{"id":241278,"date":"2025-10-17T18:15:00","date_gmt":"2025-10-17T18:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=241278"},"modified":"2025-10-17T18:15:00","modified_gmt":"2025-10-17T18:15:00","slug":"revolutia-inteligentei-artificiale-va-distruge-cu-siguranta-locuri-de-munca-dar-titanii-ai-asigura-ca-exista-o-solutie-pentru-ca-oamenii-sa-nu-sufere-din-cauza-faptului-ca-raman-fara-loc-de-munca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=241278","title":{"rendered":"Revolu\u0163ia inteligen\u0163ei artificiale va distruge, cu siguran\u0163\u0103, locuri de munc\u0103, dar titanii AI asigur\u0103 c\u0103 exist\u0103 o solu\u0163ie pentru ca oamenii s\u0103 nu sufere din cauza faptului c\u0103 r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103"},"content":{"rendered":"

\nInteligen\u0163a artificial\u0103 promite s\u0103 aduc\u0103 prosperitate, dar \u015fi \u015fomaj masiv. \u00cen fa\u0163a acestei dileme, titanii tehnologiei propun venitul de baz\u0103 universal ca solu\u0163ie. Este \u00eens\u0103 UBI o salvare real\u0103 sau doar un pansament pe o ran\u0103 economic\u0103 ad\u00e2nc\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nC\u00e2nd a fost \u00eentrebat cum pot fi distribuite uniform c\u00e2\u015ftigurile de productivitate aduse de inteligen\u0163a artificial\u0103, Geoffrey Hinton, informatician \u015fi \u201eNa\u015ful IA\u201d, a r\u0103spuns scurt: \u201esocialism\u201d. Chiar \u015fi cei mai mari c\u00e2\u015ftig\u0103tori de azi din IA au sugerat c\u0103 profiturile vor fi socializate, scrie revista Quartz. \u201eCred c\u0103 societatea va spune foarte cur\u00e2nd: \u00abBine, trebuie s\u0103 avem un nou model economic \u00een care s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im \u015fi s\u0103 distribuim asta oamenilor\u00bb\u201d, a declarat \u00een var\u0103 Sam Altman, CEO-ul OpenAI, pentru podcasterul Theo Von. \u201e\u00cenc\u0103 sunt oarecum entuziasmat de venitul de baz\u0103 universal (universal basic income – UBI), \u00een care pur \u015fi simplu dai tuturor bani\u201d, a ad\u0103ugat el. \u201eNu cred c\u0103 vom avea de ales\u201d, a spus \u015fi CEO-ul Tesla, Elon Musk, \u00een 2017, cu privire la UBI.<\/p>\n

\nCine ascult\u0103 cu aten\u0163ie s-ar putea s\u0103 aud\u0103 \u201eV-am spus eu\u201d r\u0103sun\u00e2nd din morm\u00e2ntul lui Karl Marx. Filosoful a v\u0103zut o contradic\u0163ie inerent\u0103 \u00een inima capitalismului, \u00eentre dorin\u0163a de eficien\u0163\u0103 \u015fi incapacitatea rezultat\u0103 a muncitorilor de a cump\u0103ra bunurile produse. \u201eDac\u0103 produci prea multe lucruri utile vei avea prea mul\u0163i oameni inutili\u201d, a scris filosoful \u00een Capital, volumul III (1894), ceea ce va duce la criz\u0103. \u015ei astfel apare socialismul. A\u015fadar, \u00een economia IA, omul de r\u00e2nd se poate a\u015ftepta ca st\u0103p\u00e2nii din Big Tech s\u0103 \u00eempart\u0103 cu al\u0163ii mijloacele de produc\u0163ie? Poate. Va redistribui venitul de baz\u0103 universal bog\u0103\u0163ia? Improbabil. De\u015fi ideea poate respinge eficient \u00eengrijor\u0103rile legate de \u015fomajul \u00een mas\u0103, mecanismele economice sunt spinoase, iar rezultatele sunt defectuoase. Iat\u0103 de ce.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nO \u201epolitic\u0103 radical\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\nUBI este considerat o \u201epolitic\u0103 radical\u0103\u201d prin care numerarul este pl\u0103tit tuturor, necondi\u0163ionat de productivitate, f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, de altfel, \u015fi la un \u201enivel suficient de ridicat pentru a permite o via\u0163\u0103 lipsit\u0103 de insecuritate economic\u0103\u201d, explic\u0103 Juliana Uhuru Bidadanure, profesor de filosofie la Universitatea Stanford. Acest concept nu este nou. \u00cen vremea Revolu\u0163iei Franceze, \u00een 1797, Thomas Paine a propus ca sume forfetare s\u0103 fie acordate anumitor categorii de cet\u0103\u0163eni \u015fi pl\u0103tite dintr-un impozit pe terenurile mo\u015ftenite. Ideea a revenit \u00een timpul mi\u015fc\u0103rii pentru drepturile civile \u015fi a fost prezentat\u0103 ca modalitate de a inversa inegalit\u0103\u0163ile ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een societatea britanic\u0103. \u201eA venit momentul s\u0103 ne civiliz\u0103m prin abolirea total\u0103, direct\u0103 \u015fi imediat\u0103 a s\u0103r\u0103ciei\u201d, prin intermediul \u201evenitului garantat\u201d, scria Martin Luther King Jr. \u00een 1967. Pe fondul temerilor cresc\u00e2nde cu privire la impactul automatiz\u0103rii asupra for\u0163ei de munc\u0103, ideea a fost re\u00eenviat\u0103 \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n

