{"id":237113,"date":"2025-06-03T22:00:00","date_gmt":"2025-06-03T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237113"},"modified":"2025-06-03T22:00:00","modified_gmt":"2025-06-03T22:00:00","slug":"50-de-ani-de-la-nasterea-uneia-dintre-cele-mai-puternice-si-cunoscute-companii-din-lume-si-cum-a-inceput-totul-intr-un-garaj-de-catre-doi-studenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=237113","title":{"rendered":"50 de ani de la na\u015fterea uneia dintre cele mai puternice \u015fi cunoscute companii din lume \u015fi cum a \u00eenceput totul \u00eentr-un garaj, de c\u0103tre doi studen\u0163i"},"content":{"rendered":"

\nLa 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, Microsoft a trecut prin patru mari etape: de la parteneriatul cu IBM \u015fi domina\u0163ia cu Windows, la e\u015fecuri de diversificare sub conducerea lui Steve Ballmer, p\u00e2n\u0103 la rena\u015fterea digital\u0103 condus\u0103 de Satya Nadella. Cu investi\u0163ii masive \u00een cloud \u015fi inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 prin Azure \u015fi OpenAI, compania s-a reinventat ca lider tehnologic global. Drumul Microsoft a fost marcat de strategii \u00eendr\u0103zne\u0163e, decizii controversate \u015fi o capacitate remarcabil\u0103 de adaptare.<\/strong><\/p>\n

\nMicrosoft s\u0103rb\u0103tore\u015fte 50 de ani de existen\u0163\u0103. Acest articol a fost scris folosind Microsoft Word pe un computer care ruleaz\u0103 Microsoft Windows. Este probabil ca el s\u0103 fie publicat pe platforme g\u0103zduite de Microsoft Azure, inclusiv LinkedIn, o subsidiar\u0103 a Microsoft cu peste un miliard de utilizatori.<\/p>\n

\n\u00cen 2024, Microsoft a generat un profit net de 88 de miliarde de dolari din v\u00e2nz\u0103ri \u00een valoare de 245 de miliarde de dolari. Valoarea sa de pia\u0163\u0103 se apropie de 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce o face a doua cea mai valoroas\u0103 companie din lume, dup\u0103 Apple, fiind aproape la egalitate cu Nvidia. Profiturile cumulate \u00eencep\u00e2nd cu 2002 se apropie de 640 de miliarde de dolari.<\/p>\n

\n\u015ei totu\u015fi, acum 50 de ani, Microsoft era doar o mic\u0103 companie de calculatoare fondat\u0103 \u00een Albuquerque, New Mexico, de doi fo\u015fti studen\u0163i de la Harvard, Bill Gates \u015fi Paul Allen, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 \u015fi, respectiv, 22 de ani. Conform The Conversation, r\u0103sturn\u0103rile de situa\u0163ie care au f\u0103cut posibil\u0103 ascensiunea sa la statutul de una dintre cele mai puternice companii din lume sunt multiple \u015fi pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een patru ere distincte.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Prima er\u0103: Bill Gates, propulsat de IBM<\/strong><\/p>\n

\nLa sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970, IBM era liderul incontestabil al industriei computerelor. Compania \u015fi-a dat repede seama c\u0103 microcalculatoarele dezvoltate de tinerii antreprenori din Silicon Valley, precum Apple II, urmau s\u0103 eclipseze mainframe-urile IBM, a\u015fa c\u0103 a fost lansat proiectul IBM PC. Totu\u015fi, a devenit clar c\u0103 procesele interne greoaie ale companiei o \u00eempiedicau s\u0103 livreze microcalculatoare la timp. A\u015fa c\u0103 au decis, prin urmare, ca diverse componente ale computerelor s\u0103 fie externalizate c\u0103tre furnizori externi.<\/p>\n

\nMai multe companii specializate au fost abordate pentru a furniza sistemul de operare. Toate au refuzat, v\u0103z\u00e2nd \u00een IBM un du\u015fman care trebuia distrus \u015fi eliminat, un simbol al informaticii centralizate \u015fi birocratice. Mary Maxwell Gates, care f\u0103cea parte din consiliul de administra\u0163ie al unei organiza\u0163ii non-guvernamentale al\u0103turi de pre\u015fedintele IBM, a sugerat numele fiului ei, William, poreclit Bill, care tocmai fondase Microsoft \u2014 \u015fi astfel, \u00een 1980, a avut loc primul contact.<\/p>\n

