{"id":237338,"date":"2025-06-10T12:21:00","date_gmt":"2025-06-10T12:21:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237338"},"modified":"2025-06-10T12:21:00","modified_gmt":"2025-06-10T12:21:00","slug":"alegeri-razboi-si-o-noua-ordine-mondiala-romania-si-polonia-pe-drumul-de-la-comunism-la-realitatea-anului-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237338","title":{"rendered":"Alegeri, r\u0103zboi \u015fi o nou\u0103 ordine mondial\u0103: Rom\u00e2nia \u015fi Polonia pe drumul de la comunism la realitatea anului 2025"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Rom\u00e2nia \u015fi Polonia, cele mai mari \u0163\u0103ri membre ale UE din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, au avut \u00eentotdeauna o conexiune special\u0103, venit\u0103 din experien\u0163ele \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de-a lungul unei istorii deloc u\u015foare. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, Polonia a fost modelul de dezvoltare \u015fi schimbare la care multe \u0163\u0103ri din regiune s-au uitat cu invidie. Inclusiv Rom\u00e2nia. Conflictul din Ucraina \u015fi, mai nou, alegerile preziden\u0163iale apropiate din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, au readus \u00een prim plan rolul lor \u00een regiune \u015fi nevoia de colaborare \u00eentr-o lume din ce \u00een ce mai complex\u0103 \u015fi complicat\u0103.&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nCum arat\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Polonia c\u00e2nd se privesc \u00een oglind\u0103? Chiar dac\u0103 au \u00eemp\u0103r\u0163it experien\u0163e relativ similare \u00een trecut, \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi apoi sub regimul comunist, dup\u0103 1990 traseele lor s-au separat \u015fi au avut propriile provoc\u0103ri \u015fi reu\u015fite. PIB-ul ambelor \u0163\u0103ri a crescut constant, mai ales dup\u0103 anul 2000, sus\u0163inut de integrarea \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi reformele economice. \u00cen 1990, Polonia avea un PIB de 64 miliarde de dolari, iar Rom\u00e2nia de 38 miliarde dolari, conform datelor B\u0103ncii Mondiale, dar calculat\u0103 ca PIB per capita diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri era extrem de mic\u0103: 1730 dolari vs 1648 dolari\/capita.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nTraseul urmat ulterior de cele dou\u0103 \u0163\u0103ri a fost \u00eens\u0103 destul de diferit. \u00cen 2024, Polonia ajunsese la un PIB de 924 miliarde dolari (845 mld. euro), cu un plus de aproape 3% fa\u0163\u0103 de 2023, iar Rom\u00e2nia la 388 miliarde dolari (350 mld. euro), dup\u0103 un avans de 0,9%. \u00cen ceea ce prive\u015fte puterea de cump\u0103rare, cele dou\u0103 \u0163\u0103ri se afl\u0103 cam pe la acela\u015fi nivel, estim\u0103rile preliminare publicate de Eurostat pentru anul 2024, indic\u00e2nd pentru ambele o pondere de 79% din media UE.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22827756\/5\/grafic.jpg?height=410&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 410px;\" \/><\/p>\n<p>\nDar, \u00een termeni nominali, conform B\u0103ncii Mondiale, Polonia avea anul trecut un PIB per capita de 24.450 de dolari, iar Rom\u00e2nia de 20.488 dolari. \u201eRom\u00e2nia a avansat \u00een dezvoltarea economic\u0103 \u015fi convergen\u0163a cu UE, dar are nevoie de o cre\u015ftere mai incluziv\u0103 \u015fi sustenabil\u0103. Obstacolele \u00een calea cre\u015fterii includ: disparit\u0103\u0163i regionale; sl\u0103biciuni institu\u0163ionale; lipsa for\u0163ei de munc\u0103 calificate; sc\u0103derea popula\u0163iei apte de munc\u0103; vulnerabilit\u0103\u0163i la pericole naturale \u015fi schimb\u0103ri climatice. M\u0103surile fiscale prociclice au alimentat consumul, conduc\u00e2nd la deficite gemene constant ridicate. Principala provocare pe termen scurt este echilibrarea presiunilor fiscale \u015fi comerciale, \u00een timp ce se abordeaz\u0103 problemele persistente de incluziune social\u0103\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-o evaluare a B\u0103ncii Mondiale.