![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22852046\/15\/tabel-banci.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nPodiumul b\u0103ncilor mari din anul 2024 este completat de CEC Bank, care a ajuns la active de 99,25 mld. lei, dup\u0103 un salt de 19% fa\u0163\u0103 de 2023, institu\u0163ia de credit controlat\u0103 de stat prin Ministerul Finan\u0163elor av\u00e2nd o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de circa 11,3%. Anterior, CEC Bank raportase pentru 2023 active de 83,5 mld. lei, dup\u0103 un salt record de 35% fa\u0163\u0103 de 2022. \u00cen aceste condi\u0163ii, fa\u0163\u0103 de anul 2022 c\u00e2nd ocupa locul 6 \u00een top, CEC Bank a dep\u0103\u015fit Raiffeisen Bank, ING Bank \u015fi BRD-SocGen, care au cobor\u00e2t \u00een clasament.<\/p>\n
\nBanca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital francez BRD-Soc Gen a r\u0103mas \u00een anul 2024 pe locul 4 \u00een topul dup\u0103 active, de\u015fi a \u00eenregistrat un plus al activelor cu 6% fa\u0163\u0103 de 2023, p\u00e2n\u0103 la 85,9 mld. lei. Banca avea anul trecut o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 9,75%.<\/p>\n
\nDup\u0103 un salt anual al activelor de 17% \u00een 2024, Raiffeisen Bank a reu\u015fit s\u0103 urce \u00een topul bancar de anul trecut p\u00e2n\u0103 pe locul 5, de pe pozi\u0163ia 6 \u00een 2023, raport\u00e2nd active de
\n82,1 mld. lei. Cota de pia\u0163\u0103 a b\u0103ncii rom\u00e2ne\u015fti cu capital austriac a urcat peste 9,3%.<\/p>\n
\nActivele cumulate ale primelor trei b\u0103nci mari de pe podium – Banca Transilvania, BCR \u015fi CEC Bank \u2013 reprezentau \u00een 2024 circa 46% din activele \u00eentregului sistem bancar. Iar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi BRD \u015fi Raiffeisen se observ\u0103 c\u0103 cele mai mari cinci b\u0103nci din Rom\u00e2nia – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD \u015fi Raiffeisen – aveau anul trecut active cumulate de peste 570 mld. lei, reprezent\u00e2nd o felie de 65% din sistemul bancar local. Comparativ, \u00een 2023, activele top 5 erau de peste 500 mld. lei, iar \u00een 2021 primele 5 b\u0103nci aveau active cumulate de 400 mld. lei.<\/p>\n
\nRevenind la topul b\u0103ncilor mari se observ\u0103 c\u0103 locul 6 a revenit \u00een 2024 ING Bank, sucursala de la Bucure\u015fti a grupului olandez cu acela\u015fi nume, care a cobor\u00e2t o pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de 2023, de\u015fi a raportat active mai mari cu 9% fa\u0163\u0103 de 2023, p\u00e2n\u0103 la
\n78 mld. lei. Banca a ajuns anul trecut la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 8,85%. Anterior, ING urcase \u00een 2019 pe locul 4, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een 2022.<\/p>\n
\nPlasat\u0103 pe locul 7 \u00een topul bancar, UniCredit Bank a raportat pentru anul 2024 active de 72,6 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 7% fa\u0163\u0103 de 2023, conform raportului anual al b\u0103ncii de la BVB, cota de pia\u0163\u0103 a b\u0103ncii cu capital italian fiind de 8,23%.<\/p>\n
\nPe locul 8 \u00een clasamentul celor mai mari b\u0103nci de pe pia\u0163a local\u0103 a r\u0103mas \u00een 2024 banca rom\u00e2neasc\u0103 de stat, Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 (fosta EximBank), care a raportat active de 26,8 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu doar 1%, cota de pia\u0163\u0103 a b\u0103ncii sc\u0103z\u00e2nd spre 3,04% de la 3,29% \u00een 2023. Analiz\u00e2nd evolu\u0163ia din ultimii ani vedem c\u0103 \u00een 2022, banca a avut o ascensiune \u00een top 10 cele mai mari b\u0103nci din Rom\u00e2nia dup\u0103 active, urc\u00e2nd pe locul 8, de pe pozi\u0163ia 10 din 2021, iar \u00een anii care au urmat s-a men\u0163inut pe aceast\u0103 pozi\u0163ie. \u015ei \u00een 2020 EximBank produsese o surpriz\u0103, urc\u00e2nd pe locul 10 \u00een topul b\u0103ncilor mari, de pe locul 12 \u00een 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat \u00een 2022 fuziunea prin absorb\u0163ie cu Banca Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a intrat pe pia\u0163a de retail din Rom\u00e2nia, devenind o banc\u0103 universal\u0103 cu servicii complete.<\/p>\n
