{"id":237964,"date":"2025-06-30T10:00:00","date_gmt":"2025-06-30T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237964"},"modified":"2025-06-30T10:00:00","modified_gmt":"2025-06-30T10:00:00","slug":"micro-romania-mare-microafacerile-sunt-adevarata-forta-a-economiei-cine-sunt-antreprenorii-din-spate-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237964","title":{"rendered":"Micro Rom\u00e2nia mare. Microafacerile sunt adev\u0103rata for\u0163\u0103 a economiei. Cine sunt antreprenorii din spate"},"content":{"rendered":"

\nAu \u00eenceput cu idei mici \u015fi bugete \u015fi mai mici, dar au crescut cu fiecare re\u0163et\u0103 testat\u0103, fiecare client c\u00e2\u015ftigat, fiecare obstacol dep\u0103\u015fit. Sunt antreprenorii \u201emicro\u201d care sus\u0163in economia real\u0103 cu pasiune \u015fi perseveren\u0163\u0103. Din spatele cifrelor reci, ei spun o poveste cald\u0103 despre munc\u0103, identitate \u015fi curaj.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nSunt tineri sau trecu\u0163i prin experien\u0163e de via\u0163\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii, au pariat economiile \u015fi \u00eemprumuturile de la familie sau au f\u0103cut credit, au lucrat \u00een domeniu sau au \u00eenv\u0103\u0163at din mers – a\u015fa \u00eencepe crearea unui portret robot al antreprenori de talie \u201dmicro\u201d, cei care ast\u0103zi sus\u0163in \u00een ateliere, magazine sau f\u0103bricu\u0163e peste un milion de angaja\u0163i. \u00cen spatele acestei \u00eencerc\u0103ri de a crea un portret robot se afl\u0103 un lucru cert: nu exist\u0103 un tipar dup\u0103 care po\u0163i deveni antreprenor. Iar asta ne demonstreaz\u0103 fiecare berar care \u00ee\u0163i serve\u015fte berea pe care a f\u0103cut-o cu m\u00e2inile lui, fiecare proprietar de magazin cu \u00eenghe\u0163at\u0103 care a \u00eencercat sute de re\u0163ete \u00eenainte s\u0103 pun\u0103 20 \u00een vitrina frigorific\u0103 sau fiecare produc\u0103tor de br\u00e2nz\u0103 care ia cel mai gras lapte pentru a face cea mai bun\u0103 br\u00e2nz\u0103 maturat\u0103. Ce ne spun cifrele despre ei? C\u0103 formeaz\u0103 o comunitate de peste 800.000 de firme micro, adic\u0103 peste 90% din firmele din economie \u015fi contribuie cu peste 13% la cifra de afaceri total\u0103 din economie. \u00cens\u0103 ei sunt mult mai mult dec\u00e2t cifre. Sunt cei care aduc energie \u00een business indiferent de context economic, sunt cei care ne aduc de cele mai multe ori mai aproape de r\u0103d\u0103cinile gastronomice, de cine suntem \u015fi ce m\u00e2nc\u0103m. Iat\u0103 c\u00e2teva domenii \u00een care cei pe care economia \u00eei vede ca \u201dmicro\u201d sunt de fapt o adev\u0103rat\u0103 for\u0163\u0103 \u00een domeniile \u00een care activeaz\u0103. <\/p>\n

\nBr\u00e2nzeturi maturate, \u00eenghe\u0163at\u0103 sau gelato, bere artizanal\u0103, p\u00e2ine sau patiserie \u2013 sunt c\u00e2teva domenii \u00een care antreprenorii reu\u015fesc s\u0103 creasc\u0103 chiar dac\u0103 la nivel macro pie\u0163ele pe care activeaz\u0103 au un consum \u00eencetinit sau multe firme mai mari se confrunt\u0103 cu probleme financiare sau chiar insolven\u0163\u0103. \u00cei vedem pe ace\u015fti antreprenori deseori la t\u00e2rguri de profil din toat\u0103 \u0163ara, iar unii au reu\u015fit chiar s\u0103 fie prezen\u0163i la cele interna\u0163ionale. \u00cei mai vedem \u00een centrul ora\u015felor sau poate \u00een cartiere mai importante cu magazine cu \u00eenghe\u0163at\u0103 artizanal\u0103 sau gelato sau \u00een magazine specializate \u00een produse gourmet.<\/p>\n

\nDac\u0103 ne uit\u0103m la cifre, vedem c\u0103 \u00een statistici sunt peste 800.000 de firme micro, la care se adaug\u0103 alte 50.000 de firme mici, iar restul p\u00e2n\u0103 la 910.000 sunt mijlocii \u015fi mari, conform ultimelor date de la Registrul Comer\u0163ului. \u00cens\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m pe sectoare aceste cifre cople\u015fitoare sunt \u00een realitate semnalul c\u0103 mai este loc de dezvoltare. Un exemplu este cel al lactatelor \u015fi implicit a br\u00e2nzeturilor unde cinci multina\u0163ioanele aduc mai mult de jum\u0103tate din cifra de afaceri iar unde micii produc\u0103tori s-au axat pe produse de calitate, de cele mai multe ori premium, cu care, deseori, nu au intrat \u00een marile hipermarketuri, ci \u00een b\u0103c\u0103nii, magazine de specialitate, adic\u0103 \u00een locuri construite tot de antreprenori. Practic, ne \u00eentoarcem cumva la r\u0103d\u0103cini \u015fi la acel concept<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 succesul tot mai evident al segmentului de \u00abgourmet rom\u00e2nesc\u00bb \u0163ine de o transformare profund\u0103 a rela\u0163iei noastre cu m\u00e2ncarea, cu tradi\u0163ia \u015fi cu identitatea local\u0103. \u00cen ultimii ani, Rom\u00e2nia a trecut printr-un proces subtil, dar semnificativ, de revalorizare a patrimoniului alimentar \u2013 o mi\u015fcare care reflect\u0103 o nevoie tot mai clar\u0103 de a ne reconecta cu r\u0103d\u0103cinile noastre culturale \u015fi de a ne pozi\u0163iona cu m\u00e2ndrie \u00een contextul global\u201d, crede Alina Iancu, fondatoarea Revino Gourmet \u015fi
\nCrameRomania.ro, care a urm\u0103rit \u00eendeaproape sectorul vinului, a br\u00e2nzeturilor artizanale dar \u015fi al berii. Ea adaug\u0103 c\u0103 produsele rom\u00e2ne\u015fti de calitate, fie c\u0103 vorbim de br\u00e2nzeturi maturate, mezeluri artizanale sau dulce\u0163uri de ni\u015f\u0103 \u2013 nu mai sunt percepute doar ca \u201ealternative locale\u201d, ci ca expresii autentice ale unui gust specific locului, cu o poveste \u00een spate.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen acest sens, accentul pus pe materie prim\u0103 de calitate, pe metode tradi\u0163ionale de prelucrare \u015fi pe loturi mici reflect\u0103 nu doar o tendin\u0163\u0103 de pia\u0163\u0103, ci \u015fi o \u00eencercare de a conserva \u015fi de a transmite mai departe o mo\u015ftenire culinar\u0103\u201d, a punctat ea. \u00cens\u0103, aceste produse, spune Alina Iancu, nu reu\u015fesc s\u0103 se insereze firesc pe rafturile al\u0103turi de m\u0103rcile europene de renume, tocmai pentru c\u0103 aduc cu ele o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 \u015fi o poveste despre loc, oameni \u015fi tradi\u0163ie.<\/p>\n

