\nMajorarea taxei pe cifra de afaceri aplicat\u0103 b\u0103ncilor \u2013 de la 2% la 4%, conform noii Legi privind unele m\u0103suri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilit\u0103\u0163ii financiare a Rom\u00e2niei pe termen lung \u2013 genereaz\u0103 un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale Patria Bank S.A., institu\u0163ie cu o orientare puternic\u0103 spre finan\u0163area antreprenorilor locali, a economiei reale \u015fi a segmentelor insuficient bancarizate.<\/p>\n
\nPotrivit unui calcul de impact bazat pe parametrii bugetari ai b\u0103ncii, noua tax\u0103 ar determina:<\/p>\n
\n\u2022 O cheltuial\u0103 fiscal\u0103 suplimentar\u0103 estimat\u0103 la 4 milioane lei pentru semestrul al doilea al anului 2025;<\/p>\n
\n\u2022 O cheltuiala fiscal\u0103 de peste 9 milioane lei pentru \u00eentreg anul 2026.<\/p>\n
\nAceast\u0103 taxare suplimentar\u0103 va reprezenta, \u00een anul 2026, aproximativ 19% din profitul brut estimat, la care se adaug\u0103 impozitul pe profit (16%), ceea ce duce la o cot\u0103 efectiv\u0103 de impozitare de aproximativ 35% \u2013 un nivel considerabil mai ridicat dec\u00e2t media european\u0103 \u00een sectorul bancar.<\/p>\n
\nAceast\u0103 cre\u015ftere semnificativ\u0103 a poverii fiscale reduce capacitatea b\u0103ncii de a reinvesti \u00een dezvoltare, digitalizare, incluziune financiar\u0103 \u015fi extindere \u00een zone defavorizate, pun\u00e2nd presiune pe sustenabilitatea modelului de afaceri. Totodat\u0103, afecteaz\u0103 \u015fi competitivitatea fa\u0163\u0103 de institu\u0163iile bancare de mari dimensiuni, care beneficiaz\u0103 de economii de scar\u0103 \u015fi de o structur\u0103 diferit\u0103 a veniturilor.<\/p>\n
\n2. Cum se structureaza aceasta crestere a taxei bancare in functie de marimea bancii?<\/strong><\/p>\n \nMajorarea taxei pe cifra de afaceri aplicat\u0103 sectorului bancar rom\u00e2nesc de la 2% la 4% are un impact fiscal profund inegal \u00een func\u0163ie de dimensiunea institu\u0163iei de credit, afect\u00e2nd \u00een mod dispropor\u0163ionat b\u0103ncile mici \u015fi mijlocii. De\u015fi formal aplicat\u0103 uniform, aceast\u0103 tax\u0103 genereaz\u0103 efecte economice \u015fi financiare regresive, pun\u00e2nd sub semnul \u00eentreb\u0103rii sustenabilitatea unor modele de business care deservesc exact segmentele slab bancarizate ale economiei.<\/p>\n \n1. O taxare aparent uniform\u0103, dar cu impact profund inechitabil<\/strong><\/p>\n \n\u00cen realitate, structura de venituri, marjele \u015fi capacitatea de absorb\u0163ie fiscal\u0103 difer\u0103 fundamental \u00eentre b\u0103ncile mari \u015fi cele medii sau mici. Analize recente, bazate pe media performantelor financiare din respectivele categorii, arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n \n\u2022 Pentru b\u0103ncile mari, taxa pe cifra de afaceri implic\u0103 o pierdere medie de 7% din profitul net anual (la 2% taxa pe cifra de afaceri), ajung\u00e2nd la 14% la nivelul de 4% taxa pe cifra de afaceri.<\/p>\n \n\u2022 Pentru b\u0103ncile medii, pierderea urc\u0103 la 25% din profitul net (la 2% taxa pe cifra de afaceri), respectiv 50% dup\u0103 majorare.