\n\"\"Problema era c\u0103 Microsoft se concentra pe un limbaj de programare numit BASIC \u015fi nu era deloc specializat \u00een sisteme de operare. Dar acest lucru nu a fost niciodat\u0103 un obstacol pentru Bill Gates care, cu mult curaj (sau tupeu), a acceptat s\u0103 semneze un contract cu IBM pentru livrarea unui sistem de operare pe care nu \u00eel avea. Gates a cump\u0103rat apoi sistemul QDOS de la Seattle Computer Products, din care a dezvoltat MS-DOS (unde MS vine de la Microsoft).<\/p>\n

\nGates, al c\u0103rui tat\u0103 era partener fondator al unei importante firme de avocatur\u0103 din Seattle, a f\u0103cut urm\u0103toarea mi\u015fcare strategic\u0103: a oferit IBM un contract neexclusiv pentru utilizarea MS-DOS, ceea ce \u00eei permitea s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 \u015fi altor companii produc\u0103toare de computere. IBM, care nu era obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 externalizeze, nu a fost suficient de suspicioas\u0103: contractul a adus averi pentru Microsoft \u015fi pierderi pentru IBM, c\u00e2nd companii precum Compaq, Olivetti \u015fi Hewlett-Packard s-au gr\u0103bit s\u0103 dezvolte clone ale IBM PC, d\u00e2nd na\u015ftere unei industrii complet noi.<\/p>\n

\nPentru Microsoft a urmat succesul. Compania a beneficiat nu doar de imaginea serioas\u0103 a IBM, care atr\u0103gea mediul de afaceri, ci \u015fi de redeven\u0163e \u00eencasate pentru fiecare PC v\u00e2ndut pe pia\u0163\u0103. \u00cen 1986, Microsoft a fost listat\u0103 la burs\u0103. Bill Gates, Paul Allen \u015fi doi dintre primii lor angaja\u0163i au devenit miliardari, iar al\u0163i 12.000 de angaja\u0163i ai Microsoft au devenit milionari.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nA doua er\u0103: Windows, g\u0103ina cu ou\u0103 de aur (cu mul\u0163umiri c\u0103tre Xerox)<\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/p>\n

\nLa mijlocul anilor \u201980, microcalculatoarele nu erau foarte prietenoase cu utilizatorii: sistemele lor de operare, inclusiv MS-DOS de la Microsoft, func\u0163ionau pe baza unor linii de comand\u0103 greu de folosit, precum faimosul C:\/. Totul s-a schimbat \u00een 1984, odat\u0103 cu lansarea Apple Macintosh, care venea echipat cu o interfa\u0163\u0103 grafic\u0103 (icoane, meniuri derulante, fonturi, mouse etc.). Aceast\u0103 tehnologie revolu\u0163ionar\u0103 fusese dezvoltat\u0103 \u00een laboratorul de cercetare al Xerox, de\u015fi gigantul din domeniul fotocopiatoarelor nu reu\u015fise s\u0103-i intuiasc\u0103 poten\u0163ialul. \u00cen schimb, Steve Jobs, CEO-ul Apple, s-a inspirat masiv din ea: pentru a asigura succesul Macintosh-ului, Jobs a cerut Microsoft s\u0103 dezvolte o versiune personalizat\u0103 a suitei sale Office, \u00een special a programului Excel. Microsoft a adoptat principiul interfe\u0163ei grafice \u015fi a lansat Windows 1 \u00een 1985, urmat cur\u00e2nd de suita Office (Word, Excel \u015fi PowerPoint).<\/p>\n

\n\u00cen anii care au urmat, Windows a fost \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it constant, culmin\u00e2nd cu Windows 95, lansat \u00een 1995, \u00eenso\u0163it de o campanie publicitar\u0103 de peste 200 de milioane de dolari. Pentru promovare, Bill Gates a cump\u0103rat drepturile melodiei \u201eStart Me Up\u201d de la The Rolling Stones. La acea vreme, cota de pia\u0163\u0103 global\u0103 a Microsoft pe segmentul sistemelor de operare dep\u0103\u015fea 70% \u2014 lucru care, \u00een mare parte, a r\u0103mas neschimbat p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n