\nLocul 9 \u00een topul b\u0103ncilor mari din 2024 a revenit tot Alpha Bank, cu active de circa 22,5 mld. lei, cu 4,6% sub nivelul din 2023, banca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital elen urm\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 \u00een portofoliul UniCredit \u00een acest an, dup\u0103 finalizarea procesului de integrare.<\/p>\n
\nOTP Bank a r\u0103mas pe locul 10 anul trecut, dup\u0103 cum reiese din raport\u0103ri, cu active de 16,75 mld. lei, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 2023. \u00cen prim\u0103vara anului 2025, OTP Bank a ajuns \u00een portofoliul B\u0103ncii Transilvania.<\/p>\n
\nAlpha Bank, cump\u0103rat\u0103 de UniCredit Bank, \u015fi OTP Bank, preluat\u0103 de Banca Transilvania, au fost incluse \u00een topul bancar din 2024 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 activele b\u0103ncilor preluate sunt \u00eencorporate \u00een activele b\u0103ncilor cump\u0103r\u0103toare la momentul fuziunii, adic\u0103 \u00een 2025.<\/p>\n
\nLa o distan\u0163\u0103 foarte mic\u0103 de OTP s-a aflat \u00een anul 2024 Garanti BBVA, care a transmis ZF c\u0103 a avut active de 16,7 mld. lei \u00een 2024 la nivel individual, dup\u0103 un salt de 9,5% fa\u0163\u0103 de 2023. Locul 12 \u00een topul din 2024 ar reveni Citi, care a avut anul trecut active de 15,7 mld. lei, cu 10,5% peste nivelul din 2023. Odat\u0103 ce OTP Bank \u015fi Alpha Bank dispar din statistici, dup\u0103 finalizarea tranzac\u0163iilor de M&A, \u00een top 10 vor urca cel mai probabil Garanti \u015fi Citi.<\/p>\n
\nAstfel, \u00een anul 2025 continu\u0103 consolidarea sistemului bancar, num\u0103rul b\u0103ncilor urm\u00e2nd s\u0103 scad\u0103, dup\u0103 ce 2024 a adus finalizarea celor trei tranzac\u0163ii bancare de M&A anun\u0163ate \u00een 2023, respectiv preluarea OTP Bank de c\u0103tre Banca Transilvania, fuziunea UniCredit Bank cu Alpha Bank \u015fi absorb\u0163ia First Bank de c\u0103tre Intesa Sanpaolo. Astfel, trei nume de b\u0103nci mari dispar \u00een acest an din statisticile BNR, respectiv OTP Bank Rom\u00e2nia, Alpha Bank Rom\u00e2nia \u015fi First Bank.<\/p>\n
\nB\u0103ncile mari din Rom\u00e2nia din top 10 au reu\u015fit \u00een anul 2024 s\u0103-\u015fi majoreze activele fa\u0163\u0103 de 2023, cu ritmuri de cre\u015ftere oscil\u00e2nd de la 1% la 19%, majoritatea av\u00e2nd salturi ale activelor peste infla\u0163ie, dup\u0103 cum reiese din raport\u0103rile financiare.w<\/p>\n
\nLa nivelul \u00eentregului sistem bancar rom\u00e2nesc, care includea 32 de b\u0103nci \u00een 2024, activele nete au f\u0103cut anul trecut un salt de 10% fa\u0163\u0103 de 2023, p\u00e2n\u0103 la un record de aproape 882 mld. lei, conform datelor BNR.<\/p>\n
\nAnul 2024 a adus \u015fi un profit istoric \u00een sistemul bancar autohton, de peste 14 mld. lei, \u00een contextul dob\u00e2nzilor \u00eenc\u0103 mari \u015fi al continu\u0103rii credit\u0103rii, conform datelor BNR.<\/p>\n
\nAceste rezultate au venit \u00een condi\u0163iile \u00een care creditarea privat\u0103 total\u0103 a crescut anul trecut, \u00eens\u0103 anemic, ritmul mediu de cre\u015ftere fiind de 6,9%, comparabil cu viteza medie a credit\u0103rii din anul 2023. \u015ei economia a fr\u00e2nat, \u00eenregistr\u00e2nd \u00een anul 2024 o cre\u015ftere de sub 1%, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de avansul PIB din 2023. Iar rata anual\u0103 a infla\u0163iei a cobor\u00e2t spre 5% anul trecut, fa\u0163\u0103 de 6,6% la final de 2023.<\/p>\n
