{"id":236434,"date":"2025-05-12T17:07:25","date_gmt":"2025-05-12T17:07:25","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236434"},"modified":"2025-05-12T17:07:25","modified_gmt":"2025-05-12T17:07:25","slug":"romania-anului-2040-cum-va-arata-o-tara-cu-milioane-de-locuitori-mai-putin-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236434","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia anului 2040: Cum va ar\u0103ta o \u0163ar\u0103 cu milioane de locuitori mai pu\u0163in? (II)"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia viitorului nu e doar o tem\u0103 de campanie, ci o ecua\u0163ie demografic\u0103 tot mai presant\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u0163ara ar putea pierde milioane de locuitori, iar structura popula\u0163iei s-ar putea schimba radical. Nu e un scenariu inevitabil, ci unul care depinde de alegerile pe care le facem azi \u2013 \u00een educa\u0163ie, migra\u0163ie, politici sociale \u015fi investi\u0163ii \u00een oameni.<\/ins> Tocmai de aceea, BUSINESS Magazin propune c\u00e2teva ipoteze pentru cum ar putea ar\u0103ta Rom\u00e2nia peste 15 ani, pornind de la realit\u0103\u0163ile demografice actuale \u015fi de la viziunile celor care studiaz\u0103 aceste fenomene \u00een profunzime.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nRom\u00e2nia 2040: \u00eentre exod \u015fi \u00eentoarcere, \u00eentre pierdere \u015fi integrare<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u201eCel mai probabil, sc\u0103derea va continua. Nu sunt semnale care s\u0103 indice o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire\u201d, avertizeaz\u0103 Remus Gabriel Anghel, profesor universitar doctor (abilitat) la Departamentul de Sociologie al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice din cadrul SNSPA \u015fi cercet\u0103tor la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale. El descrie, f\u0103r\u0103 echivoc, traiectoria descendent\u0103 a popula\u0163iei Rom\u00e2niei, marcat\u0103 nu doar de o natalitate sc\u0103zut\u0103, ci mai ales de o mobilitate extern\u0103 greu de gestionat. \u201eAvem mai multe fenomene demografice \u015fi migra\u0163ioniste care influen\u0163eaz\u0103 aceast\u0103 sc\u0103dere. Dinamica migra\u0163iei s-a schimbat: nu mai asist\u0103m la valuri masive de plec\u0103ri, cum a fost \u00eentre 2002 \u015fi 2008, ci la o mobilitate mai degrab\u0103 temporar\u0103. Oamenii pleac\u0103 din Rom\u00e2nia pentru c\u00e2teva luni, apoi revin. Exist\u0103 \u015fi migra\u0163ie de \u00eentoarcere, dar e fragmentar\u0103, mobil\u0103.\u201d <\/p>\n

\nCu alte cuvinte, nu mai putem vorbi despre o emigrare definitiv\u0103, ci despre un flux continuu, greu de cuantificat, dar care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 echilibreze pierderile permanente. \u00centrebat despre scenariile posibile p\u00e2n\u0103 \u00een 2040 \u2013 pesimist, realist sau optimist \u2013 profesorul indic\u0103 faptul c\u0103 varianta pesimist\u0103, cea \u00een care Rom\u00e2nia pierde peste 3 milioane de locuitori, este deja vizibil\u0103 \u00een teritoriu: \u201eEfectele ar fi multiple \u015fi profunde. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een multe zone, \u00een special rurale, nu mai exist\u0103 tineri. Popula\u0163ia este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, ceea ce face aproape imposibil\u0103 furnizarea unor servicii sociale de calitate. Lipsa unei popula\u0163ii active duce la instabilitate: oameni frustra\u0163i, cu reac\u0163ii politice bru\u015fte \u015fi imprevizibile.\u201d Anghel subliniaz\u0103 nevoia urgent\u0103 de a rescrie discursul public despre munc\u0103 \u015fi migra\u0163ie. \u201eDup\u0103 1990, am cultivat ideea c\u0103 muncitorul rom\u00e2n \u00abnu e bun\u00bb, dar realitatea este c\u0103 \u00een afar\u0103 munce\u015fte foarte bine. Deci problema nu a fost la cultura muncii \u00een sine, ci la condi\u0163iile oferite aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi la cultura antreprenorial\u0103 de la noi.\u201d \u00cen opinia sa, munca prost pl\u0103tit\u0103 \u015fi tratat\u0103 superficial \u00een interiorul \u0163\u0103rii a dus la aceast\u0103 fug\u0103 sistematic\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103. \u201eAngaja\u0163ii sunt cel mai valoros activ \u00een care trebuie investit \u2013 \u015fi trebuie s\u0103 \u015ftii ce \u015fi cum s\u0103 investe\u015fti \u2013 nu cl\u0103dirile sau cifrele de afaceri.\u201d <\/p>\n

