{"id":236482,"date":"2025-05-13T20:07:14","date_gmt":"2025-05-13T20:07:14","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236482"},"modified":"2025-05-13T20:07:14","modified_gmt":"2025-05-13T20:07:14","slug":"grecia-returneaza-anticipat-banii-creditorilor-internationali-care-au-salvat-o-din-criza-datoriilor-suverane-insa-colapsul-financiar-a-lasat-o-mostenire-grea-sectoare-strategice-din-economie-sunt-co","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236482","title":{"rendered":"Grecia returneaz\u0103 anticipat banii creditorilor interna\u0163ionali care au salvat-o din criza datoriilor suverane. \u00cens\u0103 colapsul financiar a l\u0103sat o mo\u015ftenire grea: sectoare strategice din economie sunt controlate de str\u0103ini"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen 2009, c\u00e2nd a izbucnit criza datoriilor suverane \u00een Uniunea European\u0103, Gre\u00adcia avea o datorie de 127% din PIB \u015fi un deficit bugetar de aproape 14% din PIB. Colapsul financiar a fost evitat prin trei pachete de bailout de la FMI \u015fi de la statele din zona euro totaliz\u00e2nd aproape 290 miliarde euro. Pre\u0163ul pl\u0103tit pentru ace\u015fti bani au fost m\u0103suri dure de austeritate.<\/p>\n<p>\n\u00centre timp, Grecia a \u00eenceput s\u0103-\u015fi rambur\u00adseze anticipat datoriile c\u0103tre salvatori \u015fi este dat\u0103 ca exemplu de disciplin\u0103 bugetar\u0103 \u015fi de suc\u00adces pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale. Gu\u00adver\u00adnan\u0163ii greci se laud\u0103 acum c\u0103 vor rambursa datoriile din primul pachet de bailout interna\u00ad\u0163ional cu 10 ani mai devreme, \u00een 2031.<\/p>\n<p>\nEste vorba de plata a 31,6 miliarde euro. \u00cens\u0103 mo\u015ftenirea crizei r\u0103m\u00e2ne. Ca parte a m\u0103\u00adsurilor de austeritate, creditorii interna\u0163io\u00adnali i-au cerut Greciei s\u0103 privatizeze companii din sectoare strategice pentru economie. A\u015fa s-a ajuns ca active de importan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi regio\u00adnal\u0103 cum sunt principalul port al \u0163\u0103rii, operato\u00adrul re\u0163elei de electricitate de \u00eenalt\u0103 tensiune, cel mai mare aeroport \u015fi transportatorul feroviar na\u0163ional s\u0103 aib\u0103 ca ac\u0163ionari sau s\u0103 fie contro\u00adlate de companii str\u0103ine.<\/p>\n<p>\nEmblematic pentru aceast\u0103 situa\u0163ie este portul Pireu, al capitalei \u0163\u0103rii, Atena. \u00cen 2016, operatorul portuar COSCO a cump\u0103rat o participa\u0163ie de 51% din Autoritatea Portuar\u0103 Pireu pentru 280,5 mili\u00adoane euro. \u00centre timp, participa\u0163ia a fost majo\u00adrat\u0103 la 67%, a\u015fa cum a fost convenit la priva\u00adtizare. COSCO, de\u0163inut de statul chinez, \u015fi-a asumat obliga\u0163ia de a investi \u00een modernizarea activit\u0103\u0163ii de reparare a navelor \u015fi \u00een logistic\u0103.<\/p>\n<p>\nStatul elen a r\u0103mas cu o participa\u0163ie mic\u0103, de 7%. \u00cen 2017, State Grid Corporation of China a intrat prin firma State Grid Europe \u00een ac\u0163ionariatul operatorului re\u0163elei na\u0163ionale de \u00eenalt\u0103 tensiune, Ipto. \u00cen prezent, colosul chinez de\u0163ine 24% din operator. Totu\u015fi, cel mai mare ac\u0163io\u00adnar a r\u0103mas statul. Compania chinez\u0103 a pl\u0103tit 320 milioane euro \u00een aceast\u0103 tranzac\u0163ie. Tot \u00een 2017, Ferrovie dello Stato Italiane, com\u00adpania na\u0163ional\u0103 feroviar\u0103 a Italiei \u015fi al treilea operator ca m\u0103rime din Europa, a cump\u0103rat \u00een \u00eentregime transportatorul feroviar de marf\u0103 \u015fi pasageri elen TrainOSE (\u00een prezent Hellenic Train) pentru 45 milioane euro.<\/p>\n<p>\nO perioad\u0103 s-a speculat c\u0103 TrainOSE va fi cump\u0103rat de COSCO, ceea ce avea logic\u0103 av\u00e2nd eforturile Chinei de a-\u015fi extinde influ\u00aden\u0163a comercial\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een Europa \u015fi \u00een lume prin intermediul Ini\u0163iativei Belt &#038; Road, proiec\u00adtul de suflet al pre\u015fedintelui chinez Xi Jinping. 2017 a fost \u015fi anul \u00een care compania mixt\u0103 ger\u00admano-elen\u0103 Fraport Grecia a preluat 14 aero\u00adporturi regionale grece\u015fti. Concesia este pentru 40 de ani \u015fi a obligat investitorul s\u0103 cheltuiasc\u0103 400 milioane euro pe modernizarea aeroportu\u00adrilor \u2013 inclusiv construirea de noi terminale &#8211; \u00een patru ani.