<\/p>\n \n\u2022 \u00cen cazul b\u0103ncilor mici, impactul este dramatic: pierderi de 33% din profit la nivelul anterior, respectiv p\u00e2n\u0103 la 67% \u00een noul regim. Pentru b\u0103ncile foarte mici, majoritatea \u00eenregistreaz\u0103 deja pierderi opera\u0163ionale, ceea ce transform\u0103 taxa \u00eentr-un factor agravant semnificativ.<\/p>\n \nAceast\u0103 structurare implicit regresiv\u0103 a taxei reduce competitivitatea b\u0103ncilor mici \u015fi mijlocii, care oricum opereaz\u0103 cu costuri de finan\u0163are mai ridicate, baze de capital mai limitate \u015fi marje mai str\u00e2nse.<\/p>\n \n2. O impozitare f\u0103r\u0103 precedent \u00een Uniunea European\u0103<\/strong><\/p>\n \nDac\u0103 raport\u0103m taxa pe cifra de afaceri la profitul brut al b\u0103ncilor, rezult\u0103 o form\u0103 de suprataxare indirect\u0103 a profiturilor:<\/p>\n \n\u2022 B\u0103ncile mari: impozitare efectiv\u0103 suplimentar\u0103 de 12%, la care se adaug\u0103 16% impozit pe profit \u2192 total 28%<\/p>\n \n\u2022 B\u0103ncile medii: 42% taxare cumulat\u0103<\/p>\n \n\u2022 B\u0103ncile mici: peste 71% Pentru b\u0103ncile mici, impactul este puternic distorsionat de pierderile \u00eenregistrate de una dintre institu\u0163ii, ceea ce reduce profitabilitatea medie a segmentului. Astfel, ponderea taxei pe cifra de afaceri ajunge la aproximativ 55% din profitul brut, la care se adaug\u0103 16% impozit pe profit, rezult\u00e2nd o cheltuial\u0103 fiscal\u0103 total\u0103 de peste 71% din profit \u2014 un nivel f\u0103r\u0103 echivalent \u00een Uniunea European\u0103.Prin compara\u0163ie, cea mai mare rat\u0103 de impozitare total\u0103 a sectorului bancar \u00een UE (inclusiv taxe suplimentare) este \u00een prezent sub 40%. \u00cen Rom\u00e2nia, acest prag este dep\u0103\u015fit \u00een cazul b\u0103ncilor medii \u015fi mici, gener\u00e2nd un mediu fiscal profund distorsionat, care penalizeaz\u0103 exact institu\u0163iile responsabile cu promovarea incluziunii financiare \u015fi a diversific\u0103rii intermedierii.<\/p>\n \n3. Lipsa mecanismelor de protec\u0163ie \u2013 un semnal negativ pentru stabilitatea financiar\u0103<\/strong><\/p>\n \nSpre deosebire de alte state din Europa Central\u0103 \u015fi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia), Rom\u00e2nia nu a introdus mecanisme de compensare sau de ajustare a impactului fiscal. \u00cen alte jurisdic\u0163ii, astfel de taxe excep\u0163ionale au fost:<\/p>\n \n\u2022 temporare, legate de pandemie sau criza energetic\u0103;<\/p>\n \n\u2022 plafonate, pentru a limita deteriorarea capitaliz\u0103rii;<\/p>\n \n\u2022 calculate doar pe profiturile excep\u0163ionale (de exemplu, cre\u015ftere semnificativ\u0103 a venitului net din dob\u00e2nzi);<\/p>\n \n\u2022 sau deductibile condi\u0163ionat, \u00een func\u0163ie de reinvestirea \u00een titluri de stat sau capital propriu.<\/p>\n \nLipsa acestor elemente \u00een legisla\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 genereaz\u0103 insecuretate fiscala si lipsa totala de predictibilitate \u015fi poate afecta \u00eencrederea investitorilor \u015fi ac\u0163ionarilor institu\u0163ionali \u00een sectorul bancar.