\nDe data aceasta, se trece de la un ideal utopic la o posibilitate studiat\u0103 empiric. P\u00e2n\u0103 \u00een 2030, 30% dintre locurile de munc\u0103 actuale din SUA ar putea fi automatizate, estimeaz\u0103 un raport McKinsey. Goldman Sachs preconizeaz\u0103 c\u0103 6-7% din for\u0163a de munc\u0103 va fi disponibilizat\u0103, ceea ce ar duce \u015fomajul la aproximativ 12% \u0163in\u00e2nd cont de rata actual\u0103. Pentru a pune acest lucru \u00een perspectiv\u0103: \u00een timpul Marii Recesiuni din 2007-2009, \u015fomajul nu a dep\u0103\u015fit 10%. Al\u0163ii prev\u0103d ceva mult mai radical pe termen lung. \u201eVa veni un moment \u00een care nu va mai fi nevoie de niciun loc de munc\u0103\u201d, a spus Musk \u00een 2023. Martin Ford, futurolog \u015fi autor al c\u0103r\u0163ii \u201eRise of the Robots\u201d, a sus\u0163inut timp de mai bine de 15 ani c\u0103 din cauza automatiz\u0103rii va fi nevoie de m\u0103suri f\u0103r\u0103 precedent. Pentru ca economia bazat\u0103 pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 s\u0103 aib\u0103 succes, societatea trebuie \u201es\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mecanism pentru a aduce puterea de cump\u0103rare \u00een m\u00e2inile consumatorilor\u201d, spune Ford. \u201eNu conteaz\u0103 dac\u0103 lucrurile sunt fabricate de ma\u015fini, este \u00een regul\u0103, dar oamenii trebuie s\u0103 aib\u0103 bani s\u0103 le cumpere.\u201d R\u0103spunsul, crede el, este UBI.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDespre c\u00e2\u0163i bani e vorba?<\/strong><\/p>\n

