{"id":238087,"date":"2025-07-03T13:39:51","date_gmt":"2025-07-03T13:39:51","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=238087"},"modified":"2025-07-03T13:39:51","modified_gmt":"2025-07-03T13:39:51","slug":"poate-o-societate-sa-functioneze-fara-cash-cum-s-au-descurcat-tarile-care-au-incercat-sa-elimine-banii-fizici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=238087","title":{"rendered":"Poate o societate s\u0103 func\u0163ioneze f\u0103r\u0103 cash? Cum s-au descurcat \u0163\u0103rile care au \u00eencercat s\u0103 elimine banii fizici?"},"content":{"rendered":"

\nTot mai multe state viseaz\u0103 la o societate f\u0103r\u0103 numerar, dar realitatea ultimilor ani le-a readus cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. R\u0103zboaiele, atacurile cibernetice \u015fi incertitudinea global\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 dependen\u0163a total\u0103 de digital nu e lipsit\u0103 de riscuri. Chiar \u015fi \u0163\u0103ri ultradigitalizate ca Suedia \u015fi Norvegia redescoper\u0103 rolul esen\u0163ial al cash-ului.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nUn fost viceguvernator al b\u0103ncii centrale suedeze credea \u00een 2018 c\u0103 Suedia probabil va elimina cash-ul p\u00e2n\u0103 \u00een 2025. \u00cen Norvegia, confedera\u0163ia din industria financiar\u0103 local\u0103 promova \u00een 2014 ideea ca societatea s\u0103 renun\u0163e total la cash p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. \u00centre timp a izbucnit r\u0103zboiul din Ucraina, iar ambele state nu mai merg \u00eenainte pe acest drum, ci dau \u00eenapoi. Au ap\u0103rut pericole noi, mult prea mari. Pauza poate c\u0103 le va da nordicilor r\u0103gaz s\u0103 analizeze mai bine ce \u00eenseamn\u0103 o societate f\u0103r\u0103 bani fizici.<\/p>\n

\nC\u00e2nd tehnologia avanseaz\u0103, c\u00e2nd internetul este peste tot, serviciile sunt  digitalizate, c\u00e2nd timpul este pre\u0163ios \u015fi lumea nu mai are r\u0103bdare, un viitor f\u0103r\u0103 cash poate s\u0103 par\u0103 cursul normal al evolu\u0163iei. Norvegia \u015fi Suedia au fost c\u00e2ndva cele mai avansate din acest punct de vedere, dup\u0103 cum scrie The Guardian. Apari\u0163ia r\u0103zboaielor hibride \u015fi \u00eenmul\u0163irea atacurilor cibernetice, pentru care sunt \u00eenvinov\u0103\u0163ite for\u0163e pro-ruse, le-au f\u0103cut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. \u00cen SUA, unul din primele lucruri pe care noul pre\u015fedinte Donald Trump le-a f\u0103cut a fost renun\u0163area la planurile de lansare a unui dolar digital, o alt\u0103 cale spre o societate f\u0103r\u0103 cash. Decizia Washingtonului a for\u0163at alte \u0163\u0103ri, cum este Japonia, s\u0103-\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 propriile planuri pentru monede digitale. Societatea f\u0103r\u0103 cash pare acum doar o utopie.<\/p>\n

\nSwish, un sistem de plat\u0103 mobil\u0103 lansat de \u015fase b\u0103nci \u00een 2012, este omniprezent \u00een Suedia, de la tarabe la cafenele \u015fi magazine de haine. Echivalentul norvegian, Vipps, care a fuzionat cu MobilePay din Danemarca \u00een 2022 pentru a forma Vipps MobilePay, este, de asemenea, foarte popular. Anul trecut a fost lansat \u015fi \u00een Suedia. Drumul spre societatea f\u0103r\u0103 cash p\u0103rea larg deschis.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 dup\u0103 ce Rusia a invadat Ucraina \u00een 2022, iar r\u0103zboiului hibrid transfrontalier \u015fi atacurilor cibernetice s-au intensificat, guvernul suedez \u015fi-a revizuit complet strategia de ap\u0103rare \u015fi preg\u0103tire a \u0163\u0103rii, Suedia al\u0103tur\u00e2ndu-se NATO, fiind lansat\u0103 o nou\u0103 form\u0103 de serviciu na\u0163ional \u015fi fiind reactivat\u0103 agen\u0163ia sa de ap\u0103rare psihologic\u0103 pentru a combate dezinformarea din partea Rusiei \u015fi a altor adversari. Norvegia a \u00een\u0103sprit controalele la grani\u0163a cu Rusia.<\/p>\n