\n\u201e\u00centr-o lume tot mai globalizat\u0103, \u00een care consumatorii caut\u0103 autenticitate \u015fi sens, \u00abgourmet-ul rom\u00e2nesc\u00bb devine o form\u0103 de rezisten\u0163\u0103 cultural\u0103, dar \u015fi o punte \u00eentre trecut \u015fi viitor\u201d. De altfel, \u00een trecut au c\u0103utat mul\u0163i antreprenori care au adus produse pe pia\u0163\u0103 \u015fi au g\u0103sit re\u0163ete simple, dar care \u00een final dau produselor un gust des\u0103v\u00e2r\u015fit. Totodat\u0103, ei au lucrat \u015fi la vizual pentru a atrage privire consumatorilor, iar dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een b\u0103c\u0103nii sau magazine specializate vedem c\u0103 ambalajele nu sunt deloc plictisitoare. Ba mai mult, \u00een domeniul berii artizanale \u015fi brandurile sunt ie\u015fite din tipar.<\/p>\n

\nDac\u0103 ne uit\u0103m la date, vedem c\u0103 \u00een cazul lactatelor, num\u0103rul de firme mari a r\u0103mas constant de-a lungul anilor, cel al firmelor mici \u015fi mijlocii a sc\u0103zut \u00een perioada 2018-2023 (ultimele date disponibile la Registrul Comer\u0163ului), \u00een timp ce num\u0103rul firmelor micro a crescut. \u00cen Uniunea European\u0103, o micro\u00eentreprindere este o companie cu un num\u0103r maxim de 10 angaja\u0163i.<\/p>\n

\nUn fenomen similar se \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi \u00een domeniul \u00eenghe\u0163atei, al fabric\u0103rii p\u00e2inii (unde \u015fi num\u0103rul de firme mici cre\u015fte), dar \u015fi al ciocolatei.<\/p>\n

\n\u201eTendin\u0163a pie\u0163ei este de cre\u015ftere, iar ciocolata de slab\u0103 calitate pierde teren. Ne a\u015ftept\u0103m ca \u00een viitor s\u0103 ne bucur\u0103m de sortimente tot mai deosebite, ceea ce ne motiveaz\u0103 s\u0103 inov\u0103m constant \u015fi acest lucru aduce beneficii economiei rom\u00e2ne\u015fti\u201d, spuneau reprezenta\u0163ii cofet\u0103riei Damarin din Craiova cu prilejul organiz\u0103rii din prim\u0103var\u0103 a festivalului Chocolate Saga, care a reunit peste 50 de branduri de ciocolat\u0103 artizanal\u0103 sau produse pe baz\u0103 de ciocolat\u0103.<\/p>\n

\n\u201eViitorul ciocolatei artizanale \u00een Rom\u00e2nia sun\u0103 promi\u0163\u0103tor, cu o tendin\u0163\u0103 clar\u0103 c\u0103tre produse premium. Consumatorii rom\u00e2ni devin din ce \u00een ce mai con\u015ftien\u0163i de importan\u0163a calit\u0103\u0163ii ingredientelor \u015fi a procesului de fabrica\u0163ie. Ciocolata artizanal\u0103, realizat\u0103 din boabe de cacao premium \u015fi f\u0103r\u0103 aditivi sau conservan\u0163i, este foarte apreciat\u0103. (…) Ciocolata artizanal\u0103 se reinventeaz\u0103 constant\u201d, a subliniat \u015etefan Negoi\u0163\u0103, reprezentantul Chocofashion \u00een acela\u015fi eveniment.<\/p>\n

\nMai este loc de cre\u015ftere? Este, cel pu\u0163in \u00een zona br\u00e2nzeturilor artizanale, dar Alina Iancu crede c\u0103 avem nevoie, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, de un public educat, de consumatori care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 diferen\u0163ele subtile de gust, s\u0103 aprecieze calitatea \u015fi s\u0103 fie dispu\u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 munca artizanal\u0103.<\/p>\n

\n\u201eFiecare br\u00e2nz\u0103 artizanal\u0103 sau vin mic de cram\u0103 nu e doar un produs, e o expresie a locului \u015fi a comunit\u0103\u0163ii care l-a f\u0103cut posibil. Iar a le \u00een\u0163elege \u015fi a le aprecia cu adev\u0103rat \u00eenseamn\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, a \u00een\u0163elege mai bine cine suntem.\u201d   <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/p>\n