\n Se estimeaz\u0103 c\u0103 un venit universal garantat de 10.000 de dolari anual ar costa SUA 3.000 miliarde de dolari \u00een fiecare an, echivalentul a aproximativ trei sferturi din bugetul federal. Musk \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 ceva mult mai mare. \u201eVa exista un venit universal ridicat (nu doar un venit de baz\u0103). Toat\u0103 lumea va avea cea mai bun\u0103 \u00eengrijire medical\u0103, hran\u0103, locuin\u0163\u0103, transport \u015fi toate cele\u201d, a scris el pe X recent, c\u00e2nd a fost \u00eentrebat din ce vor tr\u0103i cei care vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 din cauza robo\u0163ilor. \u201eAbunden\u0163\u0103 sustenabil\u0103\u201d, a ad\u0103ugat el. Dar s\u0103 presupunem c\u0103 aceast\u0103 politic\u0103 \u00eencepe cu 10.000 de dolari. Ar fi suficient acest lucru pentru a contrabalansa proiec\u0163ia mai modest\u0103 conform c\u0103reia 6-7% din for\u0163a de munc\u0103 va fi disponibilizat\u0103? Totul se va reduce la cine sunt ace\u015fti muncitori. Profesiile cele mai expuse riscului sunt programatorii, juri\u015ftii, corectorii, contabilii \u015fi auditorii, conform raportului Goldman Sachs. \u201eUnul dintre lucrurile care diferen\u0163iaz\u0103 IA este capacitatea ei de a avea un impact asupra locurilor de munc\u0103 \u00eenalt calificate\u201d, a explicat FMI anul trecut.<\/p>\n

\n\u015ei se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca ace\u015fti oameni – profesioni\u015fti cu gulere albe – s\u0103 joace un rol supradimensionat \u00een activitatea economic\u0103. Primii 10% dintre americani \u00een func\u0163ie de venituri – gospod\u0103rii cu venituri de peste 250.000 de dolari pe an – au contribuit cu aproape jum\u0103tate la totalul cheltuielilor de consum \u00een al doilea trimestru al acestui an, potrivit Moody’s Analytics, cel mai ridicat nivel de dup\u0103 cel pu\u0163in 1989. \u201eDac\u0103 \u00eei atingi pe o bun\u0103 parte din primii 10%, acest lucru are un impact masiv asupra economiei generale\u201d, spune Ford. Un UBI de 10.000 de dolari ar fi, evident, inferior cu mult avu\u0163iei primilor 10% dintre americani. Chiar \u015fi lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 10.000 de dolari vor fi distribui\u0163i uniform la \u00eentreaga popula\u0163ie, suma ar putea s\u0103 nu reu\u015feasc\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 cre\u015fterea cheltuielilor de consum la ritmul \u00een care \u00eentreprinderile ultra-eficiente conduse de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 ar produce bunuri \u015fi servicii.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nC\u00e2nd a fost \u00eentrebat cum pot fi distribuite uniform c\u00e2\u015ftigurile de productivitate aduse de inteligen\u0163a artificial\u0103, Geoffrey Hinton, informatician \u015fi \u201eNa\u015ful IA\u201d, a r\u0103spuns SCURT: \u201ePRIN Socialism\u201d. Chiar \u015fi cei mai mari c\u00e2\u015ftig\u0103tori de azi din IA au sugerat c\u0103 profiturile vor fi socializate. \u201e\u00cenc\u0103 sunt oarecum entuziasmat de venitul de baz\u0103 universal, \u00een care pur \u015fi simplu dai tuturor bani\u201d, spunea Sam Altman, CEO-ul OpenAI. \u201eNu cred c\u0103 vom avea de ales\u201d, ad\u0103uga \u015fi Elon Musk.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\nDe unde vor veni banii?<\/strong><\/p>\n

\nInteligen\u0163a artificial\u0103 va cre\u015fte PIB-ul global cu 7.000 de miliarde de dolari – sau 7% – pe parcursul a 10 ani, prezice Goldman Sachs. Sau, dac\u0103 se merge pe estimarea f\u0103cut\u0103 de McKinsey, cre\u015fterea va fi \u00eentre 17.100 \u015fi 25.600 de miliarde de dolari anual. Ideea este c\u0103 UBI ar fi finan\u0163at prin impozitarea acestui capital \u00een expansiune, probabil prin impozitul pe profit. Este ceva ra\u0163ional: \u00een economia IA, capitalul va face mai mult din ceea ce f\u0103cea munca \u00eenainte, a\u015fa c\u0103 ar trebui impozitat mai mult. Dar aceasta presupune dou\u0103 lucruri. \u00cen primul r\u00e2nd, convingerea factorilor de decizie s\u0103 adopte UBI finan\u0163at din impozite ar fi \u201eextraordinar de dificil\u0103\u201d, recunoa\u015fte Ford. Este cu siguran\u0163\u0103 greu de imaginat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Congresul tocmai a adoptat legea \u201eOne Big Beautiful Bill\u201d a pre\u015fedintelui Donald Trump care ofer\u0103 companiilor scutiri de taxe de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari \u00een urm\u0103torul deceniu. Mai mult, \u00een acest an, Silicon Valley a ob\u0163inut \u015fi o putere mai mare la Washington.<\/p>\n

