{"id":237712,"date":"2025-06-22T09:00:00","date_gmt":"2025-06-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237712"},"modified":"2025-06-22T09:00:00","modified_gmt":"2025-06-22T09:00:00","slug":"romania-si-islanda-doua-economii-europene-la-extreme-dar-cu-lectii-valoroase-una-pentru-cealalta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237712","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u015fi Islanda: dou\u0103 economii europene la extreme, dar cu lec\u0163ii valoroase una pentru cealalt\u0103"},"content":{"rendered":"

\nPe 17 iunie, Islanda \u00ee\u015fi serbeaz\u0103 Ziua Na\u0163ional\u0103, marc\u00e2nd proclamarea independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de Danemarca \u00een 1944. O ocazie bun\u0103 s\u0103 privim dincolo de imaginea de c\u0103l\u0103torie idilic\u0103 \u015fi s\u0103 compar\u0103m aceast\u0103 economie nordic\u0103 \u2013 mic\u0103, dar performant\u0103 \u2013 cu Rom\u00e2nia, una dintre cele mai mari pie\u0163e emergente din estul Europei.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n
\nC\u00e2nd ne uit\u0103m pe hart\u0103, Rom\u00e2nia \u015fi Islanda par a face parte din lumi paralele. Una e o \u0163ar\u0103 de aproape 20 de milioane de oameni, cu provoc\u0103ri structurale \u015fi o economie \u00een tranzi\u0163ie accelerat\u0103. Cealalt\u0103 \u2013 o insul\u0103 vulcanic\u0103, cu mai pu\u0163in de 400.000 de locuitori, dar cu una dintre cele mai ridicate calit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii din lume. \u015ei totu\u015fi, ambele fac parte din Spa\u0163iul Economic European, au acces la aceea\u015fi pia\u0163\u0103 unic\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc nevoia de a-\u015fi modela viitorul economic \u00eentr-un context global instabil. Cum arat\u0103 \u00eens\u0103 cifrele din spatele contrastului? \u00cen 2024, PIB-ul nominal al Rom\u00e2niei a fost de aproximativ 376,7 miliarde dolari, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Mondial\u0103, \u00een vreme ce Islanda a generat un PIB de 35,4 miliarde dolari. Raportul r\u0103m\u00e2ne de peste 1 la 10 \u00een termeni absolu\u0163i, dar diferen\u0163a se inverseaz\u0103 radical atunci c\u00e2nd analiz\u0103m PIB-ul per capita: 20.175 dolari \u00een Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de 90.110 dolari \u00een Islanda, conform acelora\u015fi surse. Aceast\u0103 discrepan\u0163\u0103 reflect\u0103 diferen\u0163e structurale profunde \u00eentre cele dou\u0103 economii. Islanda valorific\u0103 eficient resursele naturale \u2013 energia geotermal\u0103, pescuitul \u015fi peisajul s\u0103lbatic devenit brand turistic global \u2013 \u015fi a dezvoltat un sistem economic orientat spre valoare ad\u0103ugat\u0103 \u015fi sustenabilitate. Rom\u00e2nia, \u00een schimb, \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 cre\u015fterea pe o combina\u0163ie \u00eentre industrie, agricultur\u0103, sectorul IT \u015fi un sector imobiliar \u00een continu\u0103 expansiune, dar cu dezechilibre externe semnificative. \u00cen 2024, Islanda a \u00eenregistrat o cre\u015ftere economic\u0103 de 1,7%, \u00een timp ce Rom\u00e2nia a avansat cu doar 0,9%, pe fondul unei \u00eencetiniri a investi\u0163iilor \u015fi al presiunilor bugetare interne. Chiar dac\u0103 infla\u0163ia a fost comparabil\u0103 \u2013 5,9% \u00een Islanda \u015fi 5,6% \u00een Rom\u00e2nia \u2013 diferen\u0163ele \u00een nivelul de trai r\u0103m\u00e2n evidente. Rata \u015fomajului este mai mic\u0103 \u00een Islanda, cu 3,6%, comparativ cu 5,3% \u00een Rom\u00e2nia, semn al unei pie\u0163e a muncii mai stabile \u015fi mai bine calibrate. Un alt indicator care scoate \u00een eviden\u0163\u0103 dezechilibrul este balan\u0163a de cont curent: Islanda a raportat \u00een 2024 un u\u015for excedent, \u00een timp ce Rom\u00e2nia a continuat s\u0103 \u00eenregistreze un deficit de peste 8,6% din PIB \u2013 un semnal de alarm\u0103 pentru sustenabilitatea pe termen lung a modelului s\u0103u de cre\u015ftere economic\u0103.<\/p>\n