\nReg\u00e2ndirea securit\u0103\u0163ii s-a extins la elementele fundamentale ale modului \u00een care oamenii pl\u0103tesc pentru bunuri \u015fi servicii.<\/p>\n

\n\u00centr-o bro\u015fur\u0103 cu titlul \u201eDac\u0103 va veni o criz\u0103 sau un r\u0103zboi\u201d primit\u0103 de fiecare gospod\u0103rie din Suedia ministerul ap\u0103r\u0103rii sf\u0103tuie\u015fte oamenii s\u0103 utilizeze numerar \u00een mod regulat \u015fi s\u0103 p\u0103streze o rezerv\u0103 pentru cel pu\u0163in o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een diferite denomina\u0163ii, precum \u015fi acces la alte forme de plat\u0103, cum ar fi cardurile bancare \u015fi serviciile de plat\u0103 digitale. \u201eDac\u0103 pute\u0163i pl\u0103ti \u00een mai multe moduri diferite, ve\u0163i fi mai preg\u0103ti\u0163i\u201d, se arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n

\n

\nC\u00e2nd tehnologia avanseaz\u0103, c\u00e2nd internetul este peste tot, serviciile sunt digitalizate, c\u00e2nd timpul este pre\u0163ios \u015fi lumea nu mai are r\u0103bdare, un viitor f\u0103r\u0103 cash poate s\u0103 par\u0103 cursul normal al evolu\u0163iei. <\/span>[<\/span>…<\/span>]<\/span> Apari\u0163ia r\u0103zboaielor hibride \u015fi \u00eenmul\u0163irea atacurilor cibernetice, pentru care sunt \u00eenvinov\u0103\u0163ite for\u0163e proruse, le-au f\u0103cut \u015fpe Suedia \u015fi Norvegia\u0163 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103.<\/span><\/p>\n

\n

\nGuvernul a preg\u0103tit, de asemenea, legisla\u0163ie pentru a proteja capacitatea de a pl\u0103ti \u00een numerar pentru anumite bunuri. Numerarul este mijloc legal de plat\u0103 \u00een Suedia, dar magazinele \u015fi restaurantele pot limita efectiv utilizarea lui at\u00e2ta timp c\u00e2t afi\u015feaz\u0103 o notificare care s\u0103 stabileasc\u0103 restric\u0163iile privind metodele de plat\u0103.<\/p>\n

\nClien\u0163ii norvegieni ai magazinelor de retail au avut \u00eentotdeauna dreptul de a pl\u0103ti \u00een numerar, dar acest lucru nu a fost impus, iar \u00een ultimii ani un num\u0103r tot mai mare de comercian\u0163i cu am\u0103nuntul au renun\u0163at la numerar, bloc\u00e2nd accesul a aproximativ 600.000 de persoane care nu beneficiaz\u0103 de servicii digitale. Guvernul a intervenit introduc\u00e2nd o legisla\u0163ie \u00een baza c\u0103reia retailerii pot fi amenda\u0163i sau sanc\u0163iona\u0163i dac\u0103 nu accept\u0103 pl\u0103\u0163i \u00een numerar.<\/p>\n

\nMinisterul Justi\u0163iei \u015fi Securit\u0103\u0163ii Publice a declarat c\u0103 \u201erecomand\u0103 tuturor s\u0103 p\u0103streze la \u00eendem\u00e2n\u0103 numerar din cauza vulnerabilit\u0103\u0163ilor solu\u0163iilor de plat\u0103 digitale la atacurile cibernetice\u201d. Acesta a asigurat c\u0103 guvernul a luat \u00een serios preg\u0103tirile \u201eav\u00e2nd \u00een vedere instabilitatea global\u0103 cresc\u00e2nd\u0103, cu r\u0103zboi, amenin\u0163\u0103ri digitale \u015fi schimb\u0103ri climatice. Drept urmare, s-a asigurat c\u0103 dreptul de a pl\u0103ti cu numerar este consolidat\u201d.<\/p>\n

\nMinistrul justi\u0163iei \u015fi situa\u0163iilor de urgen\u0163\u0103 al \u0163\u0103rii, Emilie Enger Mehl, a declarat la \u00eenceputul acestui an: \u201eDac\u0103 nimeni nu pl\u0103te\u015fte cu numerar \u015fi nimeni nu accept\u0103 numerar, cash-ul nu va mai putea fi o solu\u0163ie real\u0103 de urgen\u0163\u0103 odat\u0103 ce criza ne va lovi\u201d. Penele prelungite de curent, defec\u0163iunile sistemelor de plat\u0103 sau atacurile digitale asupra lor \u015fi b\u0103ncilor ar putea l\u0103sa numerarul \u201esingura alternativ\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103\u201d, a spus ea.<\/p>\n