\nBr\u00e2nzeturile maturate, o pia\u0163\u0103 deschis\u0103 de branduri interna\u0163ionale dar adoptat\u0103 rapid de antreprenori<\/span><\/p>\n

\nBr\u00e2nzeturile maturate devin tot mai populare \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, iar asta \u015fi datorit\u0103 micilor produc\u0103tori care s-au adaptat rapid la aceast\u0103 nevoie a pie\u0163ei.<\/p>\n

\nPrimul start-up practic din domeniu care a mizat pe br\u00e2nzeturi \u201ealtfel\u201d a fost Artesana, afacere fondat\u0103 de familia Donici, \u00eens\u0103 \u00een ultimii ani tot mai mul\u0163i produc\u0103tori au mizat pe br\u00e2nzeturi altfel.<\/p>\n

\n\u201eCum noi la un moment am decis s\u0103 d\u0103m plus valoare laptelui prelucr\u00e2nd  \u00een loc s\u0103 o vindem c\u0103tre procesatorii mari, cred c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 procedeze a\u015fa mai mul\u0163i. Este o pia\u0163\u0103 ni\u015fat\u0103, foarte grea, unde dificultatea nu este s\u0103 realizezi un produs bun, ci s\u0103 o po\u0163i vinde! Consumatorul \u00eenc\u0103 nu face diferen\u0163a \u00eentre br\u00e2nza telemea \u015fi br\u00e2nzeturile maturate \u015fi au a\u015ftept\u0103ri ireale c\u00e2nd vine vorba de pre\u0163ul produsului. Loc \u00een pia\u0163\u0103 este, dar ca to\u0163i s\u0103 \u015fi putem supravie\u0163ui este nevoie s\u0103 investim \u00een educare, comunicare \u015fi informare despre ce este br\u00e2nza maturat\u0103\u201d, spune Bea Retyi, director de v\u00e2nz\u0103ri \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii agricole Spicom, produc\u0103toarea brandului de br\u00e2nzeturi Ark\u00e4se. Brandul este unul t\u00e2n\u0103r \u00een sectorul br\u00e2nzeturilor, fiind lansat \u00een 2022, \u00eens\u0103 ferma familiei Retyi are o istorie de 20 de ani. P\u00e2n\u0103 la momentul investi\u0163iei \u00een fabrica de br\u00e2nzeturi, laptele era livrat c\u0103tre un mare procesator din zon\u0103. Ea spune c\u0103 Arkase \u00een continuare \u00ee\u015fi face loc \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 se lupt\u0103  marfa de categorie inferioar\u0103 ajuns\u0103 in Rom\u00e2nia din import la un pre\u0163 nejustificat de mic. \u201dMomentan produsele noastre se g\u0103sesc \u00een magazinele Carrefour, Selgros, Supeco c\u00e2teva magazine Mega Image, online pe Freshful \u015fi Sezamo. Pe viitor ne dorum s\u0103 ne list\u0103m  \u015fi \u00een celelalte lan\u0163uri mari de magazine. Cu unele suntem \u00een stadiul de a semna contractul\u201d, a men\u0163ionat ea. Iar Arkase nu este singurul  brand de acest tip, dar este ast\u0103zi unul dintre cele mai importante IMM-uri active \u00een domeniu. La nivel micro sunt \u00eens\u0103 multe firme, peste 350 dup\u0103 cum arat\u0103 datele Bridge-to-Information.<\/p>\n

\nDe exemplu, Istvan Varga a pus \u00een urm\u0103 cu \u015fapte ani bazele Manufacturii de Br\u00e2nz\u0103, un atelier de br\u00e2nzeturi maturate din Cund, jude\u0163ul Mure\u015f. El spunea recent \u00een urm\u0103torii ani num\u0103rul de produc\u0103tori de astfel de br\u00e2nzeturi va cre\u015fte de p\u00e2n\u0103 la cinci ori, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia are \u201ela dispozi\u0163ie\u201c materia prim\u0103.<\/p>\n

\nUn alt exemplu este familia Udrea, care s-a mutat din Bucure\u015fti \u00een Me\u015fendorf, jude\u0163ul Bra\u015fov, \u00een urm\u0103 cu circa cinci ani, c\u00e2nd a cump\u0103rat o cas\u0103 \u015fi a renovat-o. Membrii familiei l-au convins pe Adrian Stoian, fermier local, s\u0103 dea valoare ad\u0103ugat\u0103 laptelui colectat \u015fi s\u0103 \u00eel transforme \u00eempreun\u0103 \u00een br\u00e2nz\u0103 maturat\u0103.<\/p>\n

\nUn alt nume cu greutate este Torockoi, realizat de Binal Mob, companie cu o tradi\u0163ie de 20 de ani \u00een produc\u0163ia de lactate.<\/p>\n

\nDin 2011, firma s-a specializat \u00een produc\u0163ia de br\u00e2nz\u0103 maturat\u0103 sub brandul Torockoi. Binal Mob folose\u015fte o linie de produc\u0163ie elve\u0163ian\u0103 Kalt, de pe care ies patru tipuri de br\u00e2nz\u0103 maturat\u0103 simpl\u0103 – Apuseni, Tilsit, Trapist \u015fi Trasc\u0103u, al\u0103turi de nou\u0103 feluri de br\u00e2nzeturi maturate cu condimente.<\/p>\n

\nDe asemenea, de circa patru-cinci  ani produce br\u00e2nz\u0103 maturat\u0103 \u015fi Ionu\u0163 Oancea, fondatorul companiei Amilact. F\u0103bricu\u0163a produce din lapte de capr\u0103 din ferma proprie caciotta \u015fi pecorino. Un italian l-a \u00eenv\u0103\u0163at pe Ionu\u0163 Oancea s\u0103 fac\u0103 br\u00e2nzeturi maturate din lapte de capr\u0103, dar \u015fi ca\u015fcaval, un produs mai pu\u0163in obi\u015fnuit c\u00e2nd vine vorba de acest tip de lapte.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPe ni\u015fa de br\u00e2nzeturi premium pariaz\u0103 \u015fi al\u0163i produc\u0103tori precum Atelierul Narcheese,  Caseus sau Asocia\u0163ia Curtea Culorilor. Toate acestea sunt exemple de afaceri micro din sectorul br\u00e2nzeturilor maturale.<\/p>\n

