{"id":240791,"date":"2025-10-03T09:00:00","date_gmt":"2025-10-03T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240791"},"modified":"2025-10-03T09:00:00","modified_gmt":"2025-10-03T09:00:00","slug":"reportaj-tatal-care-a-riscat-totul-si-fiul-care-duce-povestea-mai-departe-povestea-dn-agrar-group","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240791","title":{"rendered":"Reportaj. Tat\u0103l care a riscat totul \u015fi fiul care duce povestea mai departe: povestea DN Agrar Group"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>\u00cen 2008, Jan Gijsbertus de Boer \u015fi-a ipotecat casa pentru a porni, \u00een Rom\u00e2nia, o ferm\u0103 de vaci modern\u0103. Dup\u0103 ani de pierderi \u015fi \u00eendoieli, afacerea a crescut pas cu pas, p\u00e2n\u0103 a devenit cel mai mare produc\u0103tor de lapte din Uniunea European\u0103. Ast\u0103zi, fiul s\u0103u, Peter, conduce compania listat\u0103 la burs\u0103, vorbe\u015fte despre compost, biometan \u015fi vertical farming \u015fi preg\u0103te\u015fte transformarea DN Agrar GROUP \u00eentr-un hub european al agriculturii circulare.<\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#3399ff;\">DN Agrar Group opereaz\u0103 ast\u0103zi un portofoliu de cinci ferme care definesc standardul produc\u0163iei de lapte din Rom\u00e2nia. DN Agrar Cut este un exemplu de smart farming, cu peste 2.000 de bovine \u015fi o produc\u0163ie zilnic\u0103 de 50.000 de litri de lapte. Lacto Agrar Farm, una dintre primele investi\u0163ii, a ajuns la peste 4.000 de bovine \u015fi produce aproximativ 60.000 de litri pe zi, fiind considerat\u0103 un pionier al agriculturii sustenabile \u00een Rom\u00e2nia. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale \u015fi o capacitate de 75.000 de litri pe zi, consolid\u00e2ndu-\u015fi rolul de lider regional \u00een produc\u0163ia de lapte. Prodlact Farm este dedicat\u0103 cre\u015fterii tineretului bovin, asigur\u00e2nd continuitatea efectivelor pentru celelalte unit\u0103\u0163i, \u00een timp ce proiect aflat \u00een dezvoltare, cu 1.800 de animale \u00een prezent. P\u00e2n\u0103 la finele lui 2027, ferma Straja va avea 5.000 de vaci de lapte \u015fi va produce 150.000 de litri de lapte pe zi \u00eencep\u00e2nd cu anul 2028.<\/span><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/>Diminea\u0163a unei toamne t\u00e2rzii a \u00eenceput cu pa\u015fi gr\u0103bi\u0163i pe aleea care desp\u0103r\u0163ea grajdurile proasp\u0103t ridicate de la Straja. \u00cen jur, investitori, parteneri, consultan\u0163i \u015fi jurnali\u015fti, veni\u0163i s\u0103 vad\u0103 cu ochii lor ce \u00eenseamn\u0103 cel mai mare produc\u0103tor de lapte de vac\u0103 din Uniunea European\u0103 \u2013 \u015fi surpriza c\u0103 aceast\u0103 companie nu e din Olanda sau Germania, ci din Rom\u00e2nia, \u00een inima Transilvaniei. \u00cen aer plutea mirosul amestecat de f\u00e2n, baleg\u0103 \u015fi motorin\u0103, semn c\u0103 agricultura modern\u0103 are \u00eenc\u0103 r\u0103d\u0103cini puternice \u00een tradi\u0163ional. \u00centre turul prin grajduri \u015fi prezent\u0103rile din cortul improvizat pentru \u201eInvestor Day\u201d, ziua dedicat\u0103 mai ales celor care au pariat deja pe performan\u0163a DN, Peter de Boer, CEO al DN Agrar \u015fi director pentru rela\u0163ia cu investitorii, arunc\u0103 o idee care pare c\u0103 va \u0163ine titlurile publica\u0163iilor de business reprezentate \u00een sal\u0103: \u201e\u00cen viitor, produc\u0163ia de b\u0103legar ar putea fi mai valoroas\u0103 dec\u00e2t produc\u0163ia de lapte\u201d. Nu e o glum\u0103 (am \u00eentrebat). \u00cen spatele cifrelor se afl\u0103 o strategie care combin\u0103 lactatele cu compostarea, energia verde \u015fi o agricultur\u0103 circular\u0103 menit\u0103 s\u0103 transforme de\u015feurile \u00een resurse. Fondat \u00een 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar Group a crescut \u00een ritm accelerat \u015fi include \u00een prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale \u015fi o livrare anual\u0103 de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentan\u0163ilor companiei, DN Agrar Group a devenit astfel cel mai mare produc\u0103tor privat individual de lapte de vac\u0103 din Europa. 