\n<\/p>\n

\nComer\u0163: pu\u0163in, dar cu poten\u0163ial <\/strong><\/p>\n

\nSchimburile comerciale directe \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Islanda sunt reduse, dar posibilele colabor\u0103ri sunt facilitate de apartenen\u0163a comun\u0103 la Spa\u0163iul Economic European. Islanda nu este membr\u0103 a Uniunii Europene, dar are acces complet la pia\u0163a comun\u0103, ceea ce permite circula\u0163ia liber\u0103 a bunurilor, capitalului \u015fi persoanelor. \u00cen 2024, rela\u0163iile comerciale dintre Uniunea European\u0103 \u015fi Islanda au continuat s\u0103 fie solide, cu un volum total al schimburilor de bunuri de
\n8,6 miliarde euro. Conform datelor publicate de Comisia European\u0103, exporturile UE c\u0103tre Islanda au \u00eensumat 4,49 miliarde euro, \u00een timp ce importurile din Islanda au fost de 4,11 miliarde euro, rezult\u00e2nd un excedent comercial european de 383 milioane euro. De\u015fi Rom\u00e2nia nu este un actor major \u00een aceste schimburi, anumite ni\u015fe \u2013 precum tehnologiile verzi, software-ul \u015fi serviciile de inginerie \u2013 pot deveni relevante \u00een viitor. Islanda, cu o economie orientat\u0103 spre sustenabilitate \u015fi inova\u0163ie, ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i pentru companiile rom\u00e2ne\u015fti care pot furniza solu\u0163ii \u00een aceste domenii. \u00cen contextul \u00een care Islanda este membr\u0103 a Spa\u0163iului Economic European \u015fi aplic\u0103 reglement\u0103rile UE privind libera circula\u0163ie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor \u015fi persoanelor, accesul pe pia\u0163a islandez\u0103 este facilitat pentru statele membre ale Uniunii. Acest cadru ofer\u0103 un avantaj competitiv pentru exportatorii rom\u00e2ni care doresc s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 prezen\u0163a \u00een regiunea nordic\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMult\u0103 munc\u0103, dar nu la fel<\/strong><\/p>\n