\nPia\u0163a de br\u00e2nzeturi a ajuns \u00een 2023 (ultimele date disponibile) la o valoare de 4,84 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 9% fa\u0163\u0103 de anul precedent, arat\u0103 datele companiei de cercetare de pia\u0163\u0103 Market Vector, care analizeaz\u0103 doar zona de comer\u0163 modern \u015fi tradi\u0163ional, nu \u015fi zona de pie\u0163e sau HoReCa. Astfel, segmentul br\u00e2nzeturilor, o pia\u0163\u0103 unde sunt prezen\u0163i to\u0163i marii juc\u0103tori, continu\u0103 avansul valoric \u00eenregistrat \u00een ultimii ani. De exemplu, \u00een 2023 fa\u0163\u0103 de 2021, pia\u0163a a avut un plus de peste 23%, conform calculelor ZF. Pe de alt\u0103 parte, \u00een volum, pia\u0163a s-a contractat \u00een ultimii ani, la fel ca majoritatea segmentelor din industria lactatelor. Astfel, datele Market Vector arat\u0103 c\u0103 \u00een 2023 rom\u00e2nii au consumat \u00een total peste
\n90,5 milioane de kilograme de br\u00e2nzeturi, \u00een sc\u0103dere cu 2% fa\u0163\u0103 de anul precedent \u015fi cu peste 6% fa\u0163\u0103 de 2021. Iar asta arat\u0103 pe deoparte c\u0103 pre\u0163urile au crescut, dar \u015fi faptul c\u0103 consumatorul merge c\u0103tre produse mai premium.<\/p>\n

\nTrapist, Raclette, Gouda, Pecorino, Tomme sau Buratta sunt doar c\u00e2teva sortimente de br\u00e2nzeturi realizate de artizanii locali. Astfel, \u00eentr-o pia\u0163\u0103 unde consumatorii sunt obi\u015fnui\u0163i \u00een special cu br\u00e2nza telemea, produc\u0103torii locali deschid noi \u015fi noi u\u015fi \u015fi aduc pe pia\u0163\u0103 br\u00e2nzeturi maturate, at\u00e2t din lapte vac\u0103, c\u00e2t \u015fi de capr\u0103 sau de oaie. Toate cu ajutorul tehnologiei de ultim\u0103 genera\u0163ie, dup\u0103 re\u0163ete locale sau interna\u0163ionale, dar cu lapte rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\nMai este loc pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103? Da, dup\u0103 cum spun produc\u0103torii, \u00eens\u0103 ca orice business din industria alimentar\u0103 nu este u\u015for.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCe ne spun cifrele despre produc\u0163ia de lactate<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 \u00cen acest sector 75% dintre firme sunt micro, adic\u0103 au sub 10 angaja\u0163i \u015fi afaceri sub 2 mil. euro<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Sunt doar 9 companii mari, dar care aduc 67% din cifra de afaceri total\u0103 raportat\u0103 la sector <\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Mai mult de jum\u0103tate din angaja\u0163ii din sector sunt \u00een IMM-uri<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Rata de profitabilitate este mai mare la firmele mici \u015fi mijlocii dec\u00e2t la cele mari <\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Num\u0103rul de firme micro a crescut fa\u0163\u0103 de 2018 semn c\u0103 sectorul devine atractiv pentru micii antreprenori<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cenghe\u0163ata, o categorie tot mai c\u0103utat\u0103 de mici antreprenori care deschid propriile loca\u0163ii<\/span><\/p>\n

\nMai mult de 270 de firme sunt active \u00een produc\u0163ia de \u00eenghe\u0163at\u0103, iar cele mai multe, peste 90%, sunt la nivel micro, adic\u0103 au mai pu\u0163in de zece angaja\u0163i. Practic, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een \u0163ar\u0103 acestea sunt micile gelaterii sau magazine de \u00eenghe\u0163at\u0103 de la col\u0163 de strad\u0103 sau de pe bulevardele centrale, acele locuri mici unde oamenii se opresc s\u0103 \u00ee\u015fi ia desertul dulce c\u00e2nd ies la plimbare sau ies de la serviciu.<\/p>\n

\nDac\u015f ne uit\u0103m la Bucure\u015fti de exemplu vedem c\u0103 bulevardele centrale au devenit \u201ecas\u0103\u201d pentru cel pu\u0163in un magazin cu \u00eenghe\u0163at\u0103 artizanal\u0103, iar treptat \u015fi cartierele \u00eencep s\u0103 aib\u0103 propriul brand de unde se alimenteaz\u0103 cu desertul dulce.<\/p>\n

\n\u201eMai este loc de dezvoltare \u00een Bucure\u015fti pentru c\u0103 majoritatea s-au concentrat \u00een centru. Dac\u0103 mergem \u00een cartiere vedem c\u0103 nu prea sunt gelaterii. \u00cen afara \u0163\u0103rii, fiecare cartier are gelateria sau cofet\u0103ria lui, unde oamenii au unde s\u0103 mearg\u0103. La noi trebuie s\u0103 mergi \u00een centru\u201d, spunea Roxana Mihai, fondatoarea gelateriei DolciConi din centrul Capitalei. Tot \u00een centru au deschis o gelaterie Laura Anton \u015fi partenerul ei, fondatori ai brandului LEGGERO dolci e gelato. Ei au pornit cu un laborator \u00een sectorul 4 al Capitalei, iar anul acesta au deschis o unitate \u00een Pia\u0163a Roman\u0103.<\/p>\n