<\/p>\n \n4. Efecte colaterale \u00een economie: reducerea credit\u0103rii \u015fi ie\u015firi de pe pia\u0163\u0103 a unor jucatori<\/strong><\/p>\n \nAceast\u0103 suprataxare are consecin\u0163e directe asupra capacit\u0103\u0163ii b\u0103ncilor medii \u015fi mici de a finan\u0163a economia real\u0103:<\/p>\n \n\u2022 Sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de creditare pentru IMM-uri, agricultura \u015fi antreprenoriat local;<\/p>\n \n\u2022 \u00cenchiderea unor unit\u0103\u0163i teritoriale, \u00een special \u00een mediul rural \u015fi \u00een ora\u015fe mici;<\/p>\n \n\u2022 \u00cenghe\u0163area investi\u0163iilor \u00een digitalizare, securitate cibernetic\u0103 \u015fi inovare;<\/p>\n \n\u2022 Cre\u015fterea marjelor de creditare, cu impact negativ asupra costului finan\u0163\u0103rii pentru clien\u0163i;<\/p>\n \n\u2022 Posibile fuziuni sau exituri ale unor b\u0103nci mici, ceea ce ar duce la o pia\u0163\u0103 mai concentrat\u0103 \u015fi mai pu\u0163in competitiv\u0103.<\/p>\n \nConcluzie: Este nevoie de o abordare fiscal\u0103 diferen\u0163iat\u0103, sustenabil\u0103 \u015fi echitabil\u0103<\/p>\n \nAplicarea unei taxe pe cifra de afaceri f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de dimensiunea, specificul \u015fi profitabilitatea b\u0103ncii risc\u0103 s\u0103 submineze tocmai diversitatea \u015fi robuste\u0163ea sistemului bancar. O abordare modern\u0103, inspirat\u0103 din bunele practici europene, ar trebui s\u0103 includ\u0103:<\/p>\n \n\u2022 mecanisme de ajustare \u00een func\u0163ie de dimensiune \u015fi rentabilitate;<\/p>\n \n\u2022 m\u0103suri de protec\u0163ie pentru institu\u0163iile orientate spre incluziune financiar\u0103; si<\/p>\n \n\u2022 claritate legislativ\u0103 care s\u0103 asigure un cadru previzibil pentru investitori.<\/p>\n \nRom\u00e2nia are deja cel mai sc\u0103zut nivelde intermediere financiar\u0103 din UE (nu stiu sa existe unul mai scazut). Accentul ar trebui pus pe stimularea finan\u0163\u0103rii economiei reale, nu pe descurajarea institu\u0163iilor care o sus\u0163in activ. Propunerea Patria Bank S.A. este de a limita nivelul total de taxare efectiv\u0103 pe profit \u2014 incluz\u00e2nd impozitul pe profit de 16% plus impactul taxei pe cifra de afaceri \u2014 la aproximativ 30%. Aceast\u0103 plafonare ar asigura un echilibru \u00eentre necesarul de venituri fiscale \u015fi sustenabilitatea financiar\u0103 a b\u0103ncilor, prevenind astfel erodarea capitalului \u015fi capacitatea de creditare a acestora.<\/p>\n \n\u00cen acest fel, se creeaz\u0103 un cadru fiscal echitabil, care sprijin\u0103 diversitatea \u015fi stabilitatea sistemului bancar, protejeaz\u0103 b\u0103ncile medii \u015fi mici \u015fi contribuie la o economie s\u0103n\u0103toas\u0103, printr-un acces facil \u015fi constant la finan\u0163are.<\/p>\n \n3. Cum si din ce va fi platita aceasta crestere a taxei bancare? Cat va fi transferata clientilor si cat va fi preluata de banca?<\/strong><\/p>\n \nMajorarea taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4% creeaz\u0103 o presiune fiscal\u0103 suplimentar\u0103 semnificativ\u0103 asupra sistemului bancar rom\u00e2nesc, iar \u00eentrebarea esen\u0163ial\u0103 care se ridic\u0103 este: cum va fi absorbit acest cost \u2013 de b\u0103nci sau de clien\u0163i? \nCre\u015fterea poverii fiscale va fi acoperit\u0103, \u00eentr-o formul\u0103 mixt\u0103, printr-o combina\u0163ie de m\u0103suri:<\/p>\n \n\u2022 Reducerea cheltuielilor opera\u0163ionale, acolo unde este posibil, prin digitalizare \u015fi eficientizare intern\u0103;<\/p>\n \n\u2022 Reconfigurarea