\nAnul trecut, mai mult de 35.000 de romani au ales s\u0103 plece din Italia \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 in Romania, reprezentand circa 3,3% din cei 1,07 milioane de Romanian care locuiau in Italia in 2024.<\/p>\n
\nPopula\u0163ia Italiei este \u00een declin constant din 2014, \u0163ara pierz\u00e2nd, \u00een ultimul deceniu, echivalentul \u00eentregii popula\u0163ii a ora\u015fului Milano. Tendin\u0163ele suprapuse de sc\u0103dere a natalit\u0103\u0163ii \u015fi cre\u015ftere a longevit\u0103\u0163ii au dus la o rat\u0103 tot mai mare de dependen\u0163\u0103 a v\u00e2rstnicilor \u015fi la o cohort\u0103 tot mai mic\u0103 \u00een r\u00e2ndul grupelor de v\u00e2rst\u0103 cuprinse \u00eentre 0 \u015fi 9 ani, ceea ce ar putea duce, potrivit proiec\u0163iilor <\/strong>Scope Ratings<\/a>, la o reducere uluitoare de 19% a for\u0163ei de munc\u0103 din Italia p\u00e2n\u0103 \u00een 2040.<\/strong><\/p>\n \nDin datele ISTAT<\/a> (Istituto Nazionale di Statistica) rezulta ca aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 demografic\u0103 \u00eengrijor\u0103toare este determinat\u0103 \u00een principal de declinul natural al popula\u0163iei: rata natalit\u0103\u0163ii din Italia se men\u0163ine la un nivel redus, iar rata fertilit\u0103\u0163ii, de doar 1,18 (mult sub nivelul de \u00eenlocuire de 2,1) contribuie semnificativ la pierderea natural\u0103 cumulat\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 3 milioane de persoane \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n \nDe\u015fi migra\u0163ia net\u0103 r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103, diferen\u0163a dintre num\u0103rul imigran\u0163ilor \u015fi cel al emigran\u0163ilor se mic\u015foreaz\u0103. Datele ISTAT<\/a> ne arata ca \u00een 2022, migra\u0163ia net\u0103 a crescut popula\u0163ia cu 289,000 de persoane, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2024 aceast\u0103 cifr\u0103 a sc\u0103zut la doar 200.000. Deosebit de \u00eengrijor\u0103tor este exodul pronun\u0163at al for\u0163ei de munc\u0103 calificate: aproape jum\u0103tate dintre emigran\u0163ii italieni au cel pu\u0163in studii universitare, ceea ce a dus la o pierdere net\u0103 de aproximativ 97,000 de persoane cu studii superioare \u00een ultimii 10 ani, conform uniun articol publicat \u00een mai \u00een Financial Times<\/a>.<\/p>\n \nDintre cei 191.000 de oameni care au emigrat din Italia \u00een 2024, aproximativ 35.000 au fost reziden\u0163i rom\u00e2ni de lung\u0103 durat\u0103 care s-au \u00eentors \u00een \u0163ara de origine. Potrivit raportului OECD Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants<\/a>, \u00een 2019, 87% dintre rom\u00e2nii care locuiau \u00een Italia erau de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103, majoritatea fiind angajati \u00een mod tradi\u0163ional \u00een sectoare precum cel al construc\u0163iilor \u015fi ospitalitatea.<\/p>\n \nTotu\u015fi, \u00een ultimii ani se remarc\u0103 o cre\u015ftere vizibil\u0103 a num\u0103rului de studen\u0163i rom\u00e2ni care se \u00eenscriu la universit\u0103\u0163i italiene. De exemplu, Universitatea din Bologna a raportat o cre\u015ftere de 24% a num\u0103rului de studen\u0163i rom\u00e2ni pentru anul universitar 2024\/2025. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii ar putea juca un rol tot mai important \u00een exodul for\u0163ei de munc\u0103 calificate din Italia, mai ales dac\u0103 absolven\u0163ii aleg s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara dup\u0103 finalizarea studiilor.