\n\u201eMai este loc de cre\u015ftere pe pia\u0163a din Bucure\u015fti, dar nu numai, mai ales c\u0103 sezonul de consum s-a prelungit odat\u0103 cu schimb\u0103rile climatice. \u00cen urm\u0103torii ani ne dorim s\u0103 mai deschidem cel pu\u0163in dou\u0103 gelaterii \u00een Bucure\u015fti\u201d, a spus Laura Anton.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, \u00een multe dintre ora\u015fele mari sau chiar mici vedem \u00eenghe\u0163at\u0103 artizanal\u0103 din food-truckuri. Un exemplu este Anelyse Gelato Artigianale, care a pariat pe un astfel de camion cu \u00eenghe\u0163at\u0103. Ramona \u0162ariuc \u015fi so\u0163ul ei au pariat circa 80.000 de euro pe Anelyse Gelato Artigianale, iar acum urmeaz\u0103 s\u0103 deschid\u0103 un punct fix, \u00een Capital\u0103, pe strada Aurel Vlaicu. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenghe\u0163at\u0103, \u00een loca\u0163ie vor fi disponibile \u015fi cafea \u015fi vin.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n Anelyse produce pete 25 de sortimente de \u00eenghe\u0163at\u0103 artizanal\u0103.<\/p>\n

\nDin datele ZF, cel mai mare produc\u0103tor de \u00eenghe\u0163at\u0103 este Betty Ice din Suceava, \u00eens\u0103 compania nu are datele financiare disponibile. Betty Ice este de\u0163inut\u0103 de gigantul Unilever, astfel c\u0103 la Registrul Comer\u0163ului apar doar dou\u0103 fabrici mari. Cei mai mari produc\u0103tori de \u00eenghe\u0163at\u0103 sunt Betty Ice,  Alpin 57 Lux, Ice Dyp Balas, Top Gel Prod \u015fi CICOM. \u00cen rest, pe pia\u0163\u0103 activeaz\u0103 micii produc\u0103tor \u015fi importatorii.<\/p>\n

\nDe altfel, Rom\u00e2nia este printre primii zece produc\u0103tori de \u00eenghe\u0163at\u0103 din punctul de vedere al cantit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi acopere necesarul de consum din fabricile locale astfel c\u0103 se remarc\u0103 o cre\u015ftere continu\u0103 a importurilor. Astfel, ultimele date de la Eurostat arat\u0103 c\u0103 valoare importurilor dep\u0103\u015fe\u015fte 70 de milioane de euro anual, \u00een timp ce produc\u0163ia a dep\u0103\u015fit 95 de milioane de euro. Iar dac\u0103 produc\u0163ia a suferit \u00een ultimii ani fluctua\u0163ii \u015fi a cunoscut chiar \u015fi ani de declin, importurile au mers pe un trend cresc\u0103tor, dup\u0103 cum arat\u0103 datele biroului european de statistic\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCe ne spun cifrele despre produc\u0163ia de \u00ceNGHE\u0162AT\u0102<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Cea mai mare rat\u0103 de profit \u00een medie o au firmele mari, dar nu stau mai r\u0103u nici firmele micro sau cele medii<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Firmele mari au \u015fi cel mai mare num\u0103r de angaja\u0163i<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Micro\u00eentreprinderile reprezint\u0103 92% din totalul firmelor din produc\u0163ia de \u00eenghe\u0163at\u0103. Ca cifr\u0103 de afaceri, ele contribuie cu un procent de 15% la totalul businessului din produc\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 \u00centreprinderile micro, mici \u015fi medii contribuie cu peste 67% la cifra de afaceri al produc\u0163iei de \u00eenghe\u0163at\u0103, \u00een timp ce firmele mari restul de 37%<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Num\u0103rul de firme micro a crescut fa\u0163\u0103 de 2018 semn c\u0103 sectorul devine atractiv pentru micii antreprenori<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/p>\n

\nBrut\u0103riile artizanale readuc p\u00e2inea de alt\u0103dat\u0103 pe mesele rom\u00e2nilor<\/span><\/p>\n

\nCasa del Pan, P\u00e2ine Goal\u0103, Better Bread, Holy Bakery, Glutten Glory \u015fi Grain Trip sunt c\u00e2teva din brut\u0103riile premium din Bucure\u015fti, iar lor li se al\u0103tur\u0103 alte c\u00e2teva sute de astfel de mici afaceri de familie sau antreprenoriale \u00een toat\u0103 \u0163ara. De la brut\u0103rii care fac doar p\u00e2ine p\u00e2n\u0103 la cele care au ad\u0103ugat \u00een portofoliu \u015fi specialit\u0103\u0163i de produse de patiserie, aceste tipuri de afaceri se v\u0103d tot mai des inclusiv \u00een ora\u015fele mai  mici.<\/p>\n

\nPeisajul local s-a \u00eembog\u0103\u0163it, la propriu, \u00een ultimii ani, cu c\u00e2teva nume de brut\u0103rii \u015fi patiserii care au spart tiparul clasic. Pe de-o parte, ele au adus \u00een aten\u0163ia general\u0103 p\u00e2inea cu maia \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 o \u00eentoarcere la procesul natural al realiz\u0103rii acestui aliment de baz\u0103 \u00een gastronomia local\u0103. Pe de alt\u0103 parte, ace\u015fti actori au pus \u00een vitrine produse mai rar \u00eent\u00e2lnite \u00een trecut, precum croissantele reinter-pretate sau alte delicii.<\/p>\n

\nDatele analizate de Business Magazin din cele transmise de Bridge-to-Information arat\u0103 c\u0103 \u00een sectorul de panifica\u0163ie sunt active peste 7.600 de companii, dintre care peste 6.300 sunt la nivel micro, adic\u0103 tocmai acele mici afaceri de familie. Un exemplu este Daniel Ion, care \u015fi-a construit o carier\u0103 de peste 20 de ani ca brutar, a \u00eenv\u0103\u0163at tainele meseriei \u00een Spania, Italia \u015fi Elve\u0163ia, iar \u00een 2021 a decis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 deschid\u0103 propriul business. A\u015fa a ap\u0103rut Casa del Pan , una dintre cele mai apreciate brut\u0103rii din Capital\u0103.<\/p>\n