<\/p>\n<p>\nDespre Polonia, BM sus\u0163ine c\u0103 \u201eeconomia a demonstrat rezilien\u0163\u0103 datorit\u0103 unei structuri economice bine diversificate, integrat\u0103 \u00een lan\u0163urile valorice regionale, stabilit\u0103\u0163ii macroeconomice, unui sector financiar solid, pie\u0163elor interne ale muncii puternice \u015fi programelor sociale generoase, combinate cu m\u0103suri de protec\u0163ie reactive. Pe termen mediu, succesul economic continuu depinde de tranzi\u0163iile tehnologice. Un model de cre\u015ftere bazat pe inova\u0163ie, valorific\u00e2nd punctele forte ale Poloniei \u00een lan\u0163uri valorice ecologice \u015fi capabilit\u0103\u0163i de produc\u0163ie avansate, va necesita ad\u00e2ncirea pie\u0163ei financiare. \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea rapid\u0103 a popula\u0163iei r\u0103m\u00e2ne o provocare semnificativ\u0103 pentru cre\u015ftere, incluziune \u015fi sustenabilitatea fiscal\u0103. Transformarea tehnologic\u0103, \u00een special inteligen\u0163a artificial\u0103 (IA), creeaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i de salt \u00een dezvoltare, dar necesit\u0103 planificare adecvat\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/><strong>&nbsp;<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22827756\/6\/grafic2.jpg?height=435&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 435px;\" \/><\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Despre drumuri \u015fi alte re\u0163ele. <\/strong>At\u00e2t Polonia, c\u00e2t \u015fi Rom\u00e2nia au beneficiat dup\u0103 aderarea la UE, care avut loc la distan\u0163\u0103 de trei ani una de cealalt\u0103 (2004 vs 2007), de accesul la fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii de transport \u015fi de energie, \u00eens\u0103 Polonia a avut un avans ini\u0163ial mai mare. Pe zona rutier\u0103, Polonia dispune de o re\u0163ea mai extins\u0103 de autostr\u0103zi \u015fi drumuri expres, cu o lungime total\u0103 de peste 5.200 km \u00een 2025, fa\u0163\u0103 de 1.275 km \u00een Rom\u00e2nia, care a pierdut din p\u0103cate mul\u0163i ani f\u0103r\u0103 proiecte majore \u00een acest domeniu.<\/p>\n<p>\nPrin Programul Na\u0163ional de Construc\u0163ie a Drumurilor p\u00e2n\u0103 \u00een 2033, Polonia are un buget total de investi\u0163ii de aproximativ 63 miliarde euro \u00een infrastructura rutier\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 adauge<br \/>\n2.500 km de autostr\u0103zi \u015fi drumuri expres. \u00centre 2020 \u015fi 2025, Polonia a investit circa 70 miliarde euro \u00een dezvoltarea infrastructurii rutiere, extinz\u00e2nd re\u0163eaua de autostr\u0103zi \u015fi drumuri express cu circa 900 km. \u00cen 2020, Rom\u00e2nia avea 920 de km de autostrad\u0103, conform INS, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a ad\u0103ugat \u00een ultimii 5 ani circa 300 km.<\/p>\n<p>\nO alt\u0103 zon\u0103 \u00een care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au avut strategii complet diferite este cea de energie. Astfel, \u00een timp ce Polonia a r\u0103mas dependent\u0103 de c\u0103rbune (care acoper\u0103 peste 70% din produc\u0163ia de electricitate), Rom\u00e2nia are \u00een prezent un mix mai divers, \u00een care zona hidro acoper\u0103 circa 30-35% din produc\u0163ie, sursele de c\u0103rbuni\/gaze circa 30%, centrala nuclear\u0103 de la Cernavod\u0103 18-19%, iar restul provine din regenerabile. \u00cen ceea ce prive\u015fte digitalizarea, ambele \u0163\u0103ri au cunoscut o adop\u0163ie rapid\u0103 a internetului, cu rate de penetrare de p\u00e2n\u0103 la 90% din popula\u0163ie, at\u00e2t Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi Polonia viz\u00e2nd folosirea c\u00e2t mai extins\u0103 a serviciilor online \u00een administra\u0163ia public\u0103, un sector \u00een care \u0163ara noastr\u0103 mai are \u00eens\u0103 de lucru.<\/p>\n<p>\n\u00cen ansamblu, infrastructura Poloniei este mai dezvoltat\u0103 ca extindere \u015fi densitate (vitez\u0103 medie pe autostrad\u0103 este mai mare, re\u0163ea feroviar\u0103 mai modernizat\u0103), dar Rom\u00e2nia a recuperat teren \u00een ultimii ani, c\u00e2nd proiectele \u00een acest domeniu au fost accelerate.