\nIslanda \u015fi Rom\u00e2nia ofer\u0103 dou\u0103 perspective aproape opuse asupra pie\u0163ei muncii din Europa. Astfel, dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia preocup\u0103rile sunt legate de migra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103, integrarea tinerilor \u015fi dezechilibrele regionale, Islanda impresioneaz\u0103 printr-o rat\u0103 de ocupare extrem de ridicat\u0103 \u015fi o capacitate aproape complet\u0103 de integrare a popula\u0163iei apte de munc\u0103. Conform datelor B\u0103ncii Mondiale \u015fi Eurostat, rata de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 \u00een Islanda pentru popula\u0163ia cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u015fi 64 de ani este de aproximativ 85%, una dintre cele mai ridicate din lume. Mai mult, rata \u015fomajului se men\u0163ine sc\u0103zut\u0103 \u2013 \u00een jur de 3,6% \u00een 2024 \u2013, iar participarea femeilor pe pia\u0163a muncii este comparabil\u0103 cu cea a b\u0103rba\u0163ilor. Un rol cheie \u00een aceste rezultate \u00eel joac\u0103 politicile publice active, flexibilitatea programului de lucru \u015fi \u00eencurajarea echilibrului dintre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103. Rom\u00e2nia, \u00een schimb, se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri persistente. Rata de ocupare este semnificativ mai mic\u0103 \u2013 aproximativ 65%, iar \u015fomajul, de\u015fi moderat (\u00een jur de 5,6%), ascunde probleme structurale: inactivitate \u00een r\u00e2ndul tinerilor, lipsa for\u0163ei de munc\u0103 \u00een zonele rurale \u015fi un sistem educa\u0163ional care \u00eenc\u0103 nu livreaz\u0103 competen\u0163ele cerute pe pia\u0163\u0103. \u00cen plus, migra\u0163ia continu\u0103 s\u0103 afecteze capacitatea economiei de a re\u0163ine muncitori califica\u0163i, \u00een special \u00een domenii precum s\u0103n\u0103tate, construc\u0163ii \u015fi IT. Un alt contrast major \u0163ine de nivelul veniturilor: salariul mediu brut lunar \u00een Islanda dep\u0103\u015fe\u015fte 5.000 euro, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 \u00een jurul valorii de 1.500 euro, conform datelor na\u0163ionale. Acest decalaj contribuie la un exod constant de for\u0163\u0103 de munc\u0103 dinspre est spre nordul \u015fi vestul Europei. Totu\u015fi, Rom\u00e2nia are \u015fi atuuri: o pia\u0163\u0103 a muncii dinamic\u0103 \u00een marile ora\u015fe, un ecosistem IT \u00een dezvoltare \u015fi o genera\u0163ie t\u00e2n\u0103r\u0103 mai deschis\u0103 spre reconversie profesional\u0103. \u00cen schimb, Islanda are de gestionat provoc\u0103ri legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei \u015fi de atragerea muncitorilor str\u0103ini \u00eentr-o societate relativ restr\u00e2ns\u0103 numeric \u015fi geografic izolat\u0103. A\u015fadar, \u00een timp ce Islanda lupt\u0103 pentru a-\u015fi p\u0103stra echilibrul \u00eentr-un model deja performant, Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een tranzi\u0163ie \u2013 cu un poten\u0163ial uria\u015f, dar \u015fi cu decalaje ad\u00e2nci care cer interven\u0163ii strategice sus\u0163inute.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDin Reykjavik \u00een Europa<\/strong><\/p>\n

\nIslanda ofer\u0103 un model de dezvoltare bazat pe resurse naturale, inova\u0163ie \u015fi sustenabilitate. \u00cen ciuda dimensiunii reduse a pie\u0163ei sale interne, \u0163ara atrage aten\u0163ia prin companii locale puternice \u015fi printr-un set de industrii care genereaz\u0103 performan\u0163\u0103 constant\u0103. De\u015fi aceste branduri nu au o prezen\u0163\u0103 direct\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, lec\u0163iile \u015fi modelele lor de business devin din ce \u00een ce mai relevante \u00eentr-un context european mai larg. Un exemplu notabil este Iceland Seafood International (ISI), un lider regional \u00een procesarea \u015fi distribu\u0163ia de produse marine. Cu opera\u0163iuni \u00een Irlanda, Spania \u015fi Scandinavia, compania a \u00eenregistrat o cre\u015ftere solid\u0103 \u00een 2024, profit\u00e2nd de stabilizarea pie\u0163ei de pe\u015fte alb dup\u0103 volatilitatea postpandemic\u0103. Potrivit SeafoodSource, veniturile ISI au fost sus\u0163inute de cererea \u00een cre\u015ftere din Europa de Vest pentru produse marine de calitate, Islanda r\u0103m\u00e2n\u00e2nd una dintre cele mai importante surse de exporturi de cod \u015fi eglefin, potrivit seafoodsource.com.  O alt\u0103 companie emblematic\u0103 este Mannvit Engineering, specializat\u0103 \u00een inginerie civil\u0103 \u015fi proiecte de energie regenerabil\u0103. Aceasta a contribuit semnificativ la extinderea infrastructurii geotermale din Islanda \u015fi colaboreaz\u0103 la nivel interna\u0163ional cu proiecte similare \u00een Europa Central\u0103. De\u015fi nu are filiale \u00een Rom\u00e2nia, know-how-ul companiei \u00een exploatarea sustenabil\u0103 a resurselor naturale poate deveni relevant \u00een contextul strategiei verzi a Uniunii Europene, potrivit mannvit.com.  Sectorul energetic, de altfel, este una dintre cele mai profitabile industrii ale Islandei. \u0162ara produce aproape 100% din electricitatea sa din surse regenerabile, \u00een principal hidroenergie \u015fi energie geotermal\u0103. Acest avantaj competitiv a atras investi\u0163ii externe importante, inclusiv din partea companiilor americane Alcoa \u015fi Century Aluminum, care opereaz\u0103 topitorii alimentate exclusiv cu energie verde, potrivit state.gov.  Pe l\u00e2ng\u0103 energie \u015fi pescuit, Islanda investe\u015fte tot mai mult \u00een industrii creative, biotehnologie \u015fi tehnologie digital\u0103. Ecosistemul IT local beneficiaz\u0103 de o infrastructur\u0103 performant\u0103 \u015fi sprijin guvernamental pentru startup-uri, iar companiile din sectorul biotech valorific\u0103 resursele marine \u015fi puritatea mediului pentru dezvoltarea de produse medicale \u015fi cosmetice de ni\u015f\u0103, potrivit granville.com. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste companii nu este prezent\u0103 fizic \u00een Rom\u00e2nia, iar schimburile economice directe sunt limitate. Totu\u015fi, oportunit\u0103\u0163ile de cooperare nu lipsesc. Rom\u00e2nia, cu propriul s\u0103u poten\u0163ial \u00een energie verde, sector IT \u015fi turism, ar putea beneficia de parteneriate strategice \u00een aceste domenii, import\u00e2nd mai degrab\u0103 modele de succes dec\u00e2t produse.   <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nFun facts despre Islanda<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"\u25ba S<\/strong>e cresc  banane \u00een Islanda?<\/strong><\/p>\n

