{"id":240097,"date":"2025-09-11T08:00:00","date_gmt":"2025-09-11T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240097"},"modified":"2025-09-11T08:00:00","modified_gmt":"2025-09-11T08:00:00","slug":"piata-muncii-cine-vine-cine-pleaca-cine-ramane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=240097","title":{"rendered":"Pia\u0163a muncii: cine vine, cine pleac\u0103, cine r\u0103m\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

\nDeficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este \u00een ultimii ani unul dintre cele mai dezb\u0103tute subiecte \u00een companii, firme de studii de pia\u0163\u0103 \u015fi ministere, \u00een c\u0103utarea unor r\u0103spunsuri \u015fi solu\u0163ii care s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 pe toat\u0103 lumea. \u00cen unele cazuri, situa\u0163ia a fost ameliorat\u0103 prin \u201dimportul\u201d de muncitori necalifica\u0163i din \u0163\u0103ri asiatice, apoi sunt companii care au preluat speciali\u015fti ucraineni muta\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, altele care au externalizat o parte din opera\u0163iuni. Dar, la fel ca celelalte deficite cu care se lupt\u0103 economia local\u0103, nici cel de pe pia\u0163a muncii nu se las\u0103 \u00eenfr\u00e2nt a\u015fa u\u015for. <\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen continuare Rom\u00e2nia pierde speciali\u015fti, de\u015fi ritmul migra\u0163iei a sc\u0103zut \u00een ultimii ani, \u015fi \u00een continuare sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu asigur\u0103 for\u0163e proaspete peste tot pe unde este nevoie \u00een c\u00e2mpul muncii.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia are un deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103 (adic\u0103 o ofert\u0103 insuficient\u0103 sau nepotrivit\u0103 fa\u0163\u0103 de nevoile\/cerin\u0163ele posturilor) persistent \u015fi mai sever dec\u00e2t media UE. Fenomenul se vede \u00een sondaje \u015fi \u00een indicatorii de tensionare ai pie\u0163ei muncii: 40% dintre companii consider\u0103 lipsa personalului calificat ca fiind o problem\u0103 presant\u0103. Acest deficit love\u015fte at\u00e2t la baz\u0103, c\u00e2t \u015fi la v\u00e2rf: cel mai acut se manifest\u0103 la ocupa\u0163ii cu competen\u0163e elementare, dar persist\u0103 \u015fi \u00een IT&C, \u015ftiin\u0163e, inginerie \u015fi s\u0103n\u0103tate\u201d, spune Cristian Popa, CFA, membru board BNR.<\/p>\n

\nUn sondaj realizat de Banca Na\u0163ional\u0103 \u00een perioada septembrie 2024 \u2013 februarie 2025 arat\u0103 c\u0103 aproximativ 40% dintre companii consider\u0103 lipsa personalului calificat ca fiind o problem\u0103 presant\u0103 (procentul urc\u0103 la 54% \u00een cazul corpora\u0163iilor). \u00cen acela\u015fi timp, procentul companiilor care reclam\u0103 for\u0163a de munc\u0103 drept factor care le limiteaz\u0103 activitatea a fost destul de stabil \u00een ultimii patru ani, \u00een jur de 10%. Dar nivelul destul de sc\u0103zut \u00een compara\u0163ie cu surse alternative de date sugereaz\u0103 o posibil\u0103 subevaluare a fenomenului, sunt de p\u0103rere chiar anali\u015ftii de la BNR.<\/p>\n

\n

\n\u201eRom\u00e2nia are un deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103 persistent \u015fi mai sever dec\u00e2t media UE. 40% dintre companii consider\u0103 lipsa personalului calificat ca fiind o problem\u0103 presant\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nCristian Popa, CFA, membru \u00een boardul BNR<\/strong><\/p>\n