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22827756\/3\/autostrazi-polonia-sursa-wikipedia.jpg?height=578&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 578px;\" \/><\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22827756\/4\/autostrazi-romania.jpg?height=443&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 443px;\" \/><\/p>\n<p>\n<img 01=\"\" 1.tur=\"\" appdata=\"\" box:=\"\" c:=\"\" file:=\"\" local=\"\" msohtmlclip1=\"\" temp=\"\" text=\"\" users=\"\" \/><\/p>\n<p>\n<strong>Pia\u0163a muncii, o oglind\u0103 a economiei. <\/strong>Evolu\u0163ia pie\u0163ei muncii este un alt indicator al parcursului destul de diferit pe care l-au avut cele dou\u0103 \u0163\u0103ri dup\u0103 ie\u015firea din comunism. \u00cen anii \u201990, at\u00e2t Polonia, c\u00e2t \u015fi Rom\u00e2nia au fost lovite de majorarea brusc\u0103 a \u015fomajului ca urmare a tranzi\u0163iei economice, marcat\u0103 de falimente \u015fi privatiz\u0103ri e\u015fuate.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22827756\/7\/salariu.jpg?height=617&#038;width=150\" style=\"width: 150px; height: 617px; margin: 10px; float: left;\" \/>\u00cen Polonia, \u015fomajul a crescut de la 6% \u00een 1990 la peste 20% \u00een 2002, pentru ca apoi s\u0103 scad\u0103 treptat, ajung\u00e2nd la 2,7% \u00een 2024, unul dintre cele mai mici procente din UE. \u00cen acela\u015fi interval, Rom\u00e2nia s-a confruntat cu varia\u0163ii mai mici, cu un v\u00e2rf de 10-12% \u00een a doua jum\u0103tate a anilor \u201990 \u015fi o tendin\u0163\u0103 de sc\u0103dere ulterior, oprit\u0103 \u00eens\u0103 temporar de criza financiar\u0103 din 2008-2009. \u00cen 2024, Rom\u00e2nia a avut un \u015fomaj de 5,4%. Pe cifre, Polonia a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor \u015focuri mai mari, \u00een anii de tranzi\u0163ie \u015fi de criz\u0103, urma\u0163i de o convergen\u0163\u0103 spre gradul de ocupare ridicat de care se bucur\u0103 \u00een prezent, pe c\u00e2nd Rom\u00e2nia a pornit de la un nivel ini\u0163ial relativ sc\u0103zut \u015fi a oscilat mai pu\u0163in dramatic, men\u0163in\u00e2nd un \u015fomaj moderat.&nbsp; Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 reflect\u0103 \u015fi segmentarea deloc asem\u0103n\u0103toare a celor dou\u0103 pie\u0163e: Polonia a realizat reforme rapide \u00een anii \u201990, acceler\u00e2nd modernizarea industriei, \u00een timp ce Rom\u00e2nia a pierdut mult pe aceast\u0103 zon\u0103, profit\u00e2nd \u00eens\u0103 statistic de un sector agricol mai mare, unde \u015fomajul este diminuat \u00een mod natural.&nbsp;<\/p>\n<p>\nIndustria a r\u0103mas o component\u0103 cheie a celor dou\u0103 economii, de\u015fi rolul ei s-a schimbat dup\u0103 1990. Ambele \u0163\u0103ri s-au confruntat cu declinul industriei grele, dar Polonia a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 rapid investi\u0163ii masive pentru modernizarea unor fabrici \u015fi dezvoltarea altora, a\u015fa c\u0103, \u00een prezent, de\u015fi ponderea industriei \u00een PIB (inclusiv construc\u0163ii) este apropiat\u0103 (28\u201335%), valoarea ad\u0103ugat\u0103\/angajat este mai mare \u00een Polonia. Acest lucru se reflect\u0103 \u015fi \u00een structura pie\u0163ei muncii: \u00een Rom\u00e2nia aproape un sfert dintre angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103, sector care genereaz\u0103 doar 3% din PIB, \u015fi circa 35% \u00een industrie \u015fi construc\u0163ii, \u00een timp ce \u00een Polonia doar 9% lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103 \u015fi o pondere mult mai mare \u00een industrie. \u00cen ansamblu, industria polonez\u0103 a devenit pilonul unei economii orientate spre export, pe c\u00e2nd Rom\u00e2nia a r\u0103mas mai dependent\u0103 de resurse \u015fi de cheltuielile interne. \u00cen general, sc\u0103derea ponderii agriculturii \u00een PIB subliniaz\u0103 trecerea ambelor economii spre sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare, dar Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi mai orientat\u0103 spre mediul rutal dec\u00e2t Polonia.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>Un subiect sensibil pentru rom\u00e2ni: merele poloneze<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#3399ff;\">Polonia este liderul UE la produc\u0163ia de mere, cu circa&nbsp;4 milioane de tone recoltate \u00een 2023 \u015fi circa 3 milioane tone \u00een 2024. Acest volum reprezint\u0103 circa 30% din produc\u0163ia total\u0103 a UE \u015fi locul patru la nivel global (\u00een 2022), dup\u0103 China, Turcia \u015fi SUA).