\nMax Brimberg, cercet\u0103tor la banca central\u0103 a Suediei, a declarat c\u0103 renun\u0163area la cash s-a f\u0103cut \u00een mare parte la presiunea sectorul privat. Multe dintre b\u0103ncile \u0163\u0103rii au eliminat numerarul din sucursalele locale cu ceva timp \u00een urm\u0103, ceea ce a f\u0103cut ca serviciile de plat\u0103 digitale s\u0103 fie u\u015for de implementat pentru un public foarte deschis la idee.<\/p>\n

\nProcentul achizi\u0163iilor cu numerar \u00een magazinele fizice a sc\u0103zut de la aproape 40% \u00een 2012 la aproximativ 10% \u00een ultimii ani, iar Brimberg a spus c\u0103 exist\u0103 o \u00eengrijorare tot mai mare cu privire la faptul c\u0103 numerarul devine demodat.<\/p>\n

\n\u201eAcesta este un lucru pe care noi, ca banc\u0103 central\u0103, \u015fi guvernul central \u00eel consider\u0103m un risc, \u00een special pentru persoanele care \u00eenc\u0103 nu au adoptat economia digital\u0103, precum \u015fi pentru preg\u0103tirea \u00een cazul unui atac neconven\u0163ional sau a unui atac armat \u00eempotriva Suediei sau a unei \u0163\u0103ri apropiate\u201d, a spus el. <\/p>\n

\nDeoarece toate sistemele de pl\u0103\u0163i suedeze f\u0103ceau parte dintr-un singur ecosistem, un atac putea paraliza societatea, a explicat el.<\/p>\n

\nBanca central\u0103 analizeaz\u0103 crearea \u015fi emiterea unei \u201ecoroane electronice\u201d care ar ac\u0163iona ca un \u201ecomplement digital al numerarului\u201d, dar implementarea ar necesita un mandat politic.<\/p>\n

\nHans Liw\u00e2ng, profesor de \u015ftiin\u0163a sistemelor pentru ap\u0103rare \u015fi securitate la Universitatea Suedez\u0103 de Ap\u0103rare, a declarat c\u0103 exist\u0103 o lips\u0103 de dovezi cu privire la faptul dac\u0103 numerarul este mai bun dec\u00e2t pl\u0103\u0163ile digitale \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rilor moderne.<\/p>\n

\nReferindu-se la Ucraina, unde sistemele digitale s-au dovedit vitale pentru rezisten\u0163a sa \u00een fa\u0163a Rusiei, el a spus: \u201eUcraina este un exemplu foarte bun de a merge mai degrab\u0103 spre viitor atunci c\u00e2nd este r\u0103zboi dec\u00e2t \u00eenapoi\u201d.<\/p>\n

\n

\nJashim Khan, autor principal al studiului \u015fi profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat c\u0103 \u201enatura visceral\u0103 a numerarului \u2013 mirosul, senza\u0163ia tactil\u0103 \u015fi actul de a-l num\u0103ra \u2013 creeaz\u0103 o conexiune emo\u0163ional\u0103 care la pl\u0103\u0163ile digitale lipse\u015fte.<\/span> <\/span>[<\/span>…<\/span>]<\/span> \u0162inerea numerarului \u00een m\u00e2n\u0103 ne aminte\u015fte de valoarea sa, ceva ce pl\u0103\u0163ile digitale pot face u\u015for de uitat\u201c.<\/span><\/p>\n

\n

\nChiar \u015fi acum, Norvegia \u015fi Suedia sunt pe ultimul loc \u00een lume la numerar \u00een circula\u0163ie ca procent din PIB, conform cifrelor recente de la Sveriges Riksbank. Poate c\u0103, totu\u015fi, ceva bun iese din regresul societ\u0103\u0163ilor f\u0103r\u0103 cash.<\/p>\n

\n\u00centr-o analiz\u0103 de cercetare publicat\u0103 \u00een Qualitative Market Research se arat\u0103 c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce numerarul dispare din portofelele noastre, dispare \u015fi con\u015ftientizarea cheltuielilor, ceea ce duce la achizi\u0163ii impulsive \u015fi inutile. Studiul sugereaz\u0103 c\u0103 men\u0163inerea unui element fizic \u00een sistemele noastre de plat\u0103 poate fi vital\u0103 pentru promovarea unor comportamente responsabile \u00een ceea ce prive\u015fte cheltuielile, scrie Phys.org.<\/p>\n

\nJashim Khan, autor principal al studiului \u015fi profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat c\u0103 \u201enatura visceral\u0103 a numerarului – mirosul, senza\u0163ia tactil\u0103 \u015fi actul de a-l num\u0103ra – creeaz\u0103 o conexiune emo\u0163ional\u0103 care la pl\u0103\u0163ile digitale lipse\u015fte. C\u00e2nd manipul\u0103m numerar, nu doar cheltuim bani, ne desp\u0103r\u0163im de o parte din noi \u00een\u015fine\u201d.<\/p>\n

\nEchipa de cercetare a realizat studiul \u00een dou\u0103 culturi diferite \u015fi \u00een momente foarte diferite – Noua Zeeland\u0103 \u00een 2013 \u015fi China \u00een 2023. Ace\u015ftia au folosit grupuri de focus \u015fi chestionare deschise pentru a colecta date c\u00e2t mai detaliate despre experien\u0163ele consumatorilor cu numerarul \u015fi cu metodele de plat\u0103 f\u0103r\u0103 numerar.<\/p>\n

\nParticipan\u0163ilor li s-a cerut s\u0103 descrie sentimentele \u015fi comportamentele lor legate de utilizarea diferitelor modalit\u0103\u0163i de plat\u0103. Ei au descoperit c\u0103 numerarul promoveaz\u0103 o con\u015ftientizare sporit\u0103 a cheltuielilor, \u00een timp ce cardurile \u015fi aplica\u0163iile duc adesea la deconectarea de la banii cheltui\u0163i.<\/p>\n

\nDe\u015fi 50% din tranzac\u0163iile din China se efectueaz\u0103 prin intermediul aplica\u0163iilor de pl\u0103\u0163i, participan\u0163ii au exprimat un sentiment diminuat de responsabilitate asupra finan\u0163elor lor. Un participant a remarcat: \u201eBanii digitali nu se simt ca \u015fi cum ai cheltui propriii bani; nu exist\u0103 conceptul de bani, dar cu numerarul este diferit; \u00eentotdeauna sim\u0163i c\u0103 banii t\u0103i se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei folose\u015fti\u201d. Acest sentiment se reg\u0103se\u015fte \u00een ambele studii, subliniind greutatea emo\u0163ional\u0103 pe care o are numerarul \u00een compara\u0163ie cu banii digitali.<\/p>\n

\nCercet\u0103torii au constatat, de asemenea, c\u0103, de\u015fi oamenii se simt ferici\u0163i \u015fi \u00een siguran\u0163\u0103 folosind aplica\u0163ii de plat\u0103 ter\u0163e, uneori se lupt\u0103 cu un sentiment de pierdere atunci c\u00e2nd se despart de numerar. Reac\u0163iile emo\u0163ionale la tranzac\u0163iile cu cash includ triste\u0163e \u015fi vinov\u0103\u0163ie, reflect\u00e2nd o conexiune psihologic\u0103 mai profund\u0103 cu banii fizici. \u00cen schimb, u\u015furin\u0163a pl\u0103\u0163ilor digitale duce adesea la cheltuieli necugetate, deoarece tangibilitatea numerarului este \u00eenlocuit\u0103 de numere abstracte pe un ecran.<\/p>\n