<\/p>\n \nConstr\u00e2ngerile de pe pia\u0163a muncii sunt a\u015fteptate s\u0103 se \u00een\u0103spreasc\u0103 \u00een sectoarele de turism \u015fi construc\u0163ii, potrivit Guvernatorului B\u0103ncii Italiei, \u015fi ar putea fi accentuate de relocarea reziden\u0163ilor rom\u00e2ni pe termen lung. Mai mult, \u00eentruc\u00e2t copiii imigran\u0163ilor rom\u00e2ni reprezint\u0103 cel mai mare grup de studen\u0163i str\u0103ini n\u0103scu\u0163i \u00een Italia, conform Ministerului Educa\u0163iei din Italia, este important s\u0103 fie analizat impactul tinerilor rom\u00e2no-italieni care p\u0103r\u0103sesc Italia \u2013 reduc\u00e2nd astfel contribu\u0163ia lor la for\u0163a de munc\u0103 intern\u0103.<\/p>\n \nDe ce se \u00eentorc rom\u00e2nii din Italia?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen Rom\u00e2nia, salariul mediu brut s-a dublat \u00een ultimii cinci ani, cresc\u00e2nd de la 955 de euro \u00een 2019 la 1.850 de euro \u00een 2024, conform datelor Eurostat<\/a>. \u00cen contrast, salariul mediu din Italia a r\u0103mas relativ stabil, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de doar 100 de euro \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, ajung\u00e2nd la 2.700 de euro. \u00cen timp ce sistemul fiscal progresiv al Italiei impune o rat\u0103 minim\u0103 de impozitare de 23% si maxima de 43% asupra veniturilor brute, Rom\u00e2nia men\u0163ine o cot\u0103 unic\u0103 de impozitare de 10%.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte costul vie\u0163ii, bunurile de baz\u0103 incluse \u00een indicele pre\u0163urilor de consum sunt considerabil mai accesibile \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong> De exemplu, o p\u00e2ine alb\u0103 proasp\u0103t\u0103 cost\u0103 aproximativ 1 euro \u00een Rom\u00e2nia, comparativ cu 2 euro \u00een Italia. Per ansamblu, datele Expatisan<\/a> ne arata ca pre\u0163urile la alimente sunt cu 58% mai mari \u00een Italia dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, iar costul general al vie\u0163ii este cu 54% mai ridicat \u00een Italia.<\/p>\n \nMul\u0163i angaja\u0163i afla\u0163i la \u00eenceput de carier\u0103 depind de locuin\u0163e \u00eenchiriate. Potrivit datelor disponibile pe Global Property Guide<\/a>, chiria medie lunar\u0103 pentru un apartament \u00een Bucure\u015fti este de aproximativ 650 de euro, \u00een timp ce \u00een Roma\u2014ora\u015ful cu cel mai mare num\u0103r de reziden\u0163i rom\u00e2ni din Italia\u2014chiria medie ajunge la 1.500 de euro. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 substan\u0163ial\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte costurile de \u00eenchiriere contribuie semnificativ la atractivitatea reloc\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia, \u00een special pentru segmentele mai tinere ale popula\u0163iei active, care se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe locuin\u0163e temporare, precum cele \u00eenchiriate.<\/p>\n \nDac\u0103 rata anual\u0103 a migra\u0163iei inverse se men\u0163ine, Italia va trebui s\u0103 \u00eencurajeze o parte semnificativ\u0103 a migra\u0163iei legale \u00een turism \u015fi construc\u0163ii pentru a \u00eenlocui angaja\u0163ii rom\u00e2ni.<\/p>\n \nItalia nu este \u00eens\u0103 unic\u0103 \u00eentre \u0163\u0103rile afectate.<\/strong> Fenomenul migra\u0163iei inverse al muncitorilor europeni a fost evident \u00een Marea Britanie<\/a> mai ales dup\u0103 Brexit, care a reprezentat un factor decisiv. De exemplu, num\u0103rul reziden\u0163ilor polonezi a sc\u0103zut de la peste 1 milion \u00een 2016 la 600.000 \u00een 2021. \u00cen mod similar, fluxurile nete de migra\u0163ie din Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria s-au redus cu 40% \u00een primii cinci ani de la Brexit.<\/p>\n