politicilor de pre\u0163 pentru anumite produse, cu un control strict asupra eventualelor ajust\u0103ri de costuri suportate de clien\u0163i;<\/p>\n \n\u2022 Optimizarea structurii de finan\u0163are, inclusiv ajustarea dob\u00e2nzilor la depozite sau a marjelor la credite, \u00eens\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care nu afecteaz\u0103 accesul echitabil la finan\u0163are;<\/p>\n \n\u2022 Ra\u0163ionalizarea investi\u0163iilor \u00een proiecte non-critice, f\u0103r\u0103 a compromite dezvoltarea digital\u0103 sau calitatea serviciilor.<\/p>\n \n\u00cen mod inevitabil, o parte din costul acestei taxe va ajunge \u2013 direct sau indirect \u2013 s\u0103 fie reflectat\u0103 \u00een condi\u0163iile comerciale ale produselor \u015fi serviciilor bancare. Totu\u015fi, Patria Bank \u00ee\u015fi propune ca aceast\u0103 parte s\u0103 fie c\u00e2t mai redus\u0103 posibil, \u00een special pentru segmentele vulnerabile sau pentru clien\u0163ii tradi\u0163ionali din zonele slab bancarizate, pentru care banca reprezint\u0103 adesea singura alternativ\u0103 viabil\u0103 de finan\u0163are.<\/p>\n \nPatria Bank \u00ee\u015fi asum\u0103 o parte semnificativ\u0103 a poverii fiscale, inclusiv prin reducerea profitabilit\u0103\u0163ii \u015fi reevaluarea planurilor de investi\u0163ii. \u00centr-un context fiscal ostil, banca r\u0103m\u00e2ne angajat\u0103 \u00een men\u0163inerea unei rela\u0163ii de \u00eencredere \u015fi predictibilitate cu clien\u0163ii s\u0103i, f\u0103r\u0103 a compromite misiunea de sus\u0163inere a incluziunii financiare, a antreprenoriatului local \u015fi a dezvolt\u0103rii regionale.<\/p>\n \n4. Cresterea taxei bancare va afecta si capitalul Patria Bank? Va fi necesar capital suplimentar?<\/strong><\/p>\n \nMajorarea taxei pe cifra de afaceri la 4% genereaz\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un impact financiar direct asupra rezultatelor b\u0103ncii, \u00eens\u0103 nu afecteaz\u0103 \u00een mod critic soliditatea capitalului sau capacitatea Patria Bank de a-\u015fi respecta angajamentele fa\u0163\u0103 de clien\u0163i, investitori sau autorit\u0103\u0163i de reglementare.<\/p>\n \nPatria Bank are o capacitate adecvat\u0103 de absorb\u0163ie a acestui impact fiscal din resursele interne disponibile, f\u0103r\u0103 a necesita major\u0103ri de capital sau m\u0103suri extraordinare de capitalizare. Indicatorii actuali de adecvare a capitalului r\u0103m\u00e2n la un nivel confortabil \u00een raport cu cerin\u0163ele pruden\u0163iale ale B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei \u015fi cerintelor de reglementare la nivelul UE.<\/p>\n \nCu toate acestea, este important de subliniat c\u0103 efectul cumulat al acestei poveri fiscale suplimentare erodeaz\u0103 progresiv capacitatea b\u0103ncii de a-\u015fi accelera planurile de dezvoltare, de a extinde creditarea \u00een segmente strategice sau de a investi \u00een mod sus\u0163inut \u00een transformarea digital\u0103 \u015fi \u00een infrastructura opera\u0163ional\u0103.