>\n

    \n\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea productivit\u0103\u0163ii \u015fi alocarea eficient\u0103 a capitalului sunt factorii cheie ce preiau rolul de motor al \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii competitivit\u0103\u0163ii externe \u015fi al men\u0163inerii unui ritm ridicat de convergen\u0163\u0103. Totodat\u0103, ace\u015fti factori sunt fundamentali pentru investi\u0163iile orientate predominant c\u0103tre produc\u0163ia de bunuri tranzac\u0163ionabile.  Eventuale deprecieri ale cursului nominal de schimb pot avea doar efecte limitate, \u00eentruc\u00e2t determin\u0103 concomitent \u015fi externalit\u0103\u0163i negative, precum infla\u0163ie, cre\u015fterea incertitudinii sau cre\u015fterea poverii asociate datoriei publice \u015fi private. Pe de alt\u0103 parte, deprecierea nominal\u0103 a cursului de schimb nu implic\u0103 automat pe termen scurt \u015fi mediu o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a competitivit\u0103\u0163ii externe, dac\u0103 aceasta nu este \u00eenso\u0163it\u0103 de cre\u015fteri de productivitate.<\/p>\n

    \nA\u015fa cum sublinia Paul Krugman, exist\u0103 o capcan\u0103 a interpret\u0103rii simpliste a problemelor legate de cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii. \u00cen Competitiveness: A Dangerous Obsession<\/em> (1994), el aprecia: \u201eS\u0103 presupunem c\u0103 o \u0163ar\u0103 constat\u0103 c\u0103, de\u015fi productivitatea sa este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, poate reu\u015fi s\u0103 exporte doar dac\u0103 \u00ee\u015fi devalorizeaz\u0103 \u00een mod repetat moneda, v\u00e2nz\u00e2ndu-\u015fi exporturile din ce \u00een ce mai ieftin pe pie\u0163ele mondiale. Atunci nivelul s\u0103u de trai, care depinde de puterea sa de cump\u0103rare, at\u00e2t fa\u0163\u0103 de importuri, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de bunurile produse pe plan intern, ar putea de fapt s\u0103 scad\u0103.<\/em>\u201d<\/p>\n

    \nAstfel, devine esen\u0163ial s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 o dezvoltare durabil\u0103, care s\u0103 implice cre\u015ftere de productivitate \u015fi de competitivitate, se poate realiza, \u00een primul r\u00e2nd, prin alocarea eficient\u0103 a capitalului \u00een economie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Cursul nominal de schimb este una dintre cele mai complexe variabile macro-financiare, \u00eentruc\u00e2t este at\u00e2t cauz\u0103, c\u00e2t \u015fi efect \u00een formarea echilibrelor macroeconomice. De aceea, cursul nominal de schimb reprezint\u0103 o variabil\u0103 important\u0103, at\u00e2t pentru politicile macroeconomice clasice, c\u00e2t \u015fi pentru cea mai nou\u0103 politic\u0103 de stabilizare, cea macropruden\u0163ial\u0103, al c\u0103rei obiectiv este men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32492,8337,5591,11528],"class_list":["post-241617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-efect","tag-evolutie","tag-real","tag-schimb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/241617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=241617"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/241617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":241625,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/241617\/revisions\/241625"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=241617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=241617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=241617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}