\n\u00cen 1997, Microsoft a ajuns chiar s\u0103 salveze Apple de la faliment, investind 150 de milioane de dolari \u00een ac\u0163iuni f\u0103r\u0103 drept de vot, pe care le-a v\u00e2ndut \u00eenapoi trei ani mai t\u00e2rziu. \u00centr-una dintre celebrele sale prezent\u0103ri, Steve Jobs i-a mul\u0163umit lui Bill Gates spun\u00e2nd: \u201eBill, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc. Lumea e un loc mai bun\u201d. Aceast\u0103 interven\u0163ie a pus, de asemenea, cap\u0103t procesului intentat de Apple \u00eempotriva Microsoft, \u00een care compania acuza copierea interfe\u0163ei grafice \u00een dezvoltarea sistemului Windows.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nA treia er\u0103: birocratizare, conflicte interne \u015fi o strategie de diversificare e\u015fuat\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\"\"La mijlocul anilor \u201990, industria informatic\u0103 a trecut printr-o nou\u0103 transformare, odat\u0103 cu explozia World Wide Webului. Microsoft era specializat \u00een calculatoare independente, cu un model de afaceri bazat pe v\u00e2nzarea de software \u00een cutii, fiind nepreg\u0103tit pentru noile re\u0163ele globale. Primul r\u0103spuns al companiei a fost dezvoltarea Internet Explorer, un browser rezultat din preluarea Mosaic, realizat de compania Spyglass \u2013 o mi\u015fcare similar\u0103 cu achizi\u0163ia QDOS pentru MS-DOS. Internet Explorer a fost \u00een cele din urm\u0103 integrat \u00een Windows, ceea ce a dus la un proces pentru abuz de pozi\u0163ie dominant\u0103, care ar fi putut chiar duce la divizarea companiei. Noi competitori, precum Google cu browserul Chrome, au profitat de situa\u0163ie pentru a atrage utilizatori.<\/p>\n

\n\u00cen anul 2000, Bill Gates i-a predat conducerea Microsoft colegului s\u0103u din Harvard Steve Ballmer, care \u015fi-a propus s\u0103 transforme compania \u00eentr-un gigant al electronicii \u015fi serviciilor. \u00cen urm\u0103torii cincisprezece ani, Ballmer a lansat o serie de ini\u0163iative de diversificare, incluz\u00e2nd jocuri video (Flight Simulator), enciclopedii pe CD (Encarta), hardware (mouse-uri, tastaturi), playere MP3 (Zune), servicii de g\u0103zduire online (Azure), console de jocuri (Xbox), telefoane mobile (Windows Phone), tablete \u015fi laptopuri (Surface).<\/p>\n

\n\"\"De\u015fi unele dintre aceste produse au avut succes (\u00een special Azure \u015fi Xbox), altele au fost e\u015fecuri r\u0103sun\u0103toare. Encarta a fost rapid dep\u0103\u015fit\u0103 de Wikipedia, iar Zune nu a reu\u015fit s\u0103 concureze cu iPod-ul de la Apple. Windows Phone r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele mai mari e\u015fecuri strategice din istoria companiei. \u00cen \u00eencercarea de a p\u0103trunde pe pia\u0163a telefoanelor mobile \u015fi de a concura cu iPhone-ul, Microsoft a cump\u0103rat divizia de telefoane a companiei finlandeze Nokia, pentru 5,4 miliarde de dolari, \u00een septembrie 2013. Integrarea care a urmat s-a dovedit a fi un dezastru: Ballmer a dorit ca telefoanele Microsoft s\u0103 foloseasc\u0103 o versiune a sistemului Windows 10, ceea ce le-a f\u0103cut lente \u015fi nepractice. Mai pu\u0163in de doi ani mai t\u00e2rziu, Microsoft a renun\u0163at complet la divizia de telefoane mobile, \u00eenregistr\u00e2nd pierderi de 7,6 miliarde de dolari. Nokia a fost v\u00e2ndut\u0103 ulterior pentru doar 350 de milioane de dolari.<\/p>\n