\n

\nChiar dac\u0103 lipsa de personal este resim\u0163it\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri europene, problema pare mai acut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: companiile rom\u00e2ne\u015fti au perceput c\u0103 lipsa de personal calificat s-a situat, \u00een medie, la 8,1 puncte \u00een intervalul aprilie-septembrie 2024, \u00een timp ce media UE27 s-a plasat la 6,7 puncte. Iar \u00een cel mai recent raport EURES realizat pentru anul 2024, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 5 \u00een UE, din perspectiva deficitului de personal resim\u0163it la nivel de grupe ocupa\u0163ionale. Cifrele analizate de Banca Na\u0163ional\u0103 arat\u0103 c\u0103 lipsa personalului disponibil se simte cel mai mult, \u015fi constant, \u00een special \u00een zona locurilor de munc\u0103 care solicit\u0103 competen\u0163e elementare: muncitori necalifica\u0163i \u00een construc\u0163ii, manipulan\u0163i de marf\u0103, personal de cur\u0103\u0163enie sau de ambalare, ajutoare \u00een buc\u0103t\u0103rie. Dar nu este u\u015for s\u0103 g\u0103se\u015fti angaja\u0163ii dori\u0163i nici \u00een IT&C, \u015ftiin\u0163e, inginerie \u015fi s\u0103n\u0103tate, unde este nevoie de un grad ridicat de specializare.<\/p>\n

\nUn aer de optimism se simte totu\u015fi \u00een cazul activit\u0103\u0163ilor tehnice cu un nivel mai sc\u0103zut de preg\u0103tire, unde deficitul pare a fi mai pu\u0163in accentuat, iar \u00een unele regiuni din \u0163ar\u0103 sunt chiar prea mul\u0163i speciali\u015fti: ultimul raport EURES indic\u0103 excedent de tehnicieni \u00een IT&C pentru partea de nord-vest a \u0163\u0103rii, respectiv excedent de tehnicieni \u00een domeniul fizicii \u015fi ingineriei \u00een sud-est \u015fi vest.<\/p>\n

\nPotrivit celor mai recente date de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103, \u00een trimestrul doi al anului erau la nivel na\u0163ional 31.300 de locuri de munc\u0103 vacante, cu 1.300 mai pu\u0163ine dec\u00e2t \u00een ianuarie-martie. Aproape o cincime din ele erau concentrate \u00een industria prelucr\u0103toare (5.900 locuri vacante), \u00een timp ce 21,5% din erau \u00een sectorul bugetar. \u00cen administra\u0163ia public\u0103 erau vacante 3.200 de posturi, s\u0103n\u0103tate \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103 alte 2.600, iar \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt erau disponibile 900 de locuri.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nLa polul opus, cele mai pu\u0163ine locuri de munc\u0103 vacante sunt \u00een tranzac\u0163ii imobiliare, industria extractiv\u0103 \u015fi zona de servicii.<\/p>\n

\nComparativ cu \u00eenceputul anului, \u00een perioada aprilie-iunie, cele mai importante cre\u015fteri s-au observat \u00een s\u0103n\u0103tate \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103, construc\u0163ii \u015fi \u00een sectorul de distribu\u0163ie a apei, salubritate, gestionarea de\u015feurilor, activit\u0103\u0163i de decontaminare.<\/p>\n

\nDatele INS arat\u0103 c\u0103 valorile cele mai mari ale ratei locurilor de munc\u0103 vacante sunt \u00een r\u00e2ndul ocupa\u0163iilor de speciali\u015fti \u00een diverse domenii de activitate (0,74%), respectiv \u00een cazul func\u0163ionarlor administrativi (0,72%).<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPia\u0163a muncii, \u00eentre deficit \u015fi poten\u0163ial<\/strong><\/p>\n