<\/p>\n<p>\nC\u00e2nd a venit criza datoriilor, Aeroportul Interna\u0163ional Atena, cel mai mare din \u0163ar\u0103, era deja concesionat c\u0103tre AviAlliance, investitor din Germania. \u00cens\u0103 \u00een 2019 concesiunea a fost extins\u0103 cu 20 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2046. Iar anul trecut AviAlliance \u015fi-a majorat participa\u0163ia la aeroport cu 10%, la pu\u0163in peste 50%, ceea ce-i ofer\u0103 controlul afacerii, pl\u0103tind 293 milioane euro. Privatiz\u0103rile au oferit o rezolvare unei probleme dificile pentru un stat supra\u00eendatorat: investi\u0163ii \u015fi modernizare \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n<p>\nAcestea \u00eens\u0103 au redus din controlul statului c\u00e2nd tendin\u0163a \u00een regiune este ca statul s\u0103 se implice mai mult \u00een sectoarele strategice sau cel pu\u0163in s\u0103 ajute ca activele s\u0103 ajung\u0103 \u00een m\u00e2ini locale. Autoritatea Portuar\u0103 Pireu a anun\u0163at pentru 2023 cele mai mari venituri din istoria sa. Veniturile au stabilit un nou record \u00een 2024. C\u0103 afacerile portului merg bine de c\u00e2nd COSCO a preluat controlul reiese clar \u015fi din cantitatea de marf\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 sau desc\u0103rcat\u0103. \u00cen anul pandemiei 2020 aceasta a fost de aproape patru ori mai mare dec\u00e2t \u00een 2009.<\/p>\n<p>\nConducerea companiei se laud\u0103 cu investi\u0163ii de peste un miliard de euro. \u00cens\u0103 statul elen este nemul\u0163umit. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 i-a cerut operatorului portuar s\u0103 investeasc\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere\u201c \u00een facilit\u0103\u0163ile destinate pasagerilor. Portul ar avea nevoie de modernizare \u00een ceea ce prive\u015fte aprovizionarea cu ap\u0103 potabil\u0103, conectivitate Wi-Fi, construirea de terminale pentru pasageri \u015fi s\u0103li de a\u015fteptare, sisteme superioare de securitate \u015fi servicii de informare mai bune. Pireu, poart\u0103 de intrare \u00een Atena, este unul dintre cele mai aglomerate porturi din Europa.<\/p>\n<p>\nFerrovie dello Stato este un actor principal \u00een acordul de cooperare semnat recent \u00eentre guvernele Greciei \u015fi Italiei pentru modernizarea serviciilor de transport feroviar de pasageri elene. Compania italian\u0103 va investi 360 milioane euro \u00een acest sens, printre altele \u00een achizi\u0163ionarea a 23 de trenuri noi, din care opt sunt de mare vitez\u0103, \u015fi \u00een construirea de depouri. \u00cen timp ce Italia contribuie cu material rulant, Grecia este responsabil\u0103 pentru modernizarea infrastructurii sale feroviare, grav avariat\u0103 de furtuna Daniel din 2023.<\/p>\n<p>\nAtena investe\u015fte peste 400 milioane euro \u00een restaurarea liniilor \u015fi instalarea sistemelor de siguran\u0163\u0103. Contractele pentru refacerea segmentelor critice ale re\u0163elei feroviare au fost semnate abia recent. Proiectele, \u00een valoare total\u0103 de 450,1 milioane euro, trebuie finalizate p\u00e2n\u0103 la mijlocul anului 2026 pentru a se respecta termenele limit\u0103 ale Fondului de redresare al UE. Schimb\u0103rile vin dup\u0103 tragedia feroviar\u0103 de la Tempe din 2023 la care, spun mul\u0163i, a contribuit austeritatea cerut\u0103 de creditorii interna\u0163ionali.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2009, c\u00e2nd a izbucnit criza datoriilor suverane \u00een Uniunea European\u0103, Gre\u00adcia avea o datorie de 127% din PIB \u015fi un deficit bugetar de aproape 14% din PIB. Colapsul financiar a fost evitat prin trei pachete de bailout de la FMI \u015fi de la statele din zona euro totaliz\u00e2nd aproape 290 miliarde euro. Pre\u0163ul pl\u0103tit pentru ace\u015fti bani au fost m\u0103suri dure de austeritate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[12834,246,32909,8293,5842,479,11711],"class_list":["post-236482","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-creditori","tag-crestere","tag-criza-datoriilor","tag-feroviar","tag-grecia","tag-modernizare","tag-operator"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236482","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=236482"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236482\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=236482"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=236482"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=236482"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}