\n\"\"Cea mai mare vulnerabilitate nu este, \u00eens\u0103, pierderea \u00een sine de popula\u0163ie, ci dezechilibrul pe grupe de v\u00e2rst\u0103. \u201eMai important dec\u00e2t c\u00e2\u0163i oameni r\u0103m\u00e2n este distribu\u0163ia pe grupe de v\u00e2rst\u0103. Dac\u0103 majoritatea popula\u0163iei e \u00een v\u00e2rst\u0103, nu avem cum s\u0103 sus\u0163inem un sistem social eficient. Asta genereaz\u0103 adesea \u015fi instabilitate \u015fi la nivel politic.\u201d Rom\u00e2nia risc\u0103, astfel, s\u0103 devin\u0103 un caz de studiu despre cum o societate \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte f\u0103r\u0103 s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103. Despre capacitatea statului de a r\u0103spunde acestor provoc\u0103ri, Anghel este critic: \u201eRom\u00e2nia nu are politici sociale reale \u2013 ceea ce numim \u00abasisten\u0163\u0103 social\u0103\u00bb sunt mai degrab\u0103 pensii, nu asisten\u0163\u0103 social\u0103 propriu-zis\u0103, care de fapt este extrem de redus\u0103.\u201d \u00cen ce prive\u015fte politicile de cre\u015ftere a natalit\u0103\u0163ii, diagnosticul este la fel de clar: \u201eNu avem programe eficiente sau bine finan\u0163ate. De exemplu, un program de tip after-school cu mas\u0103 cald\u0103 pentru copiii din medii vulnerabile ar fi esen\u0163ial, dar nu \u00eel avem. <\/p>\n

\nAstfel de politici ar preveni \u00eentruc\u00e2tva sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, dar noi nu le avem la scar\u0103 larg\u0103, ci doar accidental, \u00een anumite localit\u0103\u0163i\u201d. \u00cen acest context, ideea de \u201ecre\u015ftere a popula\u0163iei\u201d \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 iluzorie. \u201eVa veni un moment \u00een care nu vom mai vorbi despre cum s\u0103 cre\u015ftem popula\u0163ia, ci cum s\u0103 sc\u0103dem mai pu\u0163in, cum s\u0103 limit\u0103m pierderile.\u201d Este o schimbare de paradigm\u0103 pe care Rom\u00e2nia pare \u00eenc\u0103 nepreg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u015fi-o asume. Cu mini\u015ftri schimba\u0163i frecvent \u015fi f\u0103r\u0103 o strategie educa\u0163ional\u0103 constant\u0103, sistemul pare mai degrab\u0103 blocat \u00eentr-o logic\u0103 de avarie dec\u00e2t \u00eentr-un plan pe termen lung. Rom\u00e2nia, spune profesorul, urmeaz\u0103 tendin\u0163ele regionale est-europene, dar cu specificul propriu. \u201e\u00cen vestul Europei, natalitatea redus\u0103 este cumva compensat\u0103 de imigra\u0163ie, dar \u015fi acolo sunt probleme. \u00cen Italia, de exemplu, se estimeaz\u0103 o sc\u0103dere accentuat\u0103 a popula\u0163iei. La noi, exist\u0103 totu\u015fi migra\u0163ie de \u00eentoarcere, dar chiar \u015fi dac\u0103 se \u00eentorc rom\u00e2ni din diaspora, nu \u00eentotdeauna revine popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 \u2013 copiii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd adesea \u00een str\u0103in\u0103tate.\u201d Prin urmare, politicile de migra\u0163ie trebuie g\u00e2ndite \u00eempreun\u0103 cu cele nataliste, \u00eentr-o abordare integrat\u0103 \u015fi adaptat\u0103 realit\u0103\u0163ilor locale. Pentru Remus Gabriel Anghel, ignorarea acestui tablou nu face dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 problemele. \u201eDac\u0103 nu vom avea nici imigra\u0163ie, nici \u00eentoarcere, situa\u0163ia devine foarte complicat\u0103.\u201d <\/p>\n