\nTitanii IA precum Musk \u201enu numai c\u0103 de\u0163in tehnologia, dar practic de\u0163in \u015fi o mul\u0163ime de politicieni, inclusiv pe Trump\u201d, scrie John Cassidy de la New Yorker. A paria c\u0103 gigan\u0163i precum OpenAI, Meta \u015fi Google vor \u00eencuraja statul \u00een a le impozita profitul este greu de conceput \u00een climatul actual. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 \u015fomajul \u00een mas\u0103 love\u015fte \u00eenainte ca IA s\u0103 genereze miile de miliarde de dolari prezise de anali\u015fti? \u00cen teorie, pragul pe care IA trebuie s\u0103 \u00eel ating\u0103 pentru a automatiza munca gulerelor albe ar putea fi mai mic dec\u00e2t pragul pe care trebuie s\u0103 \u00eel ating\u0103 pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103. Ford sus\u0163ine c\u0103 primul este mai mic dec\u00e2t cel de-al doilea. \u201e\u00cengrijorarea mea este c\u0103 \u015fomajul va \u00eencepe primul, iar acest lucru va avea un impact masiv asupra economiei\u201d, spune Ford.<\/p>\n

\n\u015ei c\u0103 \u015fomajul nu va fi comparabil din punct de vedere istoric, argumenteaz\u0103 el. \u00cen timpul pandemiei de COVID, c\u00e2nd rata \u015fomajului din SUA a atins aproape 15%, salaria\u0163ii cu gulere albe – supranumi\u0163i \u201eclasa laptopurilor\u201d – au putut lucra de acas\u0103, \u00een timp ce muncitorii cu venituri mici din prima linie, cum ar fi cei din industria ospitalit\u0103\u0163ii \u015fi din comer\u0163ul cu am\u0103nuntul, au fost cel mai mult afecta\u0163i. IA va fi \u201eoarecum opusul\u201d pandemiei, spune Ford \u015fi, din acest motiv, impactul ar putea fi \u201emult mai dramatic\u201d. \u015ei, pe m\u0103sur\u0103 ce muncitorii privesc practic la dispari\u0163ia propriilor profesii, acest lucru ar putea, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163easc\u0103 \u00eencrederea consumatorilor. \u201eNu a\u015f subestima impactul psihologic al acestui lucru \u015fi, prin urmare, impactul asupra economiei\u201d, spune Ford. Dac\u0103 am realiza inova\u0163ii precum superinteligen\u0163a – IA care dep\u0103\u015fe\u015fte chiar \u015fi min\u0163ile umane avansate – atunci \u201esingura constr\u00e2ngere asupra economiei ar fi legile fizicii\u201d, potrivit The Economist. Totu\u015fi, dac\u0103 \u015fomajul declan\u015feaz\u0103 o recesiune \u00eenainte de a ajunge la superinteligen\u0163\u0103, acesta \u201ear putea fi lucrul care, de fapt, fr\u00e2neaz\u0103 progresul \u00een domeniul IA \u015fi \u00eenseamn\u0103 c\u0103 poate nu vom ajunge \u00een punctul \u00een care ne putem bucura de toate aceste beneficii\u201d, spune Ford.<\/p>\n

\n \u201eP\u00e2ine \u015fi circ\u201d<\/strong><\/p>\n

\nDar s\u0103 presupunem c\u0103 obstacole precum legiuitorii sau recesiunile nu se manifest\u0103. Exist\u0103, de asemenea, probleme inerente venitului garantat ca politic\u0103. Cel mai mare experiment aleatoriu privind venitul de baz\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum a fost realizat \u00eentre 2020 \u015fi 2023 de OpenResearch, o organiza\u0163ie non-profit fondat\u0103 de Altman \u00een 2015. O mie de gospod\u0103rii cu venituri mici au primit 1.000 de dolari pe lun\u0103, f\u0103r\u0103 nicio obliga\u0163ie. Studiul a constatat c\u0103, de\u015fi beneficiarii au folosit banii \u00een principal pentru nevoile lor de baz\u0103, ceea ce a dus la o mai mare libertate \u015fi stabilitate financiar\u0103, \u201eefectele medii asupra rezultatelor au fost limitate\u201d, spune Elizabeth Rhodes, directoarea de cercetare a proiectului.<\/p>\n