<\/p>\n \nCre\u015fterea taxei bancare nu genereaz\u0103 un risc de capitalizare pentru Patria Bank, dar creeaz\u0103 un context restrictiv, \u00een care resursele care altfel ar fi fost direc\u0163ionate spre finan\u0163area economiei reale, sus\u0163inerea IMM-urilor sau dezvoltarea infrastructurii bancare trebuie realocate pentru conformarea fiscal\u0103. Banca \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103, totu\u015fi, stabilitatea financiar\u0103 \u015fi capacitatea de a gestiona acest impact cu pruden\u0163\u0103 \u015fi responsabilitate, men\u0163in\u00e2nd angajamentul fa\u0163\u0103 de clien\u0163i \u015fi parteneri.<\/p>\n \nNivelurile excesiv de ridicate de impozitare aplicate unor institutii bancare \u2013 in special in Romania \u2013 pot conduce la scaderea atractivitatii pentru acordarea de credite, realizarea de investitii sau chiar mentinerea prezentei locale a unor jucatori financiari. \nDin aceasta reducere a bilantului, se estimeaza ca aproximativ 25%-30% afecteaza expunerea in titluri de stat, iar circa 60% \u2013 echivalentul a peste 7 unitati \u2013 se reflecta in scaderea volumului de credite acordate companiilor si populatiei.<\/p>\n \nIn acest context, este important de subliniat ca Romania si Guvernul si-au asumat ca obiectiv prioritar cresterea investitiilor si implementarea unui program amplu de reforme. Pentru atingerea acestor obiective, accesul la finantare devine esential, in special pentru antreprenorii locali, care au nevoie, mai mult ca oricand, de solutii de creditare stabile si accesibile.<\/p>\n \nSistemul bancar are un rol central in sustinerea economiei si in implementarea programului de guvernare. O deteriorare a capacitatii bancilor de a finanta economia \u2013 cauzata de un regim fiscal excesiv \u2013 risca sa contravina chiar obiectivelor strategice asumate de Guvern in materie de crestere economica, investitii si modernizare structurala.<\/p>\n \n5. In conditiile in care mesajul Guvernului Bolojan este de a creste incasarile la buget prin toate formele , iar cresterea taxei bancare este una dintre ele, care ar fi fost propunerea Patria Bank in aceasta privinta?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen contextul major\u0103rii Taxei pe Cifra de Afaceri (TCA) la 4%, consider\u0103m necesar ca autorit\u0103\u0163ile s\u0103 analizeze oportunitatea ajust\u0103rii mecanismului de aplicare a acestei taxe, \u00een vederea evit\u0103rii unor distorsiuni structurale \u00een sistemul bancar \u015fi a sus\u0163inerii unei dezvolt\u0103ri echilibrate a sectorului financiar. \u00cen acest sens, formul\u0103m urm\u0103toarele propuneri concrete:<\/p>\n \na) Stabilirea pentru bancile mici si foarte mici, cu o cota de piata de sub 1% in functie de Total Active, a nivelului Taxei pe Cifra de Afaceri la 1% din Cifra de Afaceri, avand ca argument major cel putin eliminarea in substanta a taxarii diferentiate intre jucatorii sectorului<\/p>\n \n La nivelul impactului asupra Bugetului de Stat estimam o reducere cu 80 milioane lei a sumelor colectate. Consideram insa ca prin asigurarea unor masuri echitabile vor exista efecte pozitive la nivelul activitatii de creditare a bancilor care vor determina pe termen lung sustinerea creditarii companiilor si implicit cresterea activitatii acestora, ducand in final la elemente taxabile pentru autoritati; sau<\/p>\n \nb) Pastrarea nivelului curent de taxare dar cu stabilirea unor limite maxime de taxare ca % raportat la profitul brut \u2013 de exemplu o limita maxima de 30% pentru toti jucatorii bancari \n \nDe asemenea, indiferent de modalitatea de taxare aleasa, este crucial ca aceasta taxa suplimentara sa fie limitata in timp ca aplicare, pana la 30 iunie 2027, avand in vedere si declaratiile autoritatilor ca aceasta constituie o masura temporara pana la reechilibrarea bugetului public si faptul ca initial taxa a fost stabilita in anul 2023 cu aplicabilitate limitata in timp pana la finalul anului 2026. Aceasta a doua solutie are avantajul de a pastra o abordare uniforma, nedistorsionanta asupra taxarii in sistemul bancar.