\nRom\u00e2nia are, astfel, \u00een fa\u0163\u0103 o alegere istoric\u0103: s\u0103 continue s\u0103 piard\u0103 oameni, sper\u00e2nd \u00eentr-o redresare spontan\u0103, sau s\u0103 accepte deschis migra\u0163ia, s\u0103 investeasc\u0103 \u00een oameni \u015fi s\u0103 creeze un viitor demografic nu doar mai numeros, ci \u015fi mai echilibrat. \u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 lu\u0103m o imagine mai clar\u0103 a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, m-a\u015f uita la zonele maghiare din Rom\u00e2nia\u201d, crede profesorul. \u00cen aceste regiuni, migra\u0163ia masiv\u0103 a \u00eenceput imediat dup\u0103 1990, iar efectele sunt vizibile: sate depopulate, popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, lips\u0103 acut\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi de infrastructur\u0103 func\u0163ional\u0103. \u201eE un proces care a \u00eenceput mai devreme dec\u00e2t \u00een restul \u0163\u0103rii \u2013 am putea spune c\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een ansamblu, a intrat \u00een acest declin demografic la un decalaj de 12\u201313 ani fa\u0163\u0103 de ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een regiunile maghiare. Deci am putea s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 situa\u0163ia din aceste regiuni se va generaliza la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri.\u201d F\u0103r\u0103 imigra\u0163ie, avertizeaz\u0103 el, Rom\u00e2nia nu are nicio \u015fans\u0103 s\u0103-\u015fi stabilizeze popula\u0163ia. Chiar \u015fi migra\u0163ia recent\u0103 din Asia de Sud-Est, din Republica Moldova sau din Ucraina este fragil\u0103 \u015fi temporar\u0103. \u201eO parte important\u0103 dintre ace\u015fti oameni, probabil cei din Ucraina, nu vor r\u0103m\u00e2ne pe termen lung. De aceea, nu ne putem baza doar pe aceste fluxuri din \u0163\u0103ri vecine pentru a compensa sc\u0103derea popula\u0163iei.\u201d <\/p>\n