\nDe exemplu, nu au fost raportate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri semnificative ale s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice sau ale performan\u0163ei academice. \u00cen ceea ce prive\u015fte distribuirea venitului de baz\u0103 garantat finan\u0163at prin inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 la \u00eentreaga popula\u0163ie, studiul sugereaz\u0103 c\u0103 acest lucru ar putea atenua s\u0103r\u0103cia de baz\u0103, deoarece beneficiarii nu au folosit numerarul primit necondi\u0163ionat \u00een mod imprudent. \u00cen acela\u015fi timp, rezultatele studiului sugereaz\u0103 c\u0103 venitul de baz\u0103 garantat nu ar fi \u00een niciun caz un egalizator socio-economic. Dup\u0103 cum a spus Rhodes: \u201eNumerarul singur nu poate aborda fiecare provocare sau nu poate servi drept o solu\u0163ie singular\u0103.\u201d S-ar putea chiar argumenta c\u0103 UBI ar putea chiar agrava inegalitatea \u00een economia IA. \u00cen primul r\u00e2nd, rezultatele arat\u0103 c\u0103 venitul nu este echivalent cu rezultate mai bune.<\/p>\n

\nMai urgent, \u00eens\u0103, trebuie luat \u00een considerare c\u00e2t de inegal este distribuit\u0103 avu\u0163ia. Capitalismul IA ar vedea o cre\u015ftere a activelor, sus\u0163inut\u0103 de meteoricul Cei \u015eapte Magnifici, \u00een timp ce cei f\u0103r\u0103 active ar avea mai pu\u0163ine op\u0163iuni de a-\u015fi construi o carier\u0103 dac\u0103 munca la nivel de baz\u0103 pentru gulerele albe ar fi eliminat\u0103. Prevenirea cre\u015fterii decalajului de avu\u0163ie ar necesita mai degrab\u0103 un impozit mai agresiv pe c\u00e2\u015ftigurile de capital dec\u00e2t doar pe \u00eentreprinderi. Dar teoria economic\u0103 de baz\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 impozitele pe venit descurajeaz\u0103 munca \u015fi investi\u0163iile. Mai mult, \u201eguvernele ar trebui s\u0103 evite transferurile c\u0103tre acelea\u015fi persoane de la care colecteaz\u0103 venituri, dar exact asta ar face un UBI\u201d, a scris Daron Acemoglu, profesor de economie la MIT \u015fi laureat al Premiului Nobel, \u00een 2019.<\/p>\n

\nAcemoglu sus\u0163ine, de asemenea, c\u0103 \u00eenlocuirea tuturor celorlalte forme de asisten\u0163\u0103 social\u0103 cu UBI este o \u201eidee teribil\u0103\u201d, deoarece ar putea \u00eensemna, de exemplu, c\u0103 celor cu afec\u0163iuni grave li se refuz\u0103 \u00eengrijirea adecvat\u0103 pentru a redirec\u0163iona acei bani c\u0103tre miliardari. UBI, sus\u0163ine el, are semnele distinctive ale \u201ep\u00e2inii \u015fi circului\u201d folosite de Imperiul Roman \u015fi cel bizantin: ofer\u0103 poman\u0103 pentru a \u00eembuna masele, \u00een loc s\u0103 le ofere oportunit\u0103\u0163i economice \u015fi libertate de decizie. \u201eDe\u015fi UBI este un slogan bun, este o politic\u0103 prost conceput\u0103\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n