\nDa, dar nu pentru consum comercial. \u00cen Hverager\u00f0i, o localitate din sudul \u0163\u0103rii, se afl\u0103 sere geotermale \u00een care se cultiv\u0103 experimental bananieri \u2013 mai mult din curiozitate \u015fi pentru cercetare, dec\u00e2t pentru pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\n\"\"\u25ba <\/strong>Nu exist\u0103 armat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nIslanda este singura \u0163ar\u0103 NATO f\u0103r\u0103 armat\u0103 permanent\u0103. Are doar o gard\u0103 de coast\u0103 \u015fi se bazeaz\u0103 pe alian\u0163e strategice pentru securitate.<\/p>\n

\n\u25ba <\/strong>Numele de familie nu exist\u0103 \u00een sens tradi\u0163ional.<\/strong><\/p>\n

\nMajoritatea islandezilor poart\u0103 nume patronimice \u2013 fiul sau fiica lui X (de exemplu: J\u00f3nsson, J\u00f3nsd\u00f3ttir).<\/p>\n

\n\"\"\u25ba <\/strong>Internet rapid, literatur\u0103 prolific\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nIslanda are unul dintre cele mai ridicate procente de autori per locuitor din lume. Aproape 1 din 10 islandezi a publicat o carte.<\/p>\n

\n

\nAnaliza de fa\u0163\u0103 a fost realizat\u0103 pe baza celor mai recente date publicate de Banca Mondial\u0103 \u015fi Eurostat, aferente perioadei 1990\u20132024. Structurarea \u015fi redactarea con\u0163inutului au fost asistate de un model avansat de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 generativ\u0103, utilizat \u00een scopuri de sintez\u0103 informativ\u0103 \u015fi suport editorial. Informa\u0163iile prezentate reflect\u0103 valorile disponibile la momentul redact\u0103rii \u015fi pot fi supuse actualiz\u0103rilor din partea surselor oficiale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 17 iunie, Islanda \u00ee\u015fi serbeaz\u0103 Ziua Na\u0163ional\u0103, marc\u00e2nd proclamarea independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de Danemarca \u00een 1944. O ocazie bun\u0103 s\u0103 privim dincolo de imaginea de c\u0103l\u0103torie idilic\u0103 \u015fi s\u0103 compar\u0103m aceast\u0103 economie nordic\u0103 \u2013 mic\u0103, dar performant\u0103 \u2013 cu Rom\u00e2nia, una dintre cele mai mari pie\u0163e emergente din estul Europei.   C\u00e2nd ne uit\u0103m pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[10409,7573,60674,14864,7931,7124,98],"class_list":["post-237712","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-bunuri","tag-economii","tag-euroeconomia","tag-islanda","tag-pib","tag-resurse-naturale","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=237712"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237712\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=237712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=237712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=237712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}