\nCu alte cuvinte, Rom\u00e2nia nu trebuie doar s\u0103 accepte imigran\u0163i, ci s\u0103 creeze un mediu real de integrare, de reten\u0163ie, de atrac\u0163ie social\u0103 \u015fi economic\u0103. \u201eDac\u0103 vom mai pierde \u00eenc\u0103 3\u20134 milioane de persoane \u2013 \u00een condi\u0163iile \u00een care, realist vorbind, probabil nu mai suntem nici m\u0103car 19 milioane \u2013 impactul va fi uria\u015f\u201d, spune Anghel. Iar singura perspectiv\u0103 realist\u0103 pe termen mediu pentru stabilizarea popula\u0163iei este una dubl\u0103: \u201epolitici de sprijinirea \u00eentoarcerii rom\u00e2nilor \u015fi migra\u0163ia c\u0103tre Rom\u00e2nia din alte \u0163\u0103ri cu presiune demografic\u0103 mai mare\u201d. Dar aceast\u0103 direc\u0163ie vine cu \u00eentreb\u0103ri esen\u0163iale: \u201e\u00centrebarea critic\u0103 este cum vom fi capabili s\u0103 gestion\u0103m migra\u0163ia din alte \u0163\u0103ri c\u0103tre Rom\u00e2nia\u201d. Lec\u0163iile ultimului deceniu european arat\u0103 c\u00e2t de u\u015for poate deveni migra\u0163ia o tem\u0103 electoral\u0103 inflamabil\u0103. \u201eDe la Brexit \u00eencoace, vedem cum \u00een multe \u0163\u0103ri europene, migra\u0163ia a devenit o tem\u0103 politic\u0103 exploatat\u0103 de partidele populiste cu mesaje antimigra\u0163ie. Dac\u0103 Rom\u00e2nia va intra \u00eentr-o astfel de epoc\u0103 populist\u0103, cu retorici antiimigra\u0163ie, poate fi posibil ca migra\u0163ia \u2013 de\u015fi necesar\u0103 \u2013 s\u0103 fie descurajat\u0103.\u201d Inclusiv atunci c\u00e2nd migran\u0163ii ajung \u00een Rom\u00e2nia, spune sociologul, nu exist\u0103 nicio garan\u0163ie c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne. \u0162ara noastr\u0103 este adesea o escal\u0103, nu o destina\u0163ie. \u201eRom\u00e2nia este, \u00een multe cazuri, o \u0163ar\u0103 de tranzit, nu de destina\u0163ie, deci \u00een atare context trebuie s\u0103 po\u0163i s\u0103 ai o politic\u0103 adaptat\u0103 statutului t\u0103u ca \u0163ar\u0103 de emigrare, imigrare \u015fi tranzit.\u201d Aceast\u0103 pozi\u0163ie geodemografic\u0103 ambivalent\u0103 oblig\u0103 la luciditate \u015fi responsabilitate politic\u0103. Dac\u0103 nu vom construi condi\u0163ii reale de integrare \u2013 locuin\u0163e, servicii, \u015fcoli, recunoa\u015ftere a competen\u0163elor, recunoa\u015ftere simbolic\u0103 \u2013 atunci vom rata singura fereastr\u0103 de oportunitate demografic\u0103. \u201ePoliticile migra\u0163ioniste nu mai pot fi ocolite. Ele trebuie asumate, explicate \u015fi construite pe termen lung, dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat s\u0103 evit\u0103m un colaps demografic.\u201d De asemenea, \u201ePopula\u0163ia Rom\u00e2nie<\/p>\n

\ni nu este omogen\u0103\u201d, iar acesta este un detaliu esen\u0163ial pentru a \u00een\u0163elege corect dinamica actual\u0103 \u015fi proiec\u0163iile demografice. \u00cen realitate, Rom\u00e2nia include deja o component\u0103 important\u0103 de cet\u0103\u0163eni proveni\u0163i din Republica Moldova \u015fi Ucraina, care au ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103 prin naturalizare, dar care, odat\u0103 intra\u0163i \u00een Uniunea European\u0103, pot circula \u015fi locui oriunde. \u201eMul\u0163i dintre ace\u015fti oameni probabil c\u0103 nu mai sunt \u00een \u0163ar\u0103. A\u015fadar, \u00een mod real, nici nu \u015ftim exact c\u00e2\u0163i oameni tr\u0103iesc efectiv \u00een Rom\u00e2nia azi \u015fi componen\u0163a acestei popula\u0163ii.\u201d Aceast\u0103 incertitudine se suprapune peste o perioad\u0103 de transform\u0103ri tehnologice care, \u00een urm\u0103torii 10\u201315 ani, ar putea modifica semnificativ raportul dintre nevoia de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi popula\u0163ia activ\u0103 disponibil\u0103. \u201eEste posibil s\u0103 asist\u0103m la revolu\u0163ii tehnologice majore, care vor putea eventual modifica raportul dintre for\u0163a de munc\u0103 necesar\u0103 \u015fi num\u0103rul real al lucr\u0103torilor din anumite domenii\u201d, avertizeaz\u0103 profesorul. <\/p>\n

\n

\n\u201ePoliticile migra\u0163ioniste nu mai pot fi ocolite. Ele trebuie asumate, explicate \u015fi construite pe termen lung, dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat s\u0103 evit\u0103m un colaps demografic.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRemus Gabriel Anghel, profesor universitar doctor (abilitat) la Departamentul de Sociologie al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice din cadrul SNSPA \u015fi cercet\u0103tor la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