75% din produc\u0163ie ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt \u015fi mai ambi\u0163ioase: p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, \u00eentre 150 \u015fi 200 de milioane de litri pe an. Totul \u00eentr-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultur\u0103 vegetal\u0103, compostare \u015fi energie verde. DN Agrar Group a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 22% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2024, \u015fi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (\u010280%). La nivelul \u00eentregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei \u015fi un profit net de 32 milioane de lei. Pe burs\u0103 (AeRO), DN Agrar Group are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90\u2013100 milioane de euro), ac\u0163iunile companiei tranzac\u0163ion\u00e2ndu-se recent \u00een jurul pragului de 2,9 lei\/titlu. \u201eAst\u0103zi producem \u00een jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar \u00een c\u00e2\u0163iva ani vom ajunge la 600.000\u201d, spune Peter de Boer. \u00cen spatele acestei afirma\u0163ii st\u0103 \u00eens\u0103 o poveste care \u00eencepe cu 17 ani \u00een urm\u0103, atunci c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u, Jan Gijsbertus de Boer, a decis s\u0103 lase Olanda pentru Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 pun\u0103 bazele DN Agrar Group.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/22913538\/1\/dnagrar-2-of-20.jpg?height=930&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 930px;\" \/><\/p>\n<p>\n<strong>Jan de Boer, fondator, DN Agrar GROUP:&nbsp;<em><span style=\"color:#3399ff;\">\u00cen via\u0163\u0103 trebuie s\u0103 faci ceea&nbsp;ce \u00ee\u0163i place, nu ceea ce \u00ee\u0163i aduce cei mai mul\u0163i bani. Po\u0163i visa toat\u0103 via\u0163a sau \u00ee\u0163i po\u0163i tr\u0103i visul. Eu \u00eemi tr\u0103iesc visul.<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/><strong>C\u0103ut\u0103rile din 2007: de ce Rom\u00e2nia \u015fi nu altundeva? <\/strong>Jan de Boer era deja un fermier experimentat \u00een Olanda \u015fi Germania. Conducea o afacere de 3.000 de vaci \u015fi, cu tineretul bovin, ajunsese la 5.000 de animale. \u00cen loc s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103, a \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe ce urmeaz\u0103: s\u0103 mai cumpere o ferm\u0103 sau s\u0103 construiasc\u0103 ceva complet nou? R\u0103spunsul a venit dup\u0103 2007, odat\u0103 cu aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103. \u201eUngaria era prea scump\u0103, Polonia la fel, Bulgaria prea mic\u0103, iar Ucraina nesigur\u0103. Acum sunt bucuros c\u0103 nu am ales Ucraina. Rom\u00e2nia p\u0103rea mai sigur\u0103 pentru investi\u0163ii, avea regulile UE \u015fi mai mul\u0163i consumatori\u201d, spune Jan. A venit \u015fi a c\u0103l\u0103torit trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 a petrecut-o \u00een Rom\u00e2nia, ca s\u0103 decid\u0103 unde s\u0103 se a\u015feze. Prima op\u0163iune a fost sudul, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. A g\u0103sit aici teren plat ca \u00een Olanda, costuri mai mici \u015fi proximitate fa\u0163\u0103 de pia\u0163\u0103. Dar, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd revenea, constata acela\u015fi lucru: \u201eEra prea cald \u015fi nu ploua.