<\/p>\n \n6. Cum merge Patria Bank in acest an, cum a fost activitatea de creditare in prima parte a anului? Ce sectoare merg, ce domenii sunt in scadere?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen 2025, Patria Bank \u015fi-a continuat strategia de cre\u015ftere sustenabil\u0103, cu un accent clar pe creditarea economiei reale \u015fi consolidarea rela\u0163iilor cu clien\u0163ii din segmentele Micro, IMM, Corporate \u015fi retail. Activitatea de creditare a r\u0103mas un pilon esen\u0163ial al modelului nostru de business, adaptat la realit\u0103\u0163ile antreprenoriale \u015fi la dinamica pie\u0163ei.<\/p>\n \nPatria Bank a raportat cre\u015fteri solide \u00een creditare, at\u00e2t pe zona companiilor c\u00e2t \u015fi pe segmentul retail, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n \n\u2022 V\u00e2nz\u0103rile de credite noi c\u0103tre companii au crescut cu 56% fa\u0163\u0103 de T1 2024, cu avansuri de peste 70% pe segmentul IMM \u00een v\u00e2nz\u0103rile de credite noi fa\u0163\u0103 de T1 2024. Acest trend reflect\u0103 eficien\u0163a abord\u0103rii bancii orientate spre realit\u0103\u0163ile antreprenoriale locale, unde Patria joac\u0103 un rol important de finan\u0163ator pentru afacerile aflate \u00een cre\u015ftere<\/p>\n \n\u2022 \u00cen zona retail, creditarea a fost impulsionat\u0103 de produse adaptate contextului actual, de exemplu, +72% cre\u015ftere la creditele negarantate \u015fi +57% la cele garantate comparativ cu trimestrul 1 din 2024. Aceast\u0103 dinamic\u0103 indic\u0103 o capacitate mare de ajustare la nevoile pie\u0163ei, prin produse adaptate \u015fi campanii eficiente.<\/p>\n \n\u00cen acela\u015fi timp, contextul macroeconomic marcat de incertitudini legate de evolu\u0163ia dob\u00e2nzilor, infla\u0163ie \u015fi fiscalitate \u2013 a condus la o pruden\u0163\u0103 sporit\u0103 \u00een evaluarea riscului \u015fi la o selec\u0163ie mai riguroas\u0103 a proiectelor finan\u0163ate. Sectoarele cu volatilitate crescut\u0103 sau expuse unor riscuri ciclice precum real estate-ul comercial sau anumite industrii de consum \u2013 au \u00eenregistrat o activitate de creditare mai temperat\u0103.<\/p>\n \n\u00cen ansamblu, Patria Bank \u00ee\u015fi men\u0163ine traiectoria pozitiv\u0103, concentr\u00e2ndu-se pe finan\u0163\u0103ri cu impact real \u00een economie, consolidarea portofoliului de clien\u0163i \u015fi echilibrarea cre\u015fterii cu o gestionare riguroas\u0103 a riscului.<\/p>\n \n7. De ce actionarul principal al Patria Bank vrea sa-si vinda participatia? Cat conteaza cresterea fiscalitatii, cresterea reglementarilor, cat conteaza perspectiva unei scaderi economice in decizia a vinde acum, de a iesi din Patria Bank?