<\/span><\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#3399ff;\">Conform statisticilor europene, Rom\u00e2nia a avut 531.000 tone de mere \u00een 2023 \u015fi 451.000 tone \u00een 2024, respectiv 4-5% din totalul UE.<\/span><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>Cine d\u0103 banii? <\/strong>Pentru ambele \u0163\u0103ri, investi\u0163iile str\u0103ine directe au fost cruciale pentru modernizare, Polonia lu\u00e2nd \u00eens\u0103 partea leului, mai ales dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2004. Mare parte din fondurile atrase au mers spre industria auto, electro-IT \u015fi sectorul de servicii, Banca Mondial\u0103 preciz\u00e2nd c\u0103 Polonia avea \u00een 2023 un stoc de investi\u0163ii str\u0103ine directe de 335 miliarde dolari, iar Rom\u00e2nia de 140 miliarde dolari. Anul trecut, Polonia a atras circa 12 miliarde dolari, reprezent\u00e2nd 1,3% din PIB, iar Rom\u00e2nia<br \/>\n6,7 miliarde dolari, adic\u0103 2,5% din PIB.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, de\u015fi a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a intr\u0103rilor nete de ISD \u00een 2024, Polonia r\u0103m\u00e2ne un lider regional \u00een atragerea investi\u0163iilor str\u0103ine, beneficiind de un mediu de afaceri stabil, infrastructur\u0103 dezvoltat\u0103 \u015fi politici favorabile investitorilor. La r\u00e2ndul ei, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u015ftere a ponderii ISD \u00een PIB, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe radarul investitorilor, \u00een ciuda unei \u00eencetiniri economice generale \u015fi a unui mediu economic \u015fi politic dificil.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen concluzie, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia au parcurs \u00eempreun\u0103 un traseu de modernizare sus\u0163inut\u0103 \u00een ultimele trei decenii, cu propriile urc\u0103ri \u015fi cobor\u00e2ri, influen\u0163ate de politic\u0103, pozi\u0163ia geografic\u0103, istorie \u015fi cultur\u0103. De\u015fi au \u00eemp\u0103r\u0163it pove\u015fti similare \u00een perioada comunist\u0103, Polonia a pornit totu\u015fi pe drumul moderniz\u0103rii de pe un loc mai bun, cu un PIB mai mare \u015fi o industrie mai eficient\u0103. Politicile economice mai coerente din anii \u201990 \u015fi fluxul de investi\u0163ii str\u0103ine au dat un impuls suplimentar pie\u0163ei poloneze, dar Rom\u00e2nia a recuperat mult \u00een ultimii ani, reduc\u00e2nd diferen\u0163ele pe indicatori precum cre\u015fterea PIB, puterea de cump\u0103rare, gradul de ocupare \u015fi accesul la tehnologie. Polonia r\u0103m\u00e2ne un lider regional la valoarea PIB, dezvoltarea infrastructurii \u015fi investi\u0163ii, dar Rom\u00e2nia a dovedit c\u0103 se poate replia rapid dup\u0103 crize \u015fi c\u0103 poate miza \u00een continuare pe sectoarele legate de tehnologie \u015fi for\u0163a de munc\u0103 de calitate.&nbsp; &nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#3399ff;\">De\u015fi au \u00eemp\u0103r\u0163it pove\u015fti similare \u00een perioada comunist\u0103, Polonia a pornit totu\u015fi pe drumul moderniz\u0103rii de pe un loc mai bun, cu un PIB mai mare \u015fi o industrie mai eficient\u0103.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia \u015fi Polonia, cele mai mari \u0163\u0103ri membre ale UE din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, au avut \u00eentotdeauna o conexiune special\u0103, venit\u0103 din experien\u0163ele \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de-a lungul unei istorii deloc u\u015foare. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, Polonia a fost modelul de dezvoltare \u015fi schimbare la care multe \u0163\u0103ri din regiune s-au uitat cu invidie. Inclusiv Rom\u00e2nia. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[7684,8225,60611,7931,186],"class_list":["post-237338","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-alegeri","tag-analiza","tag-ordine-mondiala","tag-pib","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237338","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=237338"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237338\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=237338"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=237338"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=237338"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}