\n\u201eCasa del Pan s-a n\u0103scut dintr-o dorin\u0163\u0103 profund\u0103 de a aduce p\u00e2inea adev\u0103rat\u0103 \u00eenapoi pe mesele oamenilor. Dup\u0103 ani de c\u0103ut\u0103ri \u015fi experimente, am \u00een\u0163eles c\u0103 brut\u0103ria nu este doar despre a coace p\u00e2ine, ci despre a crea un spa\u0163iu \u00een care grija pentru ingrediente, ritmul firesc al fermenta\u0163iei \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie se \u00eempletesc \u00een p\u00e2ine, aliment esen\u0163ial al alimenta\u0163iei\u201d, spune Daniel Ion.<\/p>\n

\n\u201eCe se observ\u0103 clar \u00een pia\u0163a de panifica\u0163ie este o polarizare foarte mare \u00een industrie. Exist\u0103 investi\u0163ii \u00een pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u00een tehnologie nou\u0103, \u00een automatizare, mai ales \u00een industria de brut\u0103rie. Sunt juc\u0103tori interna\u0163ionali puternici care au intrat \u00een Rom\u00e2nia cu investi\u0163ii semnificative \u00een tehnologie dar \u015fi produc\u0103tori locali care investesc continuu \u015fi cresc sustenabil\u201d, a spus Gabriela Bere\u015f, managing director, Puratos Europa Central\u0103 \u015fi de Est, lider \u00een industria de ingrediente pentru industria de brut\u0103rie, cofet\u0103rie \u015fi ciocolaterie.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCe ne spun cifrele despre produc\u0163ia de panifica\u0163ie<\/strong><\/p>\n

\n\u2022Peste 80% dintre firmele din domeniu sunt micro <\/strong><\/p>\n

\n\u2022Peste 2.000 de firme s-au al\u0103turat domeniului din 2018<\/strong><\/p>\n

\n\u2022Per total, IMM-urile contribuie cu 75% din cifra de afaceri din sector <\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Peste 85% dintre angaja\u0163ii din domeniu sunt \u00een IMM-uri<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nBerea artizanal\u0103 a atras peste 70 de mici produc\u0103tori<\/span><\/p>\n

\nMicrober\u0103riile artizanale sunt un fenomen care a prins \u015fi pia\u0163a din Rom\u00e2nia, iar de\u015fi pandemia a mai t\u0103iat din elanul antreprenorilor care au vrut s\u0103 transforme pasiunea \u00een business, sunt ast\u0103zi active peste 70 de microber\u0103rii, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Berarii Rom\u00e2niei. \u00cen spatele lor sunt antreprenori care au c\u0103l\u0103torit, inclusiv \u00een \u0163\u0103ri cu tradi\u0163ie \u00een sectorul berii artizanale, \u015fi au adus nout\u0103\u0163ile sesizate acolo \u015fi pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n

\nZ\u0103ganu, Hop Hooligans, Augusta, Grivi\u0163a, Curentu\u2019, Capra Noastr\u0103, Ground Zero sunt doar c\u00e2teva dintre numele din sectorul berii artizanale care de\u015fi la prima vedere lupt\u0103 cot la cot pentru o bucat\u0103 din pia\u0163\u0103, \u00een realitate fiecare \u015fi-a ales o categorie unde poate inova \u015fi de cele mai multe ori antreprenorii din spate se cunosc \u015fi se ajut\u0103 recicproc.<\/p>\n

\nConform datelor de la Autoritatea Na\u0163ional\u0103 Sanitar\u0103 Veterinar\u0103 \u015fi pentru Siguran\u0163a Alimentelor (ANSVSA), cele mai multe microber\u0103rii \u00eenregistrate sunt \u00een Bucure\u015fti, Ilfov \u015fi Cluj. Nu stau r\u0103u la acest capitol nici jude\u0163e precum Sibiu sau Ia\u015fi. \u00cen jurul acestor microber\u0103rii s-au creat \u015fi a\u015fa-numi\u0163ii \u201egipsy brewers\u201d, care au o re\u0163et\u0103 proprie \u015fi nu au o fabric\u0103, a\u015fa c\u0103 au \u00eencheiat parteneriate cu aceste microber\u0103rii ca acestea s\u0103 produc\u0103 licorile dup\u0103 propriile idei.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia este o pia\u0163\u0103 mic\u0103 pentru berea artizanal\u0103, de circa 1% din consumul total, \u00eens\u0103 tendin\u0163a de reducere a num\u0103rului de microber\u0103rii se vede \u015fi \u00een \u0163\u0103ri mari, inclusiv \u00een SUA, unde pia\u0163a a ajuns la o satura\u0163ie.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, \u00een Fran\u0163a sunt 2.000 de astfel de afaceri, \u00een Marea Britanie 1.800 iar \u00een Elve\u0163ia peste 1.000 de microber\u0103rii, potrivit ultimelor date de la Asocia\u0163ia Berarii Europei. \u00cen Cehia, campioana mondial\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte consumul de bere, sunt mai bine de 500 de microber\u0103rii.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, pentru a contracara pe deoparte efectele sc\u0103derii consumul de bere care a afectat pia\u0163a \u00een 2022 \u015fi 2023, mul\u0163i dintre berari \u015fi-au deschis propriile taproomuri (\u00een care servesc at\u00e2t berile proprii, c\u00e2t \u015fi alte beri, dar \u015fi m\u00e2ncare).<\/p>\n

\nZ\u0103ganu, Ground Zero, Hop Hooligans, Nem\u0163eana \u015fi Ironic sunt c\u00e2teva nume din domeniul berii artizanale care au pariat pe propriile loca\u0163ii.<\/p>\n

