\n <\/p>\n
\nO na\u0163iune de workaholici are o nou\u0103 fixa\u0163ie: s\u0103 lucreze mai pu\u0163in.\u201d Este un titlu din Wall Street Journal care mi-a atras aten\u0163ia \u015fi care vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 orele lucrate \u00een Germania sunt printre cele mai sc\u0103zute din UE, situ\u00e2ndu-se \u00een jurul valorii de 34 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, comparativ cu 36 \u00een Fran\u0163a, Italia \u015fi Spania \u015fi 39 \u00een Polonia. De asemenea, nem\u0163ii au \u00eenregistrat \u00een medie 19,4 zile de concediu medical pe an \u00een 2023 \u2014 cel mai mare nivel raportat p\u00e2n\u0103 \u00een acel an, iar aceast\u0103 cre\u015ftere sus\u0163inut\u0103 a absenteismului este privit\u0103 ca o provocare major\u0103 pentru economia german\u0103, fiind legat\u0103 de burnout, impact postpandemic \u015fi dezechilibre demografice. Declara\u0163iile cancelarului Friedrich Merz, potrivit c\u0103rora \u201eavem nevoie s\u0103 muncim mai mult \u015fi, mai presus de toate, mai eficient\u201d, reflect\u0103 o schimbare cultural\u0103 \u00een Germania, unde modelul de work-life balance este criticat ca fiind un obstacol \u00een calea prosperit\u0103\u0163ii viitoare. Dar dac\u0103 germanii nu mai vor s\u0103 lucreze, o na\u0163iune definit\u0103 deseori \u00een trecut prin workaholism, cum stau lucrurile printre rom\u00e2ni? \u00cen statistici, pare c\u0103 lucr\u0103m \u00eenc\u0103 destul de mult, \u00eentre 38,8 \u015fi 39,5 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Totu\u015fi, realitatea pare c\u0103, \u00een contextul regimului de munc\u0103 hibrid \u015fi al imersiunii AI \u00een vie\u0163ile noastre, idealurile de carier\u0103 par s\u0103 se fi estompat, tot mai mul\u0163i dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni c\u0103ut\u00e2nd modalit\u0103\u0163i prin care s\u0103 \u00ee\u015fi eficientizeze munca \u015fi s\u0103 comprime timpul efectiv dedicat acesteia \u00eentr-un interval c\u00e2t mai redus. E greu de cuprins \u00een statistici timpul dedicat de colegul cu care lucrezi muncii efective: \u00een condi\u0163iile \u00een care proiectele sunt acelea\u015fi, dar instrumentele s-au schimbat, timpul trebuie s\u0103 se fi redus. Dar, totu\u015fi, cei mai mul\u0163i dintre angaja\u0163i se rezum\u0103 la sau primesc acelea\u015fi sarcini ca \u015fi anterior pandemiei. Ce fac cu timpul r\u0103mas? Este evident c\u0103 cine nu vine cu proiecte, idei noi \u2013 nu dedic\u0103 acel timp muncii extra. Dar este responsabilitatea angajatului sau a angajatorului s\u0103 fac\u0103 acest lucru? Ce vreau s\u0103 spun este c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, cred c\u0103 majoritatea joburilor de birou ar fi trebuit s\u0103 se fi eficientizat datorit\u0103 AI \u2013 iar asta ar trebui s\u0103 se vad\u0103 \u00een productivitate. \u00cens\u0103 lucrurile nu stau chiar a\u015fa. Presa interna\u0163ional\u0103 \u015fi re\u0163elele sociale spun povestea a diverse trenduri din online, care arat\u0103 o \u00eendep\u0103rtare tot mai mare de idealurile de carier\u0103 (\u00eemi vine \u00een minte unul cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 care mul\u0163umea \u00een mod ironic genera\u0163iilor anterioare de femei pentru lupta pentru drepturile sale, care \u00eei permit s\u0103 citeasc\u0103 mailuri zilnic \u015fi s\u0103 lucreze cu Excelul). Unde ne \u00eendrept\u0103m dac\u0103 vom continua s\u0103 g\u00e2ndim a\u015fa? \u00cen 1930, John Maynard Keynes, unul dintre cei mai influen\u0163i economi\u015fti ai secolului trecut, scria c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, oamenii vor lucra doar 15 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Credea cu t\u0103rie c\u0103 progresul tehnologic \u015fi cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii ne vor elibera de corvoada economic\u0103 \u015fi c\u0103 adev\u0103rata provocare a viitorului va fi nu \u201ecum s\u0103 supravie\u0163uim\u201d, ci \u201ece facem cu tot timpul liber c\u00e2\u015ftigat\u201d. Au trecut aproape o sut\u0103 de ani, iar profe\u0163ia pare c\u0103 se apropie de realizare. Conceptul de \u201eone-day workweek\u201d nu mai e doar o utopie academic\u0103: consultan\u0163i de top, programatori sau creatori independen\u0163i \u00ee\u015fi negociaz\u0103 onorarii astfel \u00eenc\u00e2t o zi de munc\u0103 intens\u0103 s\u0103 le asigure traiul pentru \u00eentreaga s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Al\u0163ii aleg \u201emini pension\u0103ri\u201d la 30\u201335 de ani, \u00een stilul mi\u015fc\u0103rii FIRE (Financial Independence, Retire Early), ca o form\u0103 de refuz la munca permanent\u0103. Genera\u0163ia Z vorbe\u015fte tot mai des despre \u201elazy girl jobs\u201d sau \u201ecareer downsizing\u201d, ca antidot la presiunea workaholic\u0103. Poate Keynes a gre\u015fit termenul \u2013 nu 2030, ci mai t\u00e2rziu. \u00centrebarea real\u0103, \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi ca \u00een 1930: dac\u0103, la un moment dat, am ajunge s\u0103 muncim doar trei ore pe zi, am \u015fti s\u0103 tr\u0103im \u201e\u00een\u0163elept, pl\u0103cut \u015fi bine\u201d? Sau am inventa noi motive de stres, noi aplica\u0163ii \u015fi noi KPI care s\u0103 ne ocupe \u015fi acel timp? Keynes ne-a avertizat c\u0103 problema omenirii nu va fi lipsa de munc\u0103, ci sensul vie\u0163ii dup\u0103 munc\u0103. Sau sensul vie\u0163ii de la munc\u0103 – s\u0103 g\u0103sim un sens \u00een activit\u0103\u0163ile noastre, s\u0103 avem o munc\u0103 de care nu vrem \u201es\u0103 sc\u0103p\u0103m\u201d, ci pe care s\u0103 ne dorim s\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163im constant. <\/p>\n
\nIoana Matei este editor-\u015fef Business Magazin<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" O na\u0163iune de workaholici are o nou\u0103 fixa\u0163ie: s\u0103 lucreze mai pu\u0163in.\u201d Este un titlu din Wall Street Journal care mi-a atras aten\u0163ia \u015fi care vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 orele lucrate \u00een Germania sunt printre cele mai sc\u0103zute din UE, situ\u00e2ndu-se \u00een jurul valorii de 34 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, comparativ cu 36 \u00een Fran\u0163a, Italia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,529,7218,512],"tags":[192,29444,7606,87,9969],"class_list":["post-239795","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-opinii","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajati","tag-ioana-matei","tag-munca","tag-opinie","tag-productivitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239795","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=239795"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239795\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=239795"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=239795"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=239795"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}