\nSf\u00e2r\u015fitul competen\u0163ei<\/strong><\/p>\n

\nEconomist la MIT, profesorul David Autor nu a reu\u015fit s\u0103 condamne explicit UBI, dar sus\u0163ine c\u0103 discu\u0163iile despre \u015fomajul \u00een mas\u0103 sunt at\u00e2t defetiste, c\u00e2t \u015fi evitabile. AI va crea locuri de munc\u0103 noi \u015fi mai bune pentru clasa de mijloc cu calificare medie \u015fi \u201eva remodela valoarea \u015fi natura competen\u0163ei umane\u201d, a scris el \u00eentr-un articol publicat anul trecut. IA are poten\u0163ialul de a democratiza competen\u0163a, permi\u0163\u00e2nd mai multor oameni s\u0103 se implice \u00een \u201eluarea deciziilor cu miz\u0103 mai mare\u201d. Recent, c\u00e2nd a fost \u00eentrebat\u0103 la BBC despre soarta locurilor de munc\u0103 pentru care este nevoie de facultate, Ruth Porat, pre\u015fedinta Google, a citat una dintre statisticile Autor: 60% din locurile de munc\u0103 de ast\u0103zi nu existau acum 80 de ani. \u201eCeea ce am v\u0103zut de-a lungul istoriei este c\u0103 se creeaz\u0103 noi industrii\u201d, a ad\u0103ugat ea. Ford este sceptic \u00een privin\u0163a acestei opinii. El crede c\u0103 IA nu poate fi comparat\u0103 cu progresele tehnologice anterioare, cum ar fi internetul, deoarece \u00eenlocuie\u015fte competen\u0163ele noastre de baz\u0103. Prin urmare, dac\u0103 se realizeaz\u0103 inova\u0163ii precum superinteligen\u0163a, este greu de \u00een\u0163eles de ce companiile ar folosi oameni cu calificare medie pentru luarea deciziilor. Zicala \u201enimeni nu este expert dac\u0103 toat\u0103 lumea este expert\u0103\u201d surprinde at\u00e2t riscul, c\u00e2t \u015fi promisiunea IA. O interpretare este urm\u0103toarea: ne va duce dincolo de economia competen\u0163ei, unde cele mai bune locuri de munc\u0103 sunt rezervate celor cu diplome universitare. \u00cen schimb, abilit\u0103\u0163i mai nuan\u0163ate – judecata, leadershipul, g\u00e2ndirea inovatoare – vor cre\u015fte \u00een valoare, aduc\u00e2nd noi tipuri de locuri de munc\u0103. O interpretare alternativ\u0103 sugereaz\u0103 ceva mai amenin\u0163\u0103tor. Anume c\u0103 Homo sapiens a predat cunoa\u015fterea – lucrul care i-a permis s\u0103 conduc\u0103 regnul animal \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 civiliza\u0163ii – c\u0103tre ceva ce nu este \u00eempov\u0103rat de imperfec\u0163iunea organicului. Dac\u0103 robo\u0163ii se vor dovedi mai de\u015ftep\u0163i dec\u00e2t oamenii, pare oarecum inevitabil s\u0103 urmeze o versiune a UBI. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu o politic\u0103 greoaie \u015fi, probabil, regresiv\u0103, ni s-ar putea dezv\u0103lui paradoxul capitalismului despre care Marx a avertizat.    <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cjocaru<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Inteligen\u0163a artificial\u0103 promite s\u0103 aduc\u0103 prosperitate, dar \u015fi \u015fomaj masiv. \u00cen fa\u0163a acestei dileme, titanii tehnologiei propun venitul de baz\u0103 universal ca solu\u0163ie. Este \u00eens\u0103 UBI o salvare real\u0103 sau doar un pansament pe o ran\u0103 economic\u0103 ad\u00e2nc\u0103? C\u00e2nd a fost \u00eentrebat cum pot fi distribuite uniform c\u00e2\u015ftigurile de productivitate aduse de inteligen\u0163a artificial\u0103, Geoffrey […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,4139,7218,512],"tags":[25316,217,276,61551],"class_list":["post-241278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-it","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-inteligenta-artificiala","tag-international","tag-locuri-de-munca","tag-titanii-ai"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/241278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=241278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/241278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=241278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=241278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=241278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}