\n

\nTotu\u015fi, \u00een sectoarele care angajeaz\u0103 deja predominant migran\u0163i \u2013 servicii, construc\u0163ii, transport, curierat \u2013 cererea va r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103. La toate aceste presiuni structurale se adaug\u0103 \u015fi o component\u0103 cultural\u0103 tot mai prezent\u0103 \u00een discursul public: reticen\u0163a fa\u0163\u0103 de lucr\u0103torii str\u0103ini, mai ales din Asia. \u201eDeocamdat\u0103 fenomenul imigra\u0163iei este doar la \u00eenceput \u015fi trebuie s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 a avea o pozi\u0163ie consolidat\u0103\u201d, explic\u0103 sociologul. Dar esen\u0163a problemei nu este prezen\u0163a lor, ci lipsa de experien\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti cu astfel de realit\u0103\u0163i. \u201eRom\u00e2nia nu a avut experien\u0163\u0103 istoric\u0103 cu valuri consistente de imigra\u0163ie. Nu suntem obi\u015fnui\u0163i s\u0103 fim \u0163ar\u0103 de destina\u0163ie.\u201d Iar adaptarea, spune el, necesit\u0103 timp \u015fi politici. \u201eE nevoie de politici publice care s\u0103 faciliteze integrarea\u201d, adaug\u0103 Anghel, dar avertizeaz\u0103 c\u0103, \u00een paralel, Rom\u00e2nia nu \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 ignore exodul deja \u00een desf\u0103\u015furare. \u201eEste poate mai important s\u0103 limit\u0103m exodul \u015fi s\u0103 \u00eencuraj\u0103m \u00eentoarcerea. Dar acest lucru nu se poate face f\u0103r\u0103 a reduce decalajele regionale, care sunt prea mari.\u201d Disparit\u0103\u0163ile regionale r\u0103m\u00e2n o problem\u0103 structural\u0103 ignorat\u0103. \u00cen jude\u0163ele din sudul \u0163\u0103rii, precum Teleorman sau Olt, exist\u0103 mult mai pu\u0163ine locuri de munc\u0103 raportat la popula\u0163ie dec\u00e2t \u00een jude\u0163ele din Ardeal, precum Bra\u015fov, Cluj sau Sibiu. Chiar dac\u0103 nu avem statistici complete despre inten\u0163iile de migra\u0163ie intern\u0103 sau extern\u0103, realitatea din teren este clar\u0103: \u201e\u00een ora\u015fele mici \u015fi \u00een zonele defavorizate, lumea \u00eenc\u0103 pleac\u0103. Nu s-a f\u0103cut suficient pentru aceste regiuni. S-au concentrat investi\u0163iile \u00een c\u00e2teva ora\u015fe \u015fi regiuni, iar restul au fost practic ignorate.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen concluzie, profesorul avertizeaz\u0103: f\u0103r\u0103 o viziune integratoare, f\u0103r\u0103 echilibru regional \u015fi f\u0103r\u0103 politici de integrare a noilor veni\u0163i, Rom\u00e2nia risc\u0103 nu doar un declin demografic, ci o amplificare a fracturilor economice, sociale \u015fi culturale care o vulnerabilizeaz\u0103 profund. \u201eNu po\u0163i avea cre\u015ftere economic\u0103 f\u0103r\u0103 popula\u0163ie\u201d: e o realitate pe care Rom\u00e2nia o ignor\u0103 cu riscuri din ce \u00een ce mai vizibile. Chiar dac\u0103 \u0163ara reu\u015fe\u015fte s\u0103 atrag\u0103 migran\u0163i, ace\u015ftia vor ocupa \u00een prim\u0103 faz\u0103 locuri de munc\u0103 slab calificate \u2014 \u00een cur\u0103\u0163enie, construc\u0163ii, transport sau \u00eengrijire. \u201eJoburile de birou, cele mai bine pl\u0103tite \u015fi cele c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 economiile dezvoltate, necesit\u0103 cunoa\u015fterea limbii rom\u00e2ne. Practic, a doua genera\u0163ie de migran\u0163i le va putea accesa, deci este vorba despre integrare genera\u0163ional\u0103.\u201d P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea-cheie: \u201eCine va acoperi cererea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din aceste domenii?\u201d Este o \u00eentrebare esen\u0163ial\u0103, dar rareori rostit\u0103 \u00een spa\u0163iul public. <\/p>\n