\n\u201ePentru c\u0103 pia\u0163a de desfacere pentru micii produc\u0103tori de bere este relativ \u00eengust\u0103 (exist\u0103 un num\u0103r redus de baruri care listeaz\u0103 beri artizanale), am ales s\u0103 ne desfacem singuri berile pe care le producem la fabrica din Balote\u015fti, al\u0103turi de o selec\u0163ie important\u0103 de beri realizate de al\u0163i mici berari independen\u0163i\u201c, spunea recent R\u0103zvan Matache de la Ironic.  \u00cen Rom\u00e2nia, pia\u0163a berii este dominat\u0103 de patru mari juc\u0103tori \u2013 Ursus Breweries, Heineken Rom\u00e2nia, Bergenbier \u015fi URBB (Tuborg Rom\u00e2nia). Iar pia\u0163a berii artizanale reprezint\u0103 circa 1% din pia\u0163a total\u0103 a berii.<\/p>\n

\nV\u00e2nz\u0103rile de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de litri, la acela\u015fi nivel cu cel din anul anterior, dup\u0103 trei ani de sc\u0103deri succesive, lipsa predictibilit\u0103\u0163ii fiscale, cre\u015fterea infla\u0163iei \u015fi lipsa \u00eencrederii popula\u0163iei fiind factori care au \u0163inut pe loc o pia\u0163\u0103 unde 97% din consum este acoperit din produc\u0163ia local\u0103.<\/p>\n

\nBerarii se bazeaz\u0103 pe hipermarketuri, supermarketuri sau magazine de cartier, acestea av\u00e2nd o pondere de 90% din volumele de bere, arat\u0103 ultimele date ale Asocia\u0163iei Berarii Europei. Restul v\u00e2nz\u0103rilor se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een HoReCa, un domeniu care a avut de suferit \u00een pandemie. Odat\u0103 cu acest sector, a suferit \u015fi industria berii, care a ajuns s\u0103 v\u00e2nd\u0103 doar 10% din total \u00een baruri, restaurante \u015fi cluburi. Ca pondere a HoReCa \u00een v\u00e2nz\u0103rile de bere, Rom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 atipic\u0103 \u00een regiune, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 obiceiurile de consum din zon\u0103 sunt asem\u0103n\u0103toare. Astfel, \u00een \u0163\u0103ri precum Bulgaria sau Polonia, procentul v\u00e2nz\u0103rilor de bere \u00een HoReCa nu trece de 15%, \u00een timp ce \u00een Ungaria acesta a ajuns la 20%.<\/p>\n

\n\u00cen Cehia, campioana consumului de bere per capita, cu 128 de litri anual, v\u00e2nz\u0103rile de bere \u00een baruri \u015fi restaurante ajunge la 30%. \u00cen schimb, \u00een Germania, unde consumul de bere este \u015fi el ridicat, de 88 litri per capita, circa 15% din volume se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een canalul on-trade, a\u015fa cum mai este denumit\u0103 HoReCa.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCiocolata, un sector unde artizanii c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eencet, dar sigur teren<\/span><\/p>\n

\nPoem, Damarin, Chantia, R\u0103zvan Idicel, Ingres, Marsepe, Choco van Nis sau Maximilian sunt doar c\u00e2teva nume ap\u0103rute pe pia\u0163a ciocolatei artizanale din Rom\u00e2nia, \u00eentr-o industrie unde Rom\u00e2nia mai are doar dou\u0103 fabrici mari pentru c\u0103 marii juc\u0103tori au mutat unit\u0103\u0163ile de produc\u0163ie sau au ocolit Rom\u00e2nia c\u00e2nd a venit vorba de investi\u0163ii \u00een fabrici. Astfel, se vede c\u0103 \u00een acest sector sunt dou\u0103 companii mari \u015fi anume Kandia Dulce \u015fi Heidi Chocolat, ambele de\u0163inute de familia Meinl.<\/p>\n

\n\u00cen rest, cele mai multe sunt firme de tip micro, peste 200, care au c\u00e2\u015ftigat circa 5-10% din pia\u0163a ciocolatei, conform celor mai recente estim\u0103ri. \u00cen spatele acestor nume sunt fie antreprenori care lucreaz\u0103 sau au mo\u015ftenit pasiunea de la cofetarii din familie, fie pur \u015fi simplu iubitori de ciocolat\u0103 care au pus un brand pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen 2024, pia\u0163a ciocolatei din Rom\u00e2nia a fost estimat\u0103 la aproximativ 600 de milioane de euro, cu un consum mediu de circa 5 kg de ciocolat\u0103 pe locuitor. Produc\u0163ia local\u0103 a fost de aproximativ 5.000 de tone, valor\u00e2nd \u00eentre 50 \u015fi 60 de milioane de euro, ceea ce acoper\u0103 mai pu\u0163in de 10% din necesarul anual al \u0163\u0103rii, motiv pentru care Rom\u00e2nia este \u00een top trei importatori de ciocolat\u0103 la nivel european, conform informa\u0163iilor Chocolate Saga, primul festival dedicat ciocolatei.<\/p>\n

\n\u00cen prezent, sunt circa 60 de ciocolatieri \u00een Rom\u00e2nia, conform unui studiu realizat de Puratos, unul dintre cei mai mari furnizori de ingrediente pentru patiserie \u015fi cofet\u0103rie. Restul sunt cel mai probabil mici afaceri din domeniul dulciurilor, care \u00eens\u0103 reu\u015fesc s\u0103 se dezvolte.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, sunt branduri precum Damarin sau Dulcelle care au plecat de la cofet\u0103rii \u015fi apoi s-au \u00eendreptat c\u0103tre ciocolat\u0103 artizanal\u0103 \u015fi praline din ciocolat\u0103, ba mai mult, au participat la competi\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi au \u015fi c\u00e2\u015ftigat marele premiu \u00een condi\u0163iile \u00een care s-au luptat cu ciocolatieri din \u0163\u0103ri cu tradi\u0163ie \u00een produc\u0163ia celui mai r\u0103vnit desert. Au fost de exemplu \u015fi antreprenori care nu au nicio experien\u0163\u0103 \u00een domeniu dar care s-au \u00eendr\u0103gostit de ciocolat\u0103 \u015fi au pariat pe ea. Un exemplu sunt \u015fi Alina \u015fi Radu Com\u0103nescu, care au preluat brandul Livstory, un pionier \u00een domeniul ciocolatei bean to bar pe plan local de la familia Enache, \u015fi acum \u00eel dezvolt\u0103.<\/p>\n

\nPractic, consumul de ciocolat\u0103 per capita nu dep\u0103\u015fe\u015fte 5 kg, Rom\u00e2nia fiind \u00een a doua parte a clasamentului european, cel cu consum mai mic, c\u00e2nd vine vorba de ciocolat\u0103.<\/p>\n

\n\u201eAnul 2024 a fost unul dificil pentru industria ciocolatei, din cauza dubl\u0103rii pre\u0163ului boabelor de cacao \u015fi a cre\u015fterii TVA-ului la produsele dulci de la 9% la 19%. Ace\u015fti factori au dus la majorarea costurilor de produc\u0163ie, afect\u00e2nd at\u00e2t produc\u0103torii, c\u00e2t \u015fi consumatorii. \u00cens\u0103 pia\u0163a continu\u0103 s\u0103 se dezvolte constant \u015fi sus\u0163inut\u201d, a spus Marian Anghel, director general al Omnia Gusti, cu ocazia realiz\u0103rii Chocolate Saga, festival aflat la editia a cincea. Chocolate Saga, care a sus\u0163inut practic promovarea micilor produc\u0103tori av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 anul acesta a str\u00e2ns peste 50 de artizani. \u00cen cele cinci edi\u0163ii, festivalul a str\u00e2ns peste 60.000 de participan\u0163i.<\/p>\n

\nPia\u0163a ciocolatei din Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, iar Marian Anghel estimeaz\u0103 o cre\u015ftere de 10% p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2025.<\/p>\n

\nMajoritatea celor care au intrat \u00een domeniul ciocolatei, inclusive a prelinelor, au \u00eenceput fie \u00een cofet\u0103ria proprie, fie \u00een online, dar treptat au deschis fie loca\u0163ii proprii, fie au intrat \u00een magazine, cafenele etc. De exemplu, \u00een Bucure\u015fti, Poem a deschis o loca\u0163ie pe Calea Victoriei, iar Kestar a lansat primul concept Bean-to-Bar pe Bulevardul Regina Elisabeta, cu investi\u0163ii de aproape jum\u0103tate de milion de euro.<\/p>\n

\n\u00cen perioada 2020-2022, v\u00e2nz\u0103rile de ciocolat\u0103 \u015fi de dulciuri pe baz\u0103 de ciocolat\u0103 au \u00eenregistrat o cre\u015ftere de peste 30%, de la 2,3 miliarde de lei \u00een primul an al pandemiei la 3,1 miliarde de lei \u00een 2022. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a r\u0103mas la un nivel similar \u015fi \u00een 2023, conform datelor furnizate de compania de analiz\u0103 \u015fi cercetare de pia\u0163\u0103 Euromonitor International. \u00cens\u0103, ulterior, a venit o perioad\u0103 mai dificil\u0103 pentru pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte v\u00e2nz\u0103rile, pia\u0163a de ciocolata din Rom\u00e2nia este dominat\u0103 de tablete \u015fi cutii de ciocolat\u0103, dar pralinele vin puternic din spate, conform juc\u0103torilor din sectorul de profil. De altfel, companiile cu cele mai mari cote de pia\u0163\u0103 pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 sunt: Ferrero, Mondelez, KEX Confectionery, Mars \u015fi Roshen, conform Euromonitor International. Dintre acestea, doar Mondelez, dup\u0103 cump\u0103rarea Chipita, are o fabric\u0103 \u00een Clinceni, jude\u0163ul Ilfov, \u015fi Kex Confectionery, compania care controleaz\u0103 produc\u0103torii de ciocolat\u0103 locali Kandia Dulce \u015fi Heidi Chocolat, au produc\u0163ie local\u0103, celelalte f\u0103c\u00e2nd doar distribu\u0163ie pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. \u00cens\u0103 doar Kandia Dulce \u015fi Heidi Chocolat fac ciocolat\u0103 cu prec\u0103dere, Chipita produce preponderent croissante.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCe ne spun cifrele despre produc\u0163ia de Ciocolat\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Dac\u0103 per total, cifra de afaceri din domeniu scade, cifra de afaceri a IMM-urilor a fost \u00een cre\u015ftere \u00een perioada analizat\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Peste 60% din cifra de afaceri din sector este adus\u0103 de IMM-uri<\/strong><\/p>\n

\n\u2022O firm\u0103 micro are o rat\u0103 de profitabilitate mai mare dec\u00e2t una mare<\/strong><\/p>\n

\n\u2022 Nun\u0103rul de firme mici este singura categorie din domeniul ciocolatei care este pe cre\u015ftere<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Au \u00eenceput cu idei mici \u015fi bugete \u015fi mai mici, dar au crescut cu fiecare re\u0163et\u0103 testat\u0103, fiecare client c\u00e2\u015ftigat, fiecare obstacol dep\u0103\u015fit. Sunt antreprenorii \u201emicro\u201d care sus\u0163in economia real\u0103 cu pasiune \u015fi perseveren\u0163\u0103. Din spatele cifrelor reci, ei spun o poveste cald\u0103 despre munc\u0103, identitate \u015fi curaj.   Sunt tineri sau trecu\u0163i prin experien\u0163e […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,698,512],"tags":[255,202,188,7981,60736,60737],"class_list":["post-237964","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-cover-story","category-revista-bm","tag-antreprenori","tag-cover-story","tag-economie","tag-firme","tag-micro-romania-mare","tag-microafacerile"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237964","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=237964"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237964\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=237964"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=237964"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=237964"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}