\u201d Dup\u0103 trei vizite, a renun\u0163at la idee. S-a orientat apoi c\u0103tre nordul Transilvaniei, spre grani\u0163a cu Ucraina, unde terenul i s-a p\u0103rut mai promi\u0163\u0103tor. \u201eAici era mai frumos, mai pu\u0163in deluros. Eu le spun mun\u0163i, de\u015fi rom\u00e2nii nu le spun a\u015fa. \u015ei ploua mai mult.\u201d \u00cen plus, zone precum Sibiu \u015fi Alba ofereau un avantaj pe care \u00eel pre\u0163uie\u015fte \u015fi azi: posibilitatea ca oamenii s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 decent\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure de \u00eemprejurimi. \u00cenceputurile au fost mai degrab\u0103 un \u015fir de \u00eencerc\u0103ri dec\u00e2t de succese. \u201eLa \u00eenceput g\u0103sisem doar 23 de hectare. Am avut un rom\u00e2n care vorbea german\u0103 \u015fi care c\u0103uta teren pentru mine. I-am cump\u0103rat o ma\u015fin\u0103 second-hand cu 8.000 de euro, el mi-a adus 20 de hectare de teren \u015fi apoi a disp\u0103rut. Aceasta a fost prima mea experien\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.\u201d Treptat, a g\u0103sit al\u0163i oameni, a cump\u0103rat terenuri, dar dificult\u0103\u0163ile nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103. \u201eAm \u00eenceput cu 300\u2013400 de hectare, apoi am ajuns la 1.000. Terenul nu fusese lucrat de 10\u201315 ani. \u00cencercai s\u0103 faci 6 tone de gr\u00e2u pe hectar, dar ob\u0163ineai doar 1,5\u20132 tone. \u00cen primii doi ani am pierdut 1,5 milioane de euro.\u201d Pentru ca afacerea s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, a fost nevoit chiar s\u0103 ipotecheze casa familiei de trei ori. \u201eFamilia era \u00een Olanda. Nu erau discu\u0163ii pl\u0103cute c\u00e2nd le spuneam c\u0103 am nevoie de mai mul\u0163i bani. So\u0163ia \u00eemi spunea: \u00abDe ce mergi din Germania \u00een Rom\u00e2nia? Aveai destul\u0103 munc\u0103 acolo.\u00bb I-am spus: \u00abVreau s\u0103 fac asta.\u00bb Uneori e bine s\u0103 nu ascul\u0163i.\u201d \u00cen primii trei ani, a dezvoltat businessul al\u0103turi de manageri din Germania, Danemarca \u015fi Olanda. Treptat \u00eens\u0103, echipa s-a schimbat, iar acum, majoritatea managerilor sunt rom\u00e2ni. Momentul de cotitur\u0103 a venit \u00een 2016, c\u00e2nd pia\u0163a laptelui trecea printr-o criz\u0103. \u201eAtunci pre\u0163ul laptelui a sc\u0103zut foarte mult, dar am reu\u015fit s\u0103 \u00eencheiem anul pe plus. Atunci am sim\u0163it prima dat\u0103 c\u0103 am reu\u015fit.\u201d \u00cen tot acest timp, rela\u0163iile cu procesatorii s-au schimbat \u015fi ele. \u201eLa \u00eenceput am lucrat cu Albalact \u015fi Covalact. Primele trei ferme au avut \u015fi Danone ca partener, timp de trei ani. Din 2011 avem o rela\u0163ie de lung\u0103 durat\u0103 cu Albalact. Diferen\u0163a este c\u0103 rom\u00e2nii caut\u0103 profit rapid, eu prefer stabilitatea. Prefer s\u0103 fac 10% profit constant, 20 de ani, dec\u00e2t 20% o singur\u0103 dat\u0103. Afacerile sunt o chestiune de \u00eencredere. Dac\u0103 cineva m\u0103 minte, nu m\u0103 mai \u00eentorc\u201d, descrie Jan c\u00e2teva dintre principiile sale de business.<\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#3399ff;\"><em><strong>Dac\u0103 \u00eel \u00eentrebi pe tat\u0103l meu, cred c\u0103 pentru el ferma \u015fi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii<br \/>\nsunt importan\u0163i, avem angaja\u0163i extraordinari care lucreaz\u0103 de peste 10\u201315 ani \u00een companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre.<br \/>\nSunt, poate, mai capitalist dec\u00e2t tat\u0103l meu.