\nKhan continu\u0103: \u201eCercet\u0103rile noastre arat\u0103 c\u0103 numerarul nu \u00eenseamn\u0103 doar bani – este o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne conecta\u0163i la ceea ce cheltuim. \u0162inerea numerarului \u00een m\u00e2n\u0103 ne aminte\u015fte de valoarea sa, ceva ce pl\u0103\u0163ile digitale pot face u\u015for de uitat. Pe m\u0103sur\u0103 ce folosim mai multe op\u0163iuni f\u0103r\u0103 cash, merit\u0103 s\u0103 ne amintim lec\u0163iile pe care ne \u00eenva\u0163\u0103 numerarul despre cheltuieli f\u0103cute cu \u00een\u0163elepciune.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eNu spunem c\u0103 numerarul este dep\u0103\u015fit. De fapt, reg\u00e2ndim modul \u00een care privim \u015fi gestion\u0103m banii pe m\u0103sur\u0103 ce lucrurile se schimb\u0103. Trecerea la o societate f\u0103r\u0103 cash \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem cum ne afecteaz\u0103 diferitele op\u0163iuni de plat\u0103, nu doar financiar, ci \u015fi emo\u0163ional. Cunoa\u015fterea acestui lucru ne poate ajuta s\u0103 lu\u0103m decizii financiare mai bune \u00eentr-o lume \u00een care banii devin adesea invizibili.\u201d Dar ce au descoperit Khan \u015fi echipa sa nu este nou. Profesorul american Richard Feinberg a lansat \u00eenc\u0103 din anii 1980 ideea c\u0103 oamenii sunt \u00eenclina\u0163i s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult cu cardurile de credit dec\u00e2t cu numerar. De atunci, numeroase studii au preluat-o \u015fi rafinat-o. De exemplu, unul din 2014, condus de cercet\u0103tori de la Copenhagen Business School, a g\u0103sit c\u0103 consumatorii tind s\u0103 separe consumul de plat\u0103 atunci c\u00e2nd utilizeaz\u0103 carduri de debit. Acest lucru se poate datora faptului c\u0103, a\u015fa cum a sus\u0163inut \u015fi cercet\u0103torul Dilip Soman \u00een 2003, pl\u0103\u0163ilor cu cardul le lipse\u015fte importan\u0163a \u015fi transparen\u0163a banilor fizici. \u201ePresupunerea de baz\u0103 este c\u0103 tangibilitatea bancnotelor \u015fi monedelor creeaz\u0103 con\u015ftientizarea c\u0103 este schimbat ceva de valoare\u201d, scriu Jashim Khan \u015fi Margaret Craig-Lees de la Universitatea AUT din Noua Zeeland\u0103, \u00een analiza lor \u201ePl\u0103\u0163i mobile: efectul lor asupra comportamentului de cump\u0103rare\u201d. \u201e\u00cen condi\u0163iile de plat\u0103 f\u0103r\u0103 cash, consumatorii pot, \u00een acel moment, s\u0103 nu fie \u00abacorda\u0163i\u00bb mental (sau emo\u0163ional) la suma real\u0103 cheltuit\u0103.\u201d Predarea literal\u0103 a unui obiect material pare cu siguran\u0163\u0103 s\u0103 aib\u0103 un impact psihologic fundamental diferit fa\u0163\u0103 de simpla fluturare a unui card contactless sau apropierea unui sistem de plat\u0103 mobil\u0103 peste un scaner atr\u0103g\u0103tor – probabil datorit\u0103 conceptului de \u201eiluzie a banilor\u201d, conform c\u0103ruia oamenii tind s\u0103 judece valoarea unui obiect (cum ar fi o moned\u0103) dup\u0103 dimensiunea, forma \u015fi culoarea sa real\u0103. \u00cen 2010, psihologul Manoj Thomas a descoperit c\u0103 \u201edurerea\u201d resim\u0163it\u0103 la plata cu numerar este amor\u0163it\u0103 de pl\u0103\u0163ile cu cardul. Thomas, care a examinat 1.000 de gospod\u0103rii pe parcursul a \u015fase luni, a sus\u0163inut chiar c\u0103 este mai probabil ca utilizatorii s\u0103 cumpere alimente nes\u0103n\u0103toase atunci c\u00e2nd pl\u0103tesc cu cardul. \u201eMai exact, plata cu numerar este mai dureroas\u0103 dec\u00e2t plata cu cardul de credit sau de debit. Aceast\u0103 durere a pl\u0103\u0163ii cu numerar poate reduce r\u0103spunsurile impulsive \u015fi, prin urmare, poate reduce achizi\u0163ionarea unor astfel de produse vicioase\u201d, a concluzionat studiul. De\u015fi argumentul c\u0103 pl\u0103\u0163ile cu cardul determin\u0103 obiceiuri alimentare nes\u0103n\u0103toase ar putea fi pu\u0163in exagerat, argumentul principal conform c\u0103ruia plata cu cardul  \u00eencurajeaz\u0103 cheltuielile impulsive este cu siguran\u0163\u0103 viabil. <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cojocaru<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tot mai multe state viseaz\u0103 la o societate f\u0103r\u0103 numerar, dar realitatea ultimilor ani le-a readus cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. R\u0103zboaiele, atacurile cibernetice \u015fi incertitudinea global\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 dependen\u0163a total\u0103 de digital nu e lipsit\u0103 de riscuri. Chiar \u015fi \u0163\u0103ri ultradigitalizate ca Suedia \u015fi Norvegia redescoper\u0103 rolul esen\u0163ial al cash-ului. Un fost viceguvernator al […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[510,512,7208],"tags":[20170,4166,217,383,365,151,45672],"class_list":["post-238087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-banca-centrala","tag-cash","tag-international","tag-norvegia","tag-rusia","tag-ucraina","tag-utopie"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/238087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=238087"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/238087\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=238087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=238087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=238087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}