<\/strong><\/p>\n \nAc\u0163ionarul majoritar al Patria Bank \u2013 fondul de investi\u0163ii Emerging Europe Accession Fund Cooperatief U.A. (EEAF) \u2013 evalueaz\u0103 \u00een prezent o serie de op\u0163iuni strategice privind viitorul s\u0103u \u00een banc\u0103, inclusiv v\u00e2nzarea total\u0103 sau par\u0163ial\u0103 a participa\u0163iei. Decizia nu este una iminent\u0103, iar momentul concret al unei eventuale tranzac\u0163ii nu a fost stabilit.<\/p>\n \nAceast\u0103 analiz\u0103 este fireasc\u0103 \u00een ciclul de via\u0163\u0103 al unui fond de private equity, care urm\u0103re\u015fte cre\u015fterea valorii investi\u0163iei prin dezvoltare institu\u0163ional\u0103, eficientizare opera\u0163ional\u0103 \u015fi consolidare a pozi\u0163iei pe pia\u0163\u0103, urmat\u0103 de un exit planificat. \n\u2022 Cre\u015fterea presiunii fiscale asupra sectorului bancar, \u00een special prin majorarea taxei pe cifra de afaceri, afecteaz\u0103 profitabilitatea structural\u0103 \u015fi randamentele pentru ac\u0163ionari, ceea ce poate accelera decizia de exit pentru un investitor cu orizont pe termen mediu.<\/p>\n \n\u2022 Intensificarea reglement\u0103rilor \u2013 inclusiv cerin\u0163e de capital, costuri de reglementare \u015fi implementarea unor standarde prudentiale mai exigente \u2013 implic\u0103 investi\u0163ii suplimentare \u015fi reduc flexibilitatea opera\u0163ional\u0103, \u00een special pentru b\u0103ncile de talie medie si mica.<\/p>\n \n\u2022 Perspectivele de \u00eencetinire economic\u0103, at\u00e2t la nivel na\u0163ional c\u00e2t \u015fi european, pot reduce ritmul de creditare, afecta calitatea activelor \u015fi cre\u015fte incertitudinea privind evolu\u0163ia veniturilor bancare.<\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, Patria Bank se afl\u0103 \u00eentr-un punct favorabil din perspectiva performan\u0163ei financiare, a digitaliz\u0103rii \u015fi a structurii capitalului, ceea ce poate oferi un moment oportun pentru valorificarea investi\u0163iei \u00eentr-un scenariu de pia\u0163\u0103 \u00een care interesul pentru active bancare bine pozi\u0163ionate r\u0103m\u00e2ne activ.<\/p>\n \nAstfel, decizia de explorare a unui poten\u0163ial exit reflect\u0103 mai degrab\u0103 logica unui ciclu de investi\u0163ii matur \u015fi necesitatea reevalu\u0103rii strategiei \u00een raport cu noile condi\u0163ii de pia\u0163\u0103, dec\u00e2t o retragere precipitat\u0103. \u00cen func\u0163ie de evolu\u0163iile macroeconomice \u015fi interesul din partea investitorilor strategici sau financiari, EEAF va decide dac\u0103 \u015fi cum va materializa aceast\u0103 op\u0163iune.<\/p>\n \n8. Pot bancile mici si mijlocii sa faca fata consolidarii sistemului bancar romanesc, are sens economic pentru ele sa ramana independente, au suficienta masa critica si capital pentru a face fata evenimentelor care vor veni?<\/strong><\/p>\n \nPentru b\u0103ncile mici \u015fi mijlocii din Rom\u00e2nia, capacitatea de a-\u015fi men\u0163ine independen\u0163a \u00eentr-un context de consolidare accelerat\u0103 a sistemului bancar este condi\u0163ionat\u0103 de o serie de factori critici: soliditatea bazei de capital, atingerea unei mase critice opera\u0163ionale, coeren\u0163a strategic\u0103 \u015fi abilitatea de a inova \u00eentr-un mediu tot mai competitiv \u015fi puternic reglementat.<\/p>\n \nIndependen\u0163a poate avea sens economic doar pentru acele institu\u0163ii care reu\u015fesc s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 un model de afaceri sustenabil, s\u0103 se pozi\u0163ioneze clar \u00eentr-o ni\u015f\u0103 de pia\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu agilitate transform\u0103rilor tehnologice \u015fi cerin\u0163elor clien\u0163ilor. \u00cen lipsa acestor condi\u0163ii, presiunea eficien\u0163ei, a cerin\u0163elor de capital \u015fi a costurilor de reglementare va favoriza absorb\u0163ia sau fuziunile, \u00eentr-un proces de consolidare care va continua s\u0103 se intensifice.<\/p>\n \nTotu\u015fi, b\u0103ncile care reu\u015fesc s\u0103 combine o \u00een\u0163elegere profund\u0103 a nevoilor clien\u0163ilor cu investi\u0163ii inteligente \u00een digitalizare, vitez\u0103 decizional\u0103 \u015fi o guvernan\u0163\u0103 solid\u0103 pot r\u0103m\u00e2ne actori relevan\u0163i \u00een peisajul bancar rom\u00e2nesc, chiar \u015fi \u00eentr-un ecosistem dominat de juc\u0103tori de talie mare. Horia Manda, pre\u015fedintele consiliului de administra\u0163ie al Patria Bank, sus\u0163ine c\u0103 taxa bancar\u0103 \u015fi dublarea acesteia are un impact fiscal major asupra b\u0103ncilor medii \u015fi mici, care vor avea pierderi, ca procent, din profitul net, mult mai ridicate dec\u00e2t b\u0103ncile mari. El sus\u0163ine c\u0103 \u00een timp ce b\u0103ncile mari au o pierdere de 14% din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,12470,43307,10758],"class_list":["post-239337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-horia-manda","tag-patria-bank","tag-taxa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=239337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/239337\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=239337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=239337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=239337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nO povar\u0103 dificil de echilibrat Pentru b\u0103ncile mici \u015fi mijlocii, precum Patria Bank, spa\u0163iul de absorb\u0163ie intern\u0103 a unei asemenea taxe este mult mai limitat dec\u00e2t \u00een cazul b\u0103ncilor mari, care beneficiaz\u0103 de economii de scar\u0103 \u015fi diversificare a veniturilor. Totu\u015fi, Patria Bank abordeaz\u0103 aceast\u0103 schimbare cu responsabilitate \u015fi echilibru, c\u0103ut\u00e2nd solu\u0163ii care s\u0103 minimizeze impactul asupra clien\u0163ilor \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een acela\u015fi timp stabilitatea financiar\u0103 \u015fi sustenabilitatea opera\u0163ional\u0103.<\/p>\n
\nAcest efect apare deoarece reducerea profitului (si implicit a capitalului bancii) cu o unitate monetara se propaga semnificativ in economie. Concret, o scadere de o unitate in capitalul bancii determina, in medie, o contractie de aproximativ 12 unitati in activele totale, avand in vedere un efect de levier tipic de 12:1.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22881977\/2\/2.png?height=138&width=620\")
<\/p>\n
\n <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22881977\/1\/1.png?height=148&width=620\")
<\/p>\n
\nTotu\u015fi, contextul actual din Rom\u00e2nia influen\u0163eaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 evaluarea acestor op\u0163iuni:<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"