\nUnul dintre rezultatele acestei diversific\u0103ri haotice a fost explozia num\u0103rului de angaja\u0163i: de la 61.000 \u00een 2005 la 228.000 \u00een 2024. \u00cen paralel, au ap\u0103rut numeroase conflicte interne \u00eentre diviziile companiei, care adesea refuzau s\u0103 colaboreze \u00eentre ele. Aceste \u201er\u0103zboaie de teritoriu\u201d, combinate cu birocratizarea excesiv\u0103 \u015fi profitabilitatea u\u015foar\u0103 (pentru fiecare instalare de Windows, produc\u0103torii de PC-uri pl\u0103tesc aproximativ 50 de dolari, \u00een timp ce costul marginal al unei licen\u0163e este aproape zero), au \u00eencetinit capacitatea Microsoft de a inova. Software-ul companiei, inclusiv Internet Explorer 6 \u015fi Windows Vista, a fost cur\u00e2nd ridiculizat de utilizatori pentru imperfec\u0163iunile sale, care necesitau actualiz\u0103ri frecvente. Dup\u0103 cum au remarcat unii, Windows are un mod \u201esigur\u201d, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 modul s\u0103u normal este \u201ecu probleme\u201d.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\" patra er\u0103: este Microsoft noul \u201ecool\u201d? (mul\u0163umit\u0103 Cloudului \u015fi OpenAI)<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2014, Satya Nadella l-a \u00eenlocuit pe Steve Ballmer la conducerea Microsoft. Provenind din divizia de servicii online, obiectivul lui Nadella a fost s\u0103 redirec\u0163ioneze strategia companiei c\u0103tre mediul online, concentr\u00e2ndu-se \u00een special pe dezvoltarea platformei de g\u0103zduire web Azure. \u00cen 2024, Azure a devenit al doilea cel mai mare serviciu de cloud din lume, dup\u0103 Amazon Web Services, iar peste 56% din veniturile Microsoft proveneau din servicii online. Nadella a schimbat radical modelul de afaceri al companiei: software-ul nu se mai vinde ca produs fizic, ci este oferit pe baz\u0103 de abonament, sub forma unor servicii precum Office 365 \u015fi Xbox Live.<\/p>\n

\nPe parcurs, Microsoft a achizi\u0163ionat jocul online Minecraft, urmat de re\u0163eaua social\u0103 profesional\u0103 LinkedIn, \u00een 2016, pentru 26,2 miliarde de dolari (cea mai mare achizi\u0163ie a sa de p\u00e2n\u0103 atunci), \u015fi platforma de dezvoltare software GitHub, \u00een 2018, pentru 7,5 miliarde de dolari.<\/p>\n

\n\u00centre 2023 \u015fi 2025, Microsoft a investit peste 14 miliarde de dolari \u00een OpenAI, compania din spatele ChatGPT, ob\u0163in\u00e2nd astfel o pozi\u0163ie de invidiat \u00een revolu\u0163ia inteligen\u0163ei artificiale. Modelele ChatGPT contribuie inclusiv la dezvoltarea AI-ului intern al Microsoft, numit Copilot.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii 50 de ani, datorit\u0103 unei serii de mi\u015fc\u0103ri \u00eendr\u0103zne\u0163e, achizi\u0163ii inspirate \u015fi strategii de diversificare e\u015fuate, Microsoft a evoluat considerabil \u00een ceea ce prive\u015fte domeniul de activitate, avantajul competitiv \u015fi modelul de business. Odat\u0103 sufocat\u0103 de birocra\u0163ie \u015fi conflicte interne, compania pare acum din nou atr\u0103g\u0103toare, mai ales pentru tinerii absolven\u0163i. Cine poate prezice dac\u0103 Microsoft va mai exista peste al\u0163i 50 de ani? Chiar Bill Gates spune c\u0103 nu, dar e posibil ca doar s\u0103 blufeze.  <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: OANA IONI\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, Microsoft a trecut prin patru mari etape: de la parteneriatul cu IBM \u015fi domina\u0163ia cu Windows, la e\u015fecuri de diversificare sub conducerea lui Steve Ballmer, p\u00e2n\u0103 la rena\u015fterea digital\u0103 condus\u0103 de Satya Nadella. Cu investi\u0163ii masive \u00een cloud \u015fi inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 prin Azure \u015fi OpenAI, compania s-a reinventat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,4139,512],"tags":[1403,442,335],"class_list":["post-237113","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-it","category-revista-bm","tag-ibm","tag-microsoft","tag-openai"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237113","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=237113"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/237113\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=237113"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=237113"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=237113"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}