\n\"\"Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Rom\u00e2nia sufer\u0103 de o ruptur\u0103 profund\u0103 \u00eentre rural \u015fi urban \u2014 o ruptur\u0103 care \u00ee\u015fi are originile \u00een destr\u0103marea echilibrului industrial de dup\u0103 comunism. \u201e\u00cen comunism, ruralul era sus\u0163inut indirect prin func\u0163ionarea ora\u015felor mici, care asigurau locuri de munc\u0103 \u00een industrie, iar navetismul era dezvoltat. Odat\u0103 clitate, \u00een multe zone oamenii nu mai au nicio speran\u0163\u0103, \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 nu r\u0103m\u00e2i \u00eentr-un loc.\u201d De aceea, pierdem simultan dou\u0103 categorii esen\u0163iale: tinerii e aceste ora\u015fe mici au dec\u0103zut, a dec\u0103zut \u015fi zona rural\u0103 dependent\u0103 de ele.\u201d Investi\u0163iile post-1990 nu au reu\u015fit s\u0103 corecteze dezechilibrele. Dimpotriv\u0103, le-au ad\u00e2ncit. \u201e\u00cen reacare pleac\u0103 \u015fi poten\u0163ialii migran\u0163i care n-au de ce s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. \u201eExist\u0103 un risc dublu: pierdem \u015fi popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 care pleac\u0103, \u015fi nu reu\u015fim s\u0103 p\u0103str\u0103m sau s\u0103 integr\u0103m pe cei care vin.\u201d Investitorii, rom\u00e2ni sau str\u0103ini, nu vin acolo unde nu exist\u0103 infrastructur\u0103 uman\u0103. \u201eSe duc unde exist\u0103 deja economie func\u0163ional\u0103. Dar \u015fi acolo apar probleme, pentru c\u0103 adesea nu mai au de unde angaja oameni.\u201d F\u0103r\u0103 politici clare de stimulare a investi\u0163iilor \u00een zonele cu probleme structurale, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 vad\u0103 cum dispar localit\u0103\u0163i \u00eentregi. \u201eUnele regiuni cu probleme le-ar putea \u00abrezolva\u00bb \u00een mod natural \u2013 \u00eentre ghilimele \u2013 prin depopulare. Ceea ce, evident, nu ar trebui s\u0103 fie o solu\u0163ie acceptabil\u0103.\u201d <\/p>\n

\nFenomenul e deja vizibil. \u201eAm fost vara trecut\u0103 \u00een Oltenia, de exemplu \u2013 unde, din spusele localnicilor, cel mai t\u00e2n\u0103r din sat avea peste 50 de ani. Chiar dac\u0103 vor mai r\u0103m\u00e2ne 10, 20 sau 100 de locuitori, sc\u0103derea va continua.\u201d Iar \u00een lipsa unor motive reale pentru \u00eentoarcere \u2014 locuri de munc\u0103, \u015fcoli, spitale \u2014 cei care pleac\u0103 se stabilesc definitiv \u00een ora\u015fe mari sau \u00een str\u0103in\u0103tate. \u201eAsist\u0103m deja la o reorganizare social\u0103 profund\u0103 \u2013 \u00eentre rural \u015fi urban, \u00eentre mobilitate intern\u0103 \u015fi extern\u0103.\u201d Nici solu\u0163ia cre\u015fterii natalit\u0103\u0163ii nu este realist\u0103 \u00een acest context. \u201eNatalitatea e influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori. Unul dintre cei mai importan\u0163i este participarea femeilor pe pia\u0163a muncii \u2013 \u00een momentul \u00een care femeile lucreaz\u0103 activ, timpul pentru copii \u015fi gospod\u0103rie scade.\u201d Paradoxul societ\u0103\u0163ilor egalitare este c\u0103 evolu\u0163ia profesional\u0103 femeilor presupune, \u00een mod firesc, o sc\u0103dere a natalit\u0103\u0163ii. Politicile pronataliste? \u201ePot ajuta, dar efectele sunt limitate \u015fi pe termen scurt \u2013 cazul Ungariei e un exemplu. Cel mai bun lucru pe care \u00eel pot face asemenea politici este s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 sc\u0103derea.\u201d Rom\u00e2nia ar avea nevoie, mai degrab\u0103, de politici sociale pragmatice: \u201ePrograme de tip after-school, mese calde \u00een \u015fcoli, sprijin pentru familiile din medii vulnerabile. Copiii trebuie s\u0103 poat\u0103 sta la \u015fcoal\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 16, cu temele f\u0103cute \u2013 abia atunci p\u0103rin\u0163ii pot avea o via\u0163\u0103 profesional\u0103 predictibil\u0103. Dar aceste programe nu exist\u0103 \u00een mod real, sau sunt implementate marginal\u201d. <\/p>\n