<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<strong>Peter de Boer, CEO \u015fi director pentru rela\u0163ia&nbsp;cu investitorii, DN Agrar Group<\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/><\/p>\n<p>\n<strong>\u00cen ce se m\u0103soar\u0103 succesul? <\/strong>Pentru fondatorul DN Agrar Group, reu\u015fita afacerii nu se m\u0103soar\u0103 doar \u00een mii de litri de lapte sau milioane de euro, ci \u015fi \u00een oameni. \u201eAvem aproape 300 de angaja\u0163i. P\u00e2n\u0103 la 200 \u00eei \u015ftiam pe to\u0163i, cu nume \u015fi familie. Acum e mai greu, dar cel mai important este ca oamenii s\u0103 fie ferici\u0163i. \u00cei ajut\u0103m s\u0103 ia permisul de conducere, le pl\u0103tim \u015fcoala, le d\u0103m timp liber s\u0103-\u015fi duc\u0103 copiii la \u015fcoal\u0103. Dup\u0103 ani de munc\u0103, \u00eei trimitem \u00een city-breakuri \u00een Europa.\u201d Ast\u0103zi, afacerea este condus\u0103 de Peter de Boer, fiul fondatorului, care a venit \u00een 2019 s\u0103 sprijine compania \u00een procesul de listare la burs\u0103. \u201eA fost alegerea lui, dup\u0103 ce \u00eenainte am discutat despre cine dintre cei trei copii ar vrea s\u0103 se implice \u00een business. La acel moment credeam c\u0103 fiica mea va prelua. Dar Peter a venit apoi \u015fi a spus c\u0103 vrea s\u0103 se al\u0103ture. Nu m\u0103 a\u015fteptam. El tr\u0103ia la Amsterdam, studia acolo, era alt mediu\u201d, poveste\u015fte Jan Gijsbertus de Boer.&nbsp; Decizia a coincis cu preg\u0103tirile pentru listarea la burs\u0103, un moment cheie pentru companie: \u201eAcum este CEO, dar nu a fost simplu s\u0103 ob\u0163in\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie \u015fi s\u0103 se afirme.\u201d Dac\u0103 Jan este vizionarul care a riscat totul, Peter este liderul prezent \u015fi energic, obi\u015fnuit s\u0103 modereze paneluri \u015fi s\u0103 discute deschis cu angaja\u0163ii din birouri. Pentru el, viitorul nu mai \u00eenseamn\u0103 doar lapte, ci \u015fi compost, energie verde \u015fi agricultur\u0103 circular\u0103. \u201eCompostul \u015fi energia vor fi foarte importante. Cred c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 acest lucru va fi realitate\u201d, confirm\u0103 \u015fi Jan. \u00cen planurile lor intr\u0103 inclusiv crearea unui cluster alimentar regional, la Bucure\u015fti sau Bratislava, care s\u0103 reduc\u0103 dependen\u0163a de importurile de legume \u015fi fructe. \u201eRom\u00e2nia import\u0103 50% din legume \u015fi fructe, de\u015fi ar putea produce aici. Este o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, dar profitul se face \u00een afar\u0103: vinzi gr\u00e2u \u015fi porumb \u015fi cumperi p\u00e2ine de la al\u0163ii.\u201d&nbsp; Atunci c\u00e2nd fiul s\u0103u, Peter, a preluat rolul activ \u00een conducerea companiei, sfatul lui a fost: \u201eS\u0103 fie el \u00eensu\u015fi \u015fi s\u0103 fie mereu onest. Dac\u0103 nu \u015ftii un r\u0103spuns, recunoa\u015fte. Nu min\u0163i. Dac\u0103 min\u0163i o dat\u0103, oamenii \u0163in minte zece ani\u201d. \u00cen viziunea sa, credibilitatea unui lider se construie\u015fte \u00een timp \u015fi poate fi pierdut\u0103 \u00eentr-o clip\u0103. Rigoarea este un alt element definitoriu al fermelor pe care le conduce. O zi perfect\u0103 la DN Agrar Group \u00eenseamn\u0103 disciplin\u0103 \u015fi respectarea unor proceduri precise: \u201eAvem protocoale scrise la fiecare 10\u201315 minute. O zi perfect\u0103 e atunci c\u00e2nd totul se desf\u0103\u015foar\u0103 conform planului\u201d. De\u015fi grupul este ast\u0103zi cel mai mare produc\u0103tor de lapte din Uniunea European\u0103, Jan de Boer prive\u015fte tot mai mult spre viitor \u015fi c\u0103tre noi direc\u0163ii de dezvoltare. \u00cei d\u0103 dreptate lui Peter atunci c\u00e2nd acesta spune c\u0103, \u00een timp, compostul ar putea deveni mai valoros dec\u00e2t laptele. \u201eCompostul \u015fi energia vor fi foarte importante. Cred c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 acest lucru va fi realitate. Ne preg\u0103tim pentru asta \u015fi vrem s\u0103 construim un cluster alimentar la Bucure\u015fti sau la Bratislava\u201d, explic\u0103 antreprenorul. El atrage aten\u0163ia \u015fi asupra paradoxului pie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti: \u201eRom\u00e2nia import\u0103 50% din legume \u015fi fructe, de\u015fi ar putea produce aici. Este o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, dar profitul se face \u00een afar\u0103: vinzi gr\u00e2u \u015fi porumb \u015fi cumperi p\u00e2ine de la al\u0163ii\u201d. Iar pentru tinerii care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 intre \u00een agricultur\u0103, mesajul s\u0103u este unul c\u00e2t se poate de clar: trebuie s\u0103 iube\u015fti aceast\u0103 meserie. \u201eAltfel nu rezi\u015fti. \u00cen via\u0163\u0103 trebuie s\u0103 faci ceea ce \u00ee\u0163i place, nu ceea ce \u00ee\u0163i aduce cei mai mul\u0163i bani. Po\u0163i visa toat\u0103 via\u0163a sau \u00ee\u0163i po\u0163i tr\u0103i visul. Eu \u00eemi tr\u0103iesc visul\u201d, spune fondatorul DN Agrar Group.&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/22913538\/4\/dnagrar-500-of-513.jpg?height=413&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 413px;\" \/><\/p>\n<p>\n<strong>De la pic\u0103tur\u0103 la val:&nbsp;patru ani care au schimbat dimensiunea DN Agrar Group<\/strong><\/p>\n<p>\n<em><span style=\"color:#3399ff;\">\u00cen 2021, compania raporta 47 milioane lei venituri \u015fi un profit net de 9 milioane lei. Trei ani mai t\u00e2rziu, cifra de afaceri a ajuns la 176 milioane lei, iar profitul la 32 milioane lei. Pentru 2025, estim\u0103rile sunt \u00eentre 215&nbsp;\u015fi 225 milioane lei venituri \u015fi un profit net de p\u00e2n\u0103 la 52 milioane lei, consolid\u00e2nd pozi\u0163ia DN Agrar Group drept cel mai mare produc\u0103tor de lapte din Uniunea European\u0103, potrivit reprezentan\u0163ilor DN Agrar.<\/span><\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/><strong>Despre prezent \u015fi viitor. <\/strong>Dac\u0103 \u00eenceputurile DN Agrar Group au purtat amprenta lui Jan de Boer, fermierul olandez care a riscat tot pentru a construi \u00een Rom\u00e2nia, prezentul \u00eei apar\u0163ine lui Peter, fiul care a preluat conducerea \u00een 2019 \u015fi a coordonat momentul definitoriu al list\u0103rii pe pia\u0163a AeRO a Bursei de Valori Bucure\u015fti. Intrarea pe burs\u0103 \u00een 2022 a deschis calea c\u0103tre includerea \u00een indicele BET AeRO \u015fi, ulterior, \u00een indicii interna\u0163ionali MSCI Frontier Small Cap \u015fi MSCI Romania Small Cap. De atunci, compania \u015fi-a triplat dimensiunea \u015fi a \u00eenregistrat o cre\u015ftere constant\u0103 a EBITDA, livr\u00e2nd \u00een 2024 aproximativ 65 de milioane de litri de lapte \u015fi estim\u00e2nd pentru 2025 peste 70 de milioane. DN Agrar Group opereaz\u0103 \u00een prezent cinci ferme de referin\u0163\u0103 pentru industria local\u0103. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale \u015fi 75.000 de litri pe zi, Lacto Agrar Farm a ajuns la peste 4.000 de bovine \u015fi produce 60.000 de litri, iar DN Agrar Cut se remarc\u0103 prin solu\u0163ii de smart farming, cu 50.000 de litri zilnic. Prodlact Farm asigur\u0103 continuitatea efectivelor prin cre\u015fterea tineretului bovin, iar Straja Farm completeaz\u0103 re\u0163eaua cu o capacitate \u00een cre\u015ftere. Ambii au acum acelea\u015fi obiective, \u00eens\u0103 diferen\u0163a de stil dintre tat\u0103 \u015fi fiu exist\u0103, cel pu\u0163in \u00een viziunea lui Peter. \u201eDac\u0103 \u00eel \u00eentrebi pe tat\u0103l meu, cred c\u0103 pentru el ferma \u015fi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii sunt importan\u0163i, avem angaja\u0163i extraordinari care lucreaz\u0103 de peste 10\u201315 ani \u00een companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre. Sunt, poate, mai capitalist dec\u00e2t tat\u0103l meu. \u00cemi iau mult\u0103 energie din cre\u015ftere \u2013 cre\u015fterea companiei, implementarea de noi proiecte, dar mai ales faptul c\u0103 vedem \u015fi o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 a pre\u0163ului ac\u0163iunii. Asta \u00eemi d\u0103 mult\u0103 energie\u201d, spune Peter. Ast\u0103zi, compania func\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 un model circular: culturile agricole furnizeaz\u0103 furaje pentru animale, fermele produc lapte \u015fi dejec\u0163ii, iar acestea sunt transformate \u00een fertilizatori organici \u00een fabrica de compost. Energia solar\u0103 din panouri fotovoltaice este folosit\u0103 intern \u015fi v\u00e2ndut\u0103 \u00een re\u0163ea. \u201e\u00cen viitor, produc\u0163ia de b\u0103legar ar putea fi mai valoroas\u0103 dec\u00e2t produc\u0163ia de lapte\u201d, adaug\u0103 Peter, subliniind c\u00e2t de important\u0103 devine componenta de sustenabilitate pentru modelul DN Agrar Group. Planurile merg \u00eens\u0103 \u015fi mai departe. Grupul \u00ee\u015fi propune s\u0103 scaleze acest model \u015fi s\u0103 \u00eel duc\u0103 la un nou nivel de complexitate. \u0162inta pentru 2030 este o produc\u0163ie anual\u0103 \u00eentre 150 \u015fi 200 de milioane de litri de lapte, completat\u0103 de investi\u0163ii \u00een fabrici de biometan, dezvoltate al\u0103turi de BSOG, care vor transforma compostul \u015fi dejec\u0163iile \u00een energie \u015fi CO2 valorificat de diverse industrii. \u00cen acela\u015fi timp, DN Agrar Group preg\u0103te\u015fte investi\u0163ii \u00een sere \u015fi unit\u0103\u0163i de vertical farming, pentru a reduce dependen\u0163a Rom\u00e2niei de importurile de fructe \u015fi legume. Nu lipsesc nici planurile de diversificare a gamei menite s\u0103 consolideze pozi\u0163ia companiei ca juc\u0103tor integrat pe lan\u0163ul agro-zootehnic \u015fi energetic.&nbsp; &nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/22913538\/5\/grafic.jpg?height=432&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 432px;\" \/><\/p>\n<hr \/>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"font-size:16px;\"><strong>De la \u00eenceputuri la planurile pentru 2030<\/strong><\/span><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2008<\/strong><\/span><br \/>\nDN AGRAR GROUP \u00eencepe opera\u0163iunile \u00een Rom\u00e2nia, \u00een jude\u0163ul Alba, Transilvania.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2010<\/strong><\/span><br \/>\nEste demarat\u0103 construc\u0163ia primei ferme modern\u0103:<br \/>\nDN AGRAR APOLD.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2011<\/strong><\/span><br \/>\nLansarea opera\u0163iunilor la ferma Apold. Compania \u00ee\u015fi continu\u0103 expansiunea prin ad\u0103ugarea celei de-a doua ferme, Lacto Agrar<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2013<\/strong><\/span><br \/>\nDN AGRAR \u00eenregistreaz\u0103 o expansiune considerabil\u0103 a suprafe\u0163ei de teren agricol lucrat. \u00cen paralel, compania demareaz\u0103 un proces de extindere a opera\u0163iunilor agricole \u015fi logistice \u00een cadrul celorlalte companii afiliate.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2020<\/strong><\/span><br \/>\nLansarea opera\u0163iunilor \u00een cadrul celei de-a treia ferme de pro\u00adduc\u0163ie a laptelui din cadrul grupului, DN AGRAR CUT, consolid\u00e2nd pozi\u0163ia pe plan local.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2022<\/strong><\/span><br \/>\nListare la Bursa de Valori Bucure\u015fti, devenind cel mai mare produc\u0103tor de lapte listat din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2024<\/strong><\/span><br \/>\nDN AGRAR este recunoscut drept cel mai mare produc\u0103tor de lapte din Europa; integreaz\u0103 sustenabilitatea prin economie circular\u0103 \u015fi \u015fi parteneriat pentru produc\u0163ia de biogaz.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2025<\/strong><\/span><br \/>\nLansarea opera\u0163iunilor la cea-a de-a patra ferm\u0103 productiv\u0103, DN AGRAR Straja. Totodat\u0103, anul funda\u0163iei pentru noul plan strategic pentru perioada 2025-2030: integrare vertical\u0103 &#038; diversificare (ferme verticale , noi unit\u0103\u0163i de compost, planuri pentru construc\u0163ia fermei Cut 2, diversificarea prin noi modalit\u0103\u0163i de valorizare a laptelui, etc). \u00cen Q4 din 2025- cea de-a 2-a fabric\u0103 de compost la Lacto Agrar.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2026<\/strong><\/span><br \/>\nContinuarea extinderii infrastructurii: DN AGRAR Straja \u2013 finalizare, Ferm\u0103 vertical\u0103 \u2013 Cut 1, compost Cut 1, diversificarea gamei de produse lactate (gr\u0103sime, lapte praf), demarare construc\u0163ie ferm\u0103 Cut 2<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2027<\/strong><\/span><br \/>\nBiogaz: Posibilitate de a ob\u0163ine un pachet de 10%\u201320% din participa\u0163ia la instala\u0163ia de biogaz, intrare \u00een operare \u015fi scalare. DN AGRAR \u2013 Cut 2 (Teren, construc\u0163ie, infrastructur\u0103 de muls), extindere panouri solare Straja Farm.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2028<\/strong><\/span><br \/>\nDN AGRAR \u2013 Cut 2 (Faza de achizi\u0163ie a animalelor), ferm\u0103 vertical\u0103&nbsp; \u015fi fabric\u0103 de compost&nbsp; (Cut 2), biogaz \u2013 primul an complet de func\u0163ionare.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2029<\/strong><\/span><br \/>\nDezvoltarea serelor orientate c\u0103tre con\u00adsumator (Faza 1) \u015fi extinderea fermelor verticale (la Lacto Agrar).<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#3399ff;\"><strong>2030<\/strong><\/span><br \/>\nPenetrare extins\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u015fi integrare vertical\u0103 final\u0103: 6 ferme, 2 unit\u0103\u0163i de compost noi, complex de sere (Faza 2) \u015fi ferm\u0103 vertical\u0103 (Apold).<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/22913538\/2\/dnagrar-5-of-20.jpg?height=413&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 413px;\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2008, Jan Gijsbertus de Boer \u015fi-a ipotecat casa pentru a porni, \u00een Rom\u00e2nia, o ferm\u0103 de vaci modern\u0103. Dup\u0103 ani de pierderi \u015fi \u00eendoieli, afacerea a crescut pas cu pas, p\u00e2n\u0103 a devenit cel mai mare produc\u0103tor de lapte din Uniunea European\u0103. Ast\u0103zi, fiul s\u0103u, Peter, conduce compania listat\u0103 la burs\u0103, vorbe\u015fte despre compost, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,9421,512],"tags":[3,59072,19388,61412,8364,10197],"class_list":["post-240791","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-agricultura","category-revista-bm","tag-agricultura","tag-dn-agrar-group","tag-energie-verde","tag-jan-gijsbertus-de-boer","tag-lapte","tag-reportaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240791","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=240791"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240791\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=240791"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=240791"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=240791"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}