\nParadoxal, pia\u0163a muncii este simultan \u015fi tensionat\u0103, cu deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u015fi cu poten\u0163ial, av\u00e2nd rezerve importante. Rom\u00e2nia are una dintre cele mai mici rate de participare a for\u0163ei de munc\u0103 din UE (mai ales \u00een r\u00e2ndul tinerilor, al femeilor \u015fi al minorit\u0103\u0163ii rome) \u015fi una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de munc\u0103, nu urmeaz\u0103 o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi nici nu particip\u0103 la activit\u0103\u0163i de formare profesional\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen statisticile biroului european Eurostat, Rom\u00e2nia are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu sunt \u00eencadra\u0163i \u00een munc\u0103 \u015fi nici nu urmeaz\u0103 o form\u0103 de educa\u0163ie sau formare profesional\u0103 \u2013 NEET (not in education, employment or training), de 19,4% \u00een 2024. Comparativ, Bulgaria are o pondere a tinerilor NEET de 12,7%, iar Ungaria de 10,9%.<\/p>\n

\n

\n\u201eRom\u00e2nia are cea mai mare pondere din UE a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu sunt \u00eentr-o form\u0103 de educa\u0163ie sau
\nformare profesional\u0103 – de 19,4% \u00een 2024\u201d – <\/em><\/strong><\/span>Eurostat<\/strong><\/p>\n

\n

\nDup\u0103 Rom\u00e2nia, cele mai mari rate ale tinerilor NEET se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een Italia (15,2%), Lituania (14,7%), Grecia (14,2%) \u015fi Cipru (12,9%), toate \u0163\u0103ri care se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i legate de integrarea tinerilor pe pia\u0163a muncii \u015fi \u00een sistemul educa\u0163ional.<\/p>\n

\nCauzele acestei realit\u0103\u0163i sunt extrem de complexe, chiar dac\u0103 \u00eenc\u0103 mai auzim adeseori prejudecata c\u0103 tinerii nu vor s\u0103 munceasc\u0103 pentru c\u0103 sunt lene\u015fi, o simplificare inutil\u0103 a unei situa\u0163ii complicate.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia nu are doar o pondere mare a tinerilor care nu sunt \u00eencadra\u0163i \u00een munc\u0103 \u015fi nici nu urmeaz\u0103 o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ci \u015fi una dintre cele mai ridicate rate de nepotrivire \u00eentre domeniul studiat \u015fi cel \u00een care ajung s\u0103 lucreze. Datele noastre arat\u0103, totu\u015fi, c\u0103 segmentul de candida\u0163i foarte tineri, respectiv cei cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u015fi 24 de ani aplic\u0103 masiv \u015fi sunt foarte aproape de categoria care, \u00een mod tradi\u0163ional aplic\u0103 cel mai mult, respectiv 25 – 35 de ani. Astfel, de la \u00eenceputul anului \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, din 6,9 milioane de aplic\u0103ri, 2 milioane au venit de la candida\u0163ii care au \u00eentre 18 \u015fi 24 de ani\u201d, spune Ana C\u0103lug\u0103ru, head of communications \u00een cadrul eJobs. Dar, de la aplicare p\u00e2n\u0103 la angajare, drumul presupune mai multe etape \u015fi sunt o serie de motive pentru care, \u00een cazul multor tineri, procesul nu se finalizeaz\u0103 cu ob\u0163inerea unui job. \u201eUnul dintre motive este c\u0103 aplic\u0103 la joburi pentru care nu \u00eendeplinesc criteriile de eligibiltate, altul c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 conving\u0103 recrutorii \u00een cadrul interviului, dar \u015fi faptul c\u0103 este o pia\u0163\u0103 \u00een care angajatorii au nevoie de oameni care s\u0103 aib\u0103 un nivel m\u0103car minimal de experien\u0163\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reduc\u0103 pe c\u00e2t posibil timpii de \u00eenv\u0103\u0163are necesari unui t\u00e2n\u0103r cu experien\u0163\u0103 zero\u201d, adaug\u0103 Ana C\u0103lug\u0103ru.<\/p>\n