\n\u00cen privin\u0163a imigra\u0163iei, profesorul este tran\u015fant: \u201eCea mai realist\u0103 variant\u0103 este ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 un context atractiv pentru cet\u0103\u0163eni noi \u2013 migran\u0163i care s\u0103 se simt\u0103 bine aici, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 \u0163ara le apar\u0163ine\u201d. Dar pentru asta e nevoie de un efort colectiv, dincolo de voin\u0163a politic\u0103. \u201e\u00centrebarea este: suntem noi, ca societate, preg\u0103ti\u0163i s\u0103-i accept\u0103m? Dac\u0103 da, cum? Dac\u0103 nu, risc\u0103m tensiuni sociale?\u201d C\u00e2t despre \u00eentoarcerea migran\u0163ilor rom\u00e2ni \u201eacas\u0103\u201d, el spune: \u201eNu e o utopie. Mul\u0163i migran\u0163i \u00ee\u015fi propun s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi se revine mult\u201d. \u00centoarcerea diasporei, subiect evocat constant \u00een discursurile politice, nu este o iluzie, dar nici o solu\u0163ie magic\u0103. Revenirea este un proces complex, iar condi\u0163iile de re\u00eentoarcere nu sunt deloc omogene. \u201eCei care au plecat tineri s-au socializat direct \u00een Occident, nu mai au contacte aici, nu cunosc pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia. Mul\u0163i sunt mobili \u2013 au joburi \u00een dou\u0103 \u0163\u0103ri, sunt \u00eentr-un flux constant.\u201d Revenirea exist\u0103 \u2014 dar nu este suficient\u0103 pentru a compensa pierderile de popula\u0163ie. \u201eEste nevoie de oferte de munc\u0103 atractive \u00een mai multe zone, nu doar \u00een ora\u015fe precum Clujul sau Bucure\u015ftiul\u201d, avertizeaz\u0103 profesorul. Dac\u0103 nu se diversific\u0103 oportunit\u0103\u0163ile regionale, poten\u0163ialul de remigra\u0163ie r\u0103m\u00e2ne limitat la o minoritate cu op\u0163iuni clare \u015fi privilegiate. Cum va ar\u0103ta Rom\u00e2nia \u00een 2040? \u201eCel mai probabil vom fi undeva \u00eentre scenariul pesimist \u015fi cel optimist. Exist\u0103 migra\u0163ie de \u00eentoarcere, exist\u0103 mobilitate, exist\u0103 \u015fi un num\u0103r \u00een cre\u015ftere de migran\u0163i care vin \u00een Rom\u00e2nia.\u201d Dar amplitudinea acestor fluxuri va determina gradul de impact. \u201eDac\u0103 r\u0103m\u00e2nem la 200-300.000 de migran\u0163i, efectul va fi modest. Dac\u0103 ajungem la 1-2 milioane, atunci vorbim despre un impact semnificativ.\u201d Profesorul subliniaz\u0103 c\u0103 migra\u0163ia va deveni principala tem\u0103 de dezbatere public\u0103 \u2014 \u201enu doar economic\u0103, ci \u015fi identitar\u0103\u201d. Iar Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 accepte o realitate pe care a evitat-o decenii \u00eentregi: \u201eVa trebui s\u0103 accepte c\u0103 devine o \u0163ar\u0103 de integrare, c\u0103 no\u0163iunea de rom\u00e2n se va schimba.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eDup\u0103 1990, am cultivat ideea c\u0103 muncitorul rom\u00e2n \u00abnu e bun\u00bb, dar realitatea este c\u0103 \u00een afar\u0103 munce\u015fte foarte bine. Deci problema nu a fost la cultura muncii \u00een sine, ci la condi\u0163iile oferite aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi la cultura antreprenorial\u0103 de la noi. Angaja\u0163ii sunt cel mai valoros activ \u00een care trebuie investit \u2013 \u015fