{"id":240559,"date":"2025-09-26T14:31:05","date_gmt":"2025-09-26T14:31:05","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240559"},"modified":"2026-04-11T13:18:26","modified_gmt":"2026-04-11T13:18:26","slug":"cristian-paun-profesor-universitar-la-ase-bucuresti-blugi-sau-banane-o-dilema-cu-un-raspuns-ce-poate-fi-castigator-pentru-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240559","title":{"rendered":"Cristian P\u0103un, profesor universitar la ASE Bucure\u015fti: Blugi sau banane? O dilem\u0103 cu un r\u0103spuns ce poate fi c\u00e2\u015ftig\u0103tor pentru noi"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia este cel mai mare exportator de banane din Uniunea European\u0103. Export\u0103m de trei ori mai multe banane dec\u00e2t export\u0103m mere. La blugi \u00eens\u0103 nu mai st\u0103m a\u015fa bine, industria textil\u0103 fiind ast\u0103zi tot mai palid\u0103.<\/p>\n

\nUna dintre problemele majore ale Rom\u00e2niei este cea a competitivit\u0103\u0163ii. Legat\u0103 de calitatea mediului de afaceri, infrastructur\u0103, educa\u0163ie, antreprenoriat, acces la capital \u015fi tehnologie, problema competitivit\u0103\u0163ii explic\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 valorificarea extrem de limitat\u0103 a celor patru libert\u0103\u0163i din cadrul Pie\u0163ei Unice \u00een care am avut \u015fansa istoric\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een 2007. Rom\u00e2nia se afl\u0103 ast\u0103zi la pu\u0163in peste 1\/3 din nivelul mediul de competitivitate al UE pentru cea mai slab competitiv\u0103 regiune (Sud-Est) \u015fi la 2\/3 din nivelul mediu de competitivitate pentru cea mai avansat\u0103 regiune (Bucure\u015fti-Ilfov). Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 abia dac\u0103 ajungem la 40% din competitivitatea celor mai avansate regiuni din UE cu cea mai competitiv\u0103 regiune a noastr\u0103.<\/p>\n

\nAvantajele comparative \u015fi competitive sunt foarte importante pentru generarea de valoare ad\u0103ugat\u0103 \u00een cazul unei economii deschise. Modul \u00een care reu\u015fe\u015fti s\u0103 vinzi produse autohtone pe pie\u0163ele externe \u015fi modul \u00een care po\u0163i s\u0103 faci fa\u0163\u0103 concuren\u0163ei externe la tine acas\u0103 este expresia clar\u0103 a nivelului t\u0103u de competitivitate. Acest aspect este cu at\u00e2t mai important pentru cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea economic\u0103 atunci c\u00e2nd politicile tale publice pun accent pe impulsionarea continu\u0103 a cererii agregate ca factor de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare. \u00cen mod logic, vei avea succes cu un astfel de model dac\u0103 oferta intern\u0103 r\u0103spunde prompt la aceast\u0103 cre\u015ftere stimulat\u0103 pe deficit \u015fi datorie public\u0103. C\u00e2nd datoria public\u0103 ce finan\u0163eaz\u0103 deficitul excesiv din spatele cererii agregate este extern\u0103, soldul balan\u0163ei comerciale devine \u015fi mai important pentru alimentarea cu valut\u0103 care s\u0103 sus\u0163in\u0103 serviciul datoriei externe \u00een cre\u015ftere. Dac\u0103 oferta nu se dezvolt\u0103 \u015fi nu ofer\u0103 spa\u0163iul fiscal suficient pentru a corecta ulteriori deficitul, m\u0103surile ulterioare de corec\u0163ie (cre\u015fterea de fiscalitate) devin pro-ciclice \u015fi vor lovi suplimentar \u00een aceast\u0103 produc\u0163ie intern\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o \u015fi mai pu\u0163in competitiv\u0103 pe pie\u0163ele externe.<\/p>\n