\nO alt\u0103 explica\u0163ie a datelor BNR este c\u0103 Rom\u00e2nia \u00een continuare nu este familiarizat\u0103 cu ideea de a munci \u00eenc\u0103 din timpul \u015fcolii, pe perioada vacan\u0163elor sau \u00een internshipuri, astfel \u00eenc\u00e2t tinerii s\u0103 acumuleze experien\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi asigure o intrare c\u00e2t mai lin\u0103 \u015fi aproblematic\u0103 pe pia\u0163a muncii, explic\u0103 reprezentanta eJobs.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCe ar putea face statul pentru a reu\u015fi o ameliorare a deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt? O m\u0103sur\u0103 pe care speciali\u015ftii \u00een resurse umane o promoveaz\u0103 intens este \u00eencurajarea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dual, mai ales \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia are un deficit mare (deficit resim\u0163it \u015fi \u00een multe alte state europene, de altfel) de muncitori califica\u0163i. \u201eNe lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire personalul calificat din construc\u0163ii, instalatorii, electricienii, mecanicii auto. Aceasta poate fi o variant\u0103 foarte bun\u0103 pentru tinerii care nu vor s\u0103 urmeze studii universitare \u015fi care i-ar ajuta s\u0103 se integreze rapid \u015fi sigur pe pia\u0163a muncii\u201d, mai spune reprezentanta eJobs. O alt\u0103 direc\u0163ie ar putea fi legat\u0103 de o stimulare fiscal\u0103 pentru cei care angajeaz\u0103 tineri  sau care ofer\u0103 stagii de practic\u0103.<\/p>\n

\nUn alt subiect sensibil este nivelul de salarizare pe anumite munci sezoniere, care este considerat insuficient de mul\u0163i tineri \u00een zona rural\u0103 de exemplu.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nO nou\u0103 direc\u0163ie  <\/strong><\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte migra\u0163ia, dup\u0103 mai bine de dou\u0103 decenii de migra\u0163ie net negativ\u0103, Rom\u00e2nia a trecut pe plus \u00een 2022\u20132023. \u201eAsta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii s-au \u00eentors acas\u0103 sau c\u0103 au \u00eencetat s\u0103 mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au \u00eenceput s\u0103 mai \u015fi revin\u0103 acas\u0103. \u00cen medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual \u00een ultimii zece ani. Dar, \u00een 2023, Rom\u00e2nia a avut circa 324.000 imigran\u0163i (persoane sosite). Dou\u0103 mecanisme au contribuit: majorarea \u015fi men\u0163inerea din 2022 a contingentului anual de lucr\u0103tori non-UE la 100.000 \u015fi revenirea unei p\u0103r\u0163i a diasporei dup\u0103 pandemie\u201d, explic\u0103 Cristian Popa.<\/p>\n

\n

\n\u201e\u00cen medie, au emigrat peste 200.000 de persoane anual \u00een ultimii 10 ani. – <\/em><\/strong><\/span>BNR<\/strong><\/p>\n

\n

\nProblemele de pe pia\u0163a muncii sunt \u00eens\u0103 doar par\u0163ial rezolvate prin intr\u0103rile de muncitori str\u0103ini. Num\u0103rul imigran\u0163ilor a crescut \u00een special datorit\u0103 lucr\u0103torilor proveni\u0163i din Nepal, Sri Lanka, Vietnam \u015fi alte state non-UE (\u00een general, muncitori necalifica\u0163i care apar\u0163in \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare sau cei pleca\u0163i din Ucraina), \u00een timp ce emigrarea \u00eei prive\u015fte adesea pe lucr\u0103torii califica\u0163i.<\/p>\n

\n\u201eIdeal era s\u0103 putem re\u0163ine muncitorii califica\u0163i, sus\u0163in\u00e2nd productivitatea, \u00eens\u0103 chiar \u015fi a\u015fa cum este, migra\u0163ia net pozitiv\u0103 este de preferat migra\u0163iei net negative\u201d, adaug\u0103 reprezentantul BNR.<\/p>\n

\nPrivind la baz\u0103, la anii de \u015fcoal\u0103, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een continuare cu probleme majore. De\u015fi ponderea liceelor voca\u0163ionale este mai mare dec\u00e2t a celor teoretice, acest segment \u00eenregistreaz\u0103 o rat\u0103 mai ridicat\u0103 a abandonului \u015fcolar \u015fi o rat\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 de promovare a examenului de bacalaureat (u\u015for sub 60% fa\u0163\u0103 de circa 86% \u00een cazul orient\u0103rii generale), ceea ce afecteaz\u0103 implicit oferta de lucr\u0103tori califica\u0163i.<\/p>\n

\n\u00cen plus, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 de departe cea mai mare pondere a elevilor care nu sunt \u00eenscri\u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar superior, de\u015fi ar fi trebuit, \u0163in\u00e2nd cont de v\u00e2rst\u0103 \u2013 aproape 27% \u00een 2023, cu mult peste media UE (circa 7%), arat\u0103 analiza realizat\u0103 de BNR.<\/p>\n

\n

\n\u201eTinerii aplic\u0103 adeseori la joburi pentru care nu \u00eendeplinesc criteriile de eligibiltate sau nu reu\u015fesc s\u0103 conving\u0103 recrutorii \u00een cadrul interviului.\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nAna C\u0103lug\u0103ru, head of communications, eJobs<\/strong><\/p>\n

\n

\nDar, pe l\u00e2ng\u0103 calitatea sc\u0103zut\u0103 a actului educa\u0163ional, \u00een spatele acestor cifre se afl\u0103 o realitate social\u0103 \u00eengrijor\u0103toare. O parte semnificativ\u0103 a popula\u0163iei din zona rural\u0103 are posibilit\u0103\u0163i limitate (sau se afl\u0103 chiar \u00een imposibilitatea) de a beneficia de educa\u0163ie, date fiind expunerea ridicat\u0103 la riscul de s\u0103r\u0103cie (42% \u00een anul 2024).<\/p>\n

\n\u00cen 2025, pe l\u00e2ng\u0103 probleme create de lipsa candida\u0163ilor, pia\u0163a muncii trebuie s\u0103 se adapteze \u015fi schimb\u0103rilor majore aduse de noile tehnologii bazate pe inteligen\u0163a artificial\u0103, manipul\u0103rii bazelor mari de date, robotiz\u0103rii \u015fi automatiz\u0103rii procesului de produc\u0163ie. De aceea, calitatea educa\u0163iei, a form\u0103rii \u015fi politicile de \u0163ar\u0103 care s\u0103 ajute la p\u0103strarea for\u0163ei de munc\u0103 \u00eenalt calificate sunt factori esen\u0163iali pentru a avea o pia\u0163\u0103 a muncii s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi stabil\u0103, cu impact direct asupra evolu\u0163iei economiei, de la poten\u0163ial de cre\u015ftere \u015fi competitivitate la stabilitatea pre\u0163urilor.   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este \u00een ultimii ani unul dintre cele mai dezb\u0103tute subiecte \u00een companii, firme de studii de pia\u0163\u0103 \u015fi ministere, \u00een c\u0103utarea unor r\u0103spunsuri \u015fi solu\u0163ii care s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 pe toat\u0103 lumea. \u00cen unele cazuri, situa\u0163ia a fost ameliorat\u0103 prin \u201dimportul\u201d de muncitori necalifica\u0163i din \u0163\u0103ri asiatice, apoi sunt companii care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[8307,7367,8872,276,196,9522,194],"class_list":["post-240097","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-calificare","tag-forta-de-munca","tag-invatamant","tag-locuri-de-munca","tag-piata-muncii","tag-profesii","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=240097"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/240097\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=240097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=240097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=240097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}