\nDe\u015fi activele pentru majoritatea b\u0103ncilor mari au fost pe o tendin\u0163\u0103 ascendent\u0103 \u00een anul 2024, CEC Bank, Raiffeisen Bank \u015fi Banca Transilvania s-au eviden\u0163iat cu cele mai mari cre\u015fteri ale activelor fa\u0163\u0103 de 2023, de 19%, 17% \u015fi, respectiv, 14%, dep\u0103\u015find \u015fi avansul anual al activelor \u00eentregului sistem bancar.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nCare sunt cele mai mari provoc\u0103ri \u00een viziunea liderilor b\u0103ncilor mari:<\/strong><\/p>\n \n \n\u00d6mer Tetik, CEO al B\u0103ncii Transilvania<\/strong><\/p>\n \nCea mai mare provocare pentru Banca Transilvania este revenirea economiei la o cre\u015ftere semnificativ pentru media european\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 recuper\u0103m, ca \u0163ar\u0103, decalajele \u00eentre zone diferite din Rom\u00e2nia, dar \u015fi dintre Rom\u00e2nia \u015fi vestul Europei. O alt\u0103 provocare este posibilitatea ca ratingul de \u0163ar\u0103 al Rom\u00e2niei s\u0103 fie retrogradat dac\u0103 nu sunt implementate c\u00e2t mai repede reforme concrete. Am \u00eens\u0103 \u00eencredere c\u0103 agen\u0163iile de rating ne vor da ocazia s\u0103 demonstr\u0103m, ca \u0163ar\u0103, c\u0103 avem puterea, resursele \u015fi mobilizarea necesar\u0103 s\u0103 ne redres\u0103m. Ne uit\u0103m cu interes la ratinguri pentru c\u0103, fiind liderul pie\u0163ei, ne impacteaz\u0103 direct. Iar dac\u0103 Rom\u00e2nia merge bine, BT merge bine.<\/p>\n \n\u00cen plus, ar trebui s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 m\u0103surile fiscale \u015fi optimizarea cheltuielilor trebuie s\u0103 fie echilibrate, adic\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i ating\u0103 scopul, dar s\u0103 nu fie suficient de dure pentru a fi o fr\u00e2n\u0103 pentru economie. Cu alte cuvinte, avem nevoie de consolidare fiscal\u0103, \u00eens\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 cu grij\u0103, s\u0103 nu impacteze economia real\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nSergiu Manea, CEO al BCR<\/strong><\/p>\n \n\u00cen primul r\u00e2nd, ne confrunt\u0103m cu un context geopolitic \u015fi macroeconomic complex. Fragmentarea global\u0103, cre\u015fterea tranzac\u0163ionalismului, conflictele regionale \u015fi incertitudinile fiscale afecteaz\u0103 \u00eencrederea \u015fi deciziile de investi\u0163ii. \u00cens\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de reconfigurare global\u0103 aduce \u015fi oportunit\u0103\u0163i. Iar Rom\u00e2nia are poten\u0163ialul s\u0103 devin\u0103 un juc\u0103tor relevant \u00een reconstruc\u0163ia lan\u0163urilor industriale europene, folosindu-se de pozi\u0163ia geostrategic\u0103, capitalul uman \u015fi resursele pentru reindustrializare. Totul \u0163ine de cum reu\u015fim s\u0103 le punem \u00een valoare, cu accent pe logica viitorului, care \u00eenseamn\u0103 autonomie tehnologic\u0103, decarbonizare \u015fi economie circular\u0103.<\/p>\n \nA doua provocare \u0163ine de reconfigurarea industriilor prin tehnologie. Dac\u0103 \u00een trecut digitalizarea era despre eficien\u0163\u0103, ast\u0103zi este despre reinventare complet\u0103. \u00cen BCR, investim continuu \u00een securitate cibernetic\u0103 \u00een alfabetizarea digital\u0103 \u015fi financiar\u0103 a popula\u0163iei.<\/p>\n \n\u00cen al treilea r\u00e2nd, \u015fi poate cel mai important pe termen lung, vorbim despre investi\u0163iile \u00een capitalul uman. Este diferen\u0163iatorul absolut, de aceea insist\u0103m pe educa\u0163ie continu\u0103 \u015fi profesionalizarea resursei umane, prin reskilling (recalificare \u015fi dezvoltarea de noi competen\u0163e) \u015fi upskilling (specializare \u015fi dezvoltarea de abilit\u0103\u0163i complementare).<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nMihaela B\u00eetu, CEO al ING Bank<\/strong><\/p>\n \n\u00cenceputul de an a fost marcat de incertitudine economic\u0103 \u015fi politic\u0103, dar avem speran\u0163a c\u0103 vom avea mai mult\u0103 predictibilitate pe viitor. Totodat\u0103, aderarea la noi reglement\u0103ri, precum DORA, este un proces continuu, implic\u0103 resurse substan\u0163iale din banc\u0103, umane \u015fi financiare, \u015fi vine cu un nivel ridicat de responsabilitate. Genul acesta de reglement\u0103ri sunt necesare \u015fi ne ajut\u0103 s\u0103 oper\u0103m \u00een siguran\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00eencrederea clien\u0163ilor no\u015ftri. O provocare venit\u0103 o dat\u0103 cu pandemia este cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a num\u0103rului de fraude \u015fi a tipurilor de atacuri, de aceea am intensificat eforturile de comunicare pentru a preveni clien\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tipurile de fraude. Mai mult, aplica\u0163ia Home\u2019Bank include acum numeroase op\u0163iuni de siguran\u0163\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nMihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n \n\u00cen primul r\u00e2nd, ne afl\u0103m foarte aproape de momentul pentru care ne preg\u0103tim intens, dup\u0103 ce, \u00een noiembrie anul trecut, Alpha Bank Rom\u00e2nia a intrat \u00een familia UniCredit \u2013 \u015fi anume fuziunea efectiv\u0103 a celor dou\u0103 b\u0103nci, planificat\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc pe 15 august, sub rezerva ob\u0163inerii prealabile a tuturor aprob\u0103rilor legale necesare. Ne afl\u0103m \u00een acest moment \u00eentr-o etap\u0103 intens\u0103 de execu\u0163ie a proiectului de integrare, cu echipe dedicate din ambele b\u0103nci care gestioneaz\u0103 acest efort complex. Obiectivul nostru are dou\u0103 componente \u2013 asigurarea unei tranzi\u0163ii transparente \u015fi u\u015foare pentru to\u0163i clien\u0163ii Alpha Bank Rom\u00e2nia, oferindu-le acces la toate produsele \u015fi serviciile UniCredit, \u015fi integrarea colegilor din Alpha.<\/p>\n \nA doua provocare \u0163ine de execu\u0163ia planului nostru strategic \u2013 UniCredit Unlocked \u2013 prin care grupul a reu\u015fit \u00een ultimii 3 ani s\u0103 se reorganizeze, s\u0103-\u015fi optimizeze activitatea, s\u0103-\u015fi modernizeze modul de lucru \u015fi capacit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 fructifice poten\u0163ialul nostru \u00een toate \u0163\u0103rile \u015fi zonele \u00een care ne desf\u0103\u015fur\u0103m activitatea. Iar acest plan strategic a trecut din acest an, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, \u00een faza urm\u0103toare, cea de accelerare.<\/p>\n \nUniCredit Rom\u00e2nia face parte din divizia CEE, unul din motoarele de cre\u015ftere ale Grupului, iar UniCredit Rom\u00e2nia are la r\u00e2ndul ei o contribu\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u015fi solid\u0103 la rezultatele UniCredit.<\/p>\n \nIar a treia provocare vine firesc \u015fi \u0163ine de misiunea noastre asumat\u0103 – s\u0103 continu\u0103m s\u0103 sus\u0163inem economia rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103 ne implic\u0103m \u00een proiectele comunit\u0103\u0163ilor noastre, ajut\u00e2ndu-le s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se dezvolte. Ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de incertitudini economice, iar m\u0103surile preconizate de reducere a deficitului care urmeaz\u0103 vor afecta poten\u0163ialul de consum \u015fi investi\u0163ii al popula\u0163iei \u015fi companiilor. Cu toate acestea, economia rom\u00e2neasc\u0103 este foarte dinamic\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi demonstreaz\u0103 de la an la an capacitatea de a cre\u015fte. De aceea, are nevoie de parteneri financiari capabili s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 participe la dezvoltare, iar, de-a lungul timpului, UniCredit Rom\u00e2nia \u015fi-a demonstrat sus\u0163inerea pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia, implic\u00e2ndu-se \u00een proiecte mari de finan\u0163are \u00een zona sectorului public \u015fi pun\u00e2nd un accent deosebit pe finan\u0163\u0103ri acordate companiilor din toate segmentele, de la creditarea corporate, p\u00e2n\u0103 la cea oferit\u0103 micro\u00eentreprinderilor, IMM-urilor \u015fi clien\u0163ilor persoane fizice.<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nCEC Bank sau Reprezentan\u0163i ai CEC Bank<\/strong><\/p>\n \nCele mai mari provoc\u0103ri r\u0103m\u00e2n: men\u0163inerea \u00een topul celor mai mari finan\u0163atori ai economiei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een pofida unui climat macroeconomic incert; continuarea programelor de transformare \u015fi de digitalizare, pentru o experien\u0163\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103 a clien\u0163ilor; eficientizarea opera\u0163iunilor \u015fi a costurilor, p\u0103str\u00e2nd totodat\u0103 nivelul de competitivitate \u00eentr-o pia\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai concuren\u0163ial\u0103.<\/p>\n \nCEC Bank este una dintre b\u0103ncile care au \u00een propria misiune incluziunea financiar\u0103. Continu\u0103m aceast\u0103 misiune \u015fi prin abordarea noastr\u0103 hibrid\u0103: prin prezen\u0163a fizic\u0103 a celor aproximativ 1.000 de unit\u0103\u0163i teritoriale, dintre care cel pu\u0163in jum\u0103tate se afl\u0103 \u00een urban mic \u015fi rural, combinat\u0103, desigur, cu dezvoltarea digital\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nZdenek Romanek, pre\u015fedinte & CEO, Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n \nInstabilitatea economic\u0103 global\u0103, tensiunile geopolitice \u015fi amenin\u0163\u0103rile cibernetice reprezint\u0103 trei dintre cele mai mari provoc\u0103ri, \u00een prezent, \u00een \u00eentreg spectrul mediului de business. Nu neap\u0103rat \u00een aceast\u0103 ordine, cert este c\u0103 exist\u0103, \u00eens\u0103 avem \u015fi solu\u0163ii s\u0103 le gestion\u0103m. Cum? Prin strategii proactive pentru minimizarea riscurilor, investi\u0163ii \u015fi parteneriate de \u00eencredere pentru a men\u0163ine stabilitatea \u015fi cre\u015fterea sustenabil\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nTraian Halalai, pre\u015fedinte executiv Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n \nExim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a stabilit obiective ambi\u0163ioase pentru 2025 \u015fi pentru anii urm\u0103tori, bazate pe o strategie de cre\u015ftere \u015fi eficientizare, de aceea, principala preocupare r\u0103m\u00e2ne asigurarea fondurilor pentru dezvoltare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 oferim experien\u0163e de banking complete clien\u0163ilor \u015fi s\u0103 contribuim la \u00eent\u0103rirea sistemului bancar \u015fi a economiei. Pentru aceasta ne baz\u0103m at\u00e2t pe capitalizarea profiturilor ob\u0163inute, c\u00e2t \u015fi pe majorarea capitalului social.<\/p>\n \nC\u00e2t prive\u015fte contextul economic, desigur c\u0103 privim cu aten\u0163ie evolu\u0163ia macroeconomic\u0103, \u00eens\u0103, cu o alocare eficient\u0103 a resurselor, avem \u00eencredere c\u0103 economia rom\u00e2neasc\u0103 va trece cu bine \u015fi de acest moment a\u015fa cum a reu\u015fit, \u00een ciuda multor estim\u0103ri pesimiste, s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 toate obstacolele din anii care au trecut (pandemie, criz\u0103 energetic\u0103, r\u0103zboi etc.).<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nMustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n \nPentru noi, 2025 \u00eenseamn\u0103 echilibru \u015fi adaptare constant\u0103 \u00eentr-un mediu \u00een permanent\u0103 transformare. Peisajul economic r\u0103m\u00e2ne complex, influen\u0163at de politici fiscale \u00een continu\u0103 schimbare \u015fi incertitudini interna\u0163ionale. Cu toate acestea, cred cu t\u0103rie c\u0103 provoc\u0103rile aduc cu ele \u015fi oportunit\u0103\u0163i. Climatul macroeconomic actual, marcat de impredictibilitate, ne oblig\u0103 s\u0103 fim vigilen\u0163i, dar ne \u00eencurajeaz\u0103 totodat\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim diferit \u015fi s\u0103 ac\u0163ion\u0103m responsabil. Ne afl\u0103m \u00een plin proces de transformare digital\u0103. Nu este vorba doar despre un upgrade tehnologic, ci despre o redefinire a modului \u00een care deservim clien\u0163ii. Aceasta necesit\u0103 viziune, consecven\u0163\u0103 \u015fi o \u00een\u0163elegere profund\u0103 a nevoilor oamenilor. \u00cen acela\u015fi timp, suntem con\u015ftien\u0163i c\u0103 esen\u0163a activit\u0103\u0163ii bancare r\u0103m\u00e2ne profund uman\u0103. Tehnologia ne poate apropia mai mult de clien\u0163i, dar nu trebuie s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 niciodat\u0103 conexiunea uman\u0103. Misiunea noastr\u0103 continu\u0103 este s\u0103 \u00eembin\u0103m cele mai bune elemente ale celor dou\u0103 lumi, folosind inova\u0163ia ca un instrument pentru empatie \u015fi valoare pe termen lung.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Podiumul topului celor mai mari b\u0103nci dup\u0103 active de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a r\u0103mas neschimbat \u00een anul 2024, Banca Transilvania \u015fi BCR men\u0163in\u00e2ndu-se pe primele dou\u0103 pozi\u0163ii, \u00een timp ce locul 3 a revenit anul trecut CEC Bank. Anterior, \u00een anul 2023 podiumul b\u0103ncilor mari se schimbase, atunci CEC Bank urc\u00e2nd pe locul 3, iar BRD a cobor\u00e2t pe pozi\u0163ia 4, \u00een timp ce Banca Transilvania s-a delimitat ca lider, iar BCR a r\u0103mas pe locul 2. CEC Bank, banc\u0103 de\u0163inut\u0103 de statul rom\u00e2n prin Ministerul Finan\u0163elor, a produs \u00een anul 2023 practic cea mai mare surpriz\u0103 din top 10 al b\u0103ncilor mari dup\u0103 ce a urcat pe podium, pe pozi\u0163ia 3, de pe locul 6 ocupat \u00een anul 2022. Astfel, BRD a cobor\u00e2t \u00een 2023 de pe locul 3 pe 4, ING a ajuns pe pozi\u0163ia 5, fiind urmat\u0103 de Raiffeisen Bank, pe locul 6.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[236,237,7267,5078,7610,14224,10221,8210,9803,15],"class_list":["post-238270","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca","tag-banca-transilvania","tag-banci","tag-bcr","tag-brd","tag-cec-bank","tag-cei-mai-mari-jucatori-din-economie","tag-ing","tag-raiffeisen","tag-servicii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/238270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=238270"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/238270\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=238270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=238270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=238270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/p>\n<\/p>\n<\/strong><\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n