\nEste Rom\u00e2nia \u00eentr-un astfel de scenariu? Analiza comer\u0163ului exterior ne poate da un r\u0103spuns destul de clar la aceast\u0103 \u00eentrebare. Prima component\u0103 luat\u0103 \u00een calcul este exportul de bunuri \u015fi servicii (FOB). \u00cen anul 2024 am exportat bunuri \u015fi servicii \u00een valoare de circa 93 de miliarde de euro (Figura 1). Jum\u0103tate din aceast\u0103 valoare reprezint\u0103 ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (43,5 miliarde. Trei grupe de produse concentreaz\u0103 aproape 80% din exporturile Rom\u00e2niei \u00een 2024 (ma\u015fini \u015fi echipamente de transport, produse prelucrate clasificate \u00een principal dup\u0103 materia prim\u0103 \u015fi articole manufacturate diverse). Asta \u00eenseamn\u0103, pe de o parte, o specializare \u00een produc\u0163ie \u015fi la export foarte \u00eengust\u0103, o vulnerabilitate important\u0103. Practic, \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 ast\u0103zi g\u0103sim tot mai pu\u0163ine avantaje comparative sau competitive \u00een spatele acestor exporturi. Dac\u0103 privim la dinamica exporturilor fa\u0163\u0103 de momentul intr\u0103rii \u00een Uniunea European\u0103 observ\u0103m c\u0103 exporturile s-au triplat. Cea mai important\u0103 dinamic\u0103 la export de c\u00e2nd am intrat \u00een Pia\u0163a Unic\u0103 au avut-o b\u0103uturile \u015fi tutunul (exportul a crescut de 12 ori fa\u0163\u0103 de 2007) \u015fi produsele alimentare \u015fi animale vii (cre\u015ftere de 10 ori a exporturilor fa\u0163\u0103 de 2007), produse care \u00eens\u0103 nu au o pondere semnificativ\u0103 \u00een exporturile totale. Dou\u0103 dintre categoriile aflate pe primele locuri au avut \u00eens\u0103 ritmuri de cre\u015ftere mult mai modeste prin compara\u0163ie cu dinamica exporturilor totale: produsele prelucrate clasificate \u00een principal dup\u0103 materia prim\u0103 \u015fi cele manufacturate diverse. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 avem pu\u0163ine categorii la care putem vorbi de avantaje comparative \u015fi competitive, doar la unul singur putem spune c\u0103 dinamica reflect\u0103 o consolidare pe Pia\u0163a Unic\u0103 \u2013 ma\u015fini \u015fi echipamente de transport iar la cele la care avem avantaje \u00een cre\u015ftere (tutun, alimente, b\u0103uturi) ponderea comer\u0163ului r\u0103m\u00e2ne una sc\u0103zut\u0103 dar cu o dinamic\u0103 pozitiv\u0103 clar\u0103. <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCompetitivitatea extern\u0103 este completat\u0103 de cea de pe pia\u0163a local\u0103. Interna\u0163ionalizarea unei afaceri apare \u00een cadrul unor companii multina\u0163ionale sau transna\u0163ionale (de exemplu, 70% din produc\u0163ia local\u0103 de produse din tutun realizat\u0103 de o astfel de companie se export\u0103 pe pie\u0163ele interna\u0163ionale; \u00een industria auto procentul este ceva mai redus dar este \u015fi el semnificativ) ca parte a unor lan\u0163uri de valoare dezvoltate regional sau local sau apare ca o consecin\u0163\u0103 a maturiz\u0103rii unor afaceri locale care au acumulat experien\u0163\u0103 pe pia\u0163a local\u0103. Substituirea produc\u0163iei locale cu importuri denot\u0103 clar o pierdere de competitivitate \u015fi o vulnerabilitate \u00een cre\u015ftere. \u00cen plus, importurile de completare folosite pentru a asambla bunuri destinate exporturilor arat\u0103 \u015fi ele o vulnerabilitate suplimentar\u0103. Analiz\u00e2nd structura exporturilor din 2007 \u015fi pe cea din 2024, putem observa c\u0103 am pierdut competitivitate \u00een sectoare cum ar fi articole manufacturate diverse, produse prelucrate clasificate \u00een principal dup\u0103 materia prim\u0103, combustibili minerali, lubrifian\u0163i \u015fi materiale conexe, \u015fi materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili \u015fi am c\u00e2\u015ftigat competitivitate semnificativ \u00een sectoare ca ma\u015fini \u015fi echipamente de transport, produse alimentare \u015fi animale vii \u015fi b\u0103uturi \u015fi tutun. Privind din perspectiva complexit\u0103\u0163ii exporturilor, nu putem spune c\u0103 am c\u00e2\u015ftigat semnificativ \u015fi c\u0103 valorific\u0103m la adev\u0103ratul nostru poten\u0163ial integrarea \u00een Pia\u0163a Unic\u0103.<\/p>\n

\nValoarea total\u0103 a importurilor a atins \u00een 2024 suma record de circa 126 de miliarde de euro, o cre\u015ftere de 2,5 ori fa\u0163\u0103 de 2007 (mai redus\u0103 dec\u00e2t dinamica exporturilor). Suma este impresionant\u0103 \u015fi este legat\u0103 de consumul intern dar \u015fi de produc\u0163ia de export (acele importuri de completare, importurile tehnologice etc.). De\u015fi avem clar un avantaj competitiv \u015fi comparativ \u00een produc\u0163ia \u015fi exportul de ma\u015fini \u015fi echipamente de transport, import\u0103m mai multe astfel de produse dec\u00e2t reu\u015fim s\u0103 export\u0103m. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nevoia de tehnologizare menit\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 produc\u0163ia local\u0103 stimulat\u0103 de cererea agregat\u0103 \u00een cre\u015ftere este important\u0103 \u015fi nu poate fi sus\u0163inut\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de produc\u0163ia intern\u0103 de a\u015fa ceva. \u00cen bun\u0103 m\u0103sur\u0103, suntem concentra\u0163i aproape exclusiv pe autoturisme, neproduc\u00e2nd echipamente \u015fi utilaje agricole, de exemplu. Nu mai vorbim de robo\u0163i industriali sau alte tehnologii mai avansate. Observ\u0103m a\u015fadar c\u0103 pe cel mai important produs la export avem avantaje comparative \u015fi competitive dar nu suficiente \u015fi nu adaptate nevoilor de pe pia\u0163a local\u0103. Interesant este c\u0103 \u00een topul primelor patru produse la import se reg\u0103sesc cele din topul primelor trei la export. Mai mult, produsele chimice sunt pe locul 2 la importuri, av\u00e2nd un rol marginal pe partea exporturilor. Competitivitatea \u00een acest sector este pr\u0103bu\u015fit\u0103 clar, \u00een ciuda unor avantaje comparative evidente (resurse naturale importante pentru petrochimie).<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDac\u0103 ne uit\u0103m la schimb\u0103rile de structur\u0103 \u00een cazul importurilor \u00eentre 2007 \u015fi 2024, vedem o deteriorare semnificativ\u0103 a competitivit\u0103\u0163ii pe pia\u0163a local\u0103 pentru urm\u0103toarele sectoare: articole manufacturate diverse, produse alimentare \u015fi animale vii, produse chimice \u015fi produse conexe. Competitivitate mai mare pe pia\u0163a local\u0103 remarc\u0103m \u00een cazul produselor prelucrate clasificate \u00een principal dup\u0103 materia prim\u0103, combustibililor minerali, lubrifian\u0163ilor \u015fi materiale conexe \u015fi ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (la acestea din urm\u0103 \u00eens\u0103 competitivitatea mai mare nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 compenseze cererea local\u0103 de astfel de produse).<\/p>\n

\nNu \u00een cele din urm\u0103, deficitul balan\u0163ei comerciale este important \u015fi el pentru discu\u0163ia legat\u0103 de competitivitate \u015fi dezvoltare economic\u0103. \u00cen formarea PIB-ului, deficitul de balan\u0163\u0103 comercial\u0103 erodeaz\u0103 dinamica pozitiv\u0103 a acestuia. El este ast\u0103zi undeva la 5% din PIB. Rezolvarea acestui deficit ar putea ad\u0103uga sustenabil c\u00e2teva procente importante pe an la dinamica PIB-ului. Din p\u0103cate, acest deficit este legat de deficitul bugetar, o bun\u0103 parte din acesta fiind destinat cheltuielilor de consum care sunt dominate \u00een totalul cheltuielilor publice anuale. Reducerea deficitului bugetar excesiv poate tempera \u015fi acest deficit comercial \u015fi toate procentele rezultate din aceast\u0103 ajustare pozitiv\u0103 se vor ad\u0103uga apoi la dinamica PIB.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDup\u0103 ce a cunoscut o revigorare de la intrarea noastr\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 (Figura 3), deficitul comercial a \u00eenceput s\u0103 se deterioreze semnificativ. Acest lucru arat\u0103 c\u0103 integrarea ne-a prins oarecum nepreg\u0103ti\u0163i \u015fi cu o economie privat\u0103 \u00eenc\u0103 destul de rudimentar\u0103 \u015fi cu foarte pu\u0163ine avantaje competitive reale. Dac\u0103 ne uit\u0103m la o compara\u0163ie a soldului balan\u0163ei comerciale pe categorii de produse, observ\u0103m c\u0103 \u00een foarte pu\u0163ine cazuri am reu\u015fit s\u0103 amelior\u0103m acest deficit: (i) b\u0103uturi \u015fi tutun (avem excedent), (ii) materiale crude, necomestibile altele dec\u00e2t combustibili (avem excedent) \u015fi (iii) ma\u015fini \u015fi echipamente de transport. La toate celelalte situa\u0163ia s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it \u00een timp.<\/p>\n

\n\u00cen concluzie, din analiza structurii \u015fi dinamicii comer\u0163ului exterior reiese faptul c\u0103 economia Rom\u00e2niei are ast\u0103zi o situa\u0163ie competitiv\u0103 dezavantajoas\u0103 \u00een cadrul Pie\u0163ei Unice care se resimte \u015fi pe pia\u0163a local\u0103. Identificarea acelor sectoare unde exist\u0103 evolu\u0163ii pozitive semnificative \u00een ultimii ani \u015fi proiectarea de politici publice sectoriale dedicate (bazate nu pe subven\u0163ii sau ajutoare de stat ci pe facilit\u0103\u0163i fiscale) ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i semnificativ balan\u0163a comercial\u0103. Aceste sectoare par a fi destul de clare \u015fi pot fi \u015fi mai clare la o analiz\u0103 mai \u00een detalii pe fiecare grup\u0103 si subgrup\u0103 de produse: ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (mai ales pentru agricultur\u0103 \u015fi industrie), produse chimice, produse alimentare. Abera\u0163iile de tipul impozitul pe construc\u0163ii speciale, plafonarea adaosurilor, plafonarea pre\u0163urilor, fixarea pre\u0163urilor, subven\u0163ionarea pre\u0163urilor, supraimpozitarea profiturilor, supraimpozitarea cifrei de afaceri, care deterioreaz\u0103 \u00een mod evident competitivitatea pu\u0163inelor sectoare care performeaz\u0103 pe pia\u0163a unic\u0103, ar trebui urgent analizate \u015fi eliminate. F\u0103r\u0103 o predictibilitate fiscal\u0103 pe termen lung, f\u0103r\u0103 transparen\u0163\u0103 \u015fi cooperare real\u0103 cu mediul de afaceri \u00een elaborarea de politici publice, problema se va complica \u015fi mai mult. F\u0103r\u0103 schimbarea modelului de dezvoltare care s\u0103 pun\u0103 accent pe produc\u0163ie \u015fi export nu putem vorbi de dezvoltare sustenabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Ostilitatea fa\u0163\u0103 de capitalul str\u0103in, companiile multina\u0163ionale, Pia\u0163a Unic\u0103 \u015fi proiectul european, izola\u0163ionismul sunt p\u0103guboase \u015fi ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de prosperitate. Una din solu\u0163iile la deficitul bugetar excesiv r\u0103m\u00e2ne reluarea cre\u015fterii economice prin exporturi generate de acele ramuri care au avantaje competitive reale, relevate de succesul pe una din cele mai concuren\u0163iale pie\u0163e regionale care produce ast\u0103zi 1\/5 din PIB-ul global. Avem aceast\u0103 \u015fans\u0103 de a face parte din acest proiect pe care, deocamdat\u0103, \u00eel valorific\u0103m doar par\u0163ial \u015fi sub poten\u0163ial. Orice import din Pia\u0163a Unic\u0103 sau din afara Uniunii Europene transformat ast\u0103zi \u00een produc\u0163ie local\u0103 sau export devine vital\u0103 pentru PIB \u015fi bun\u0103stare. Procentele recuperate din deficitul comercial se duc direct \u00een dinamica PIB real.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia este cel mai mare exportator de banane din Uniunea European\u0103. Export\u0103m de trei ori mai multe banane dec\u00e2t export\u0103m mere. La blugi \u00eens\u0103 nu mai st\u0103m a\u015fa bine, industria textil\u0103 fiind ast\u0103zi tot mai palid\u0103. Una dintre problemele majore ale Rom\u00e2niei este cea a competitivit\u0103\u0163ii. Legat\u0103 de calitatea mediului de afaceri, infrastructur\u0103, educa\u0163ie, antreprenoriat, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10730,13101,11452,54161,42498,18608],"class_list":["post-240559","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-ase","tag-blugi","tag-castigator","tag-cristian-paun","tag-profesor-universitar","tag-raspuns"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240559","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=240559"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240559\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":240571,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240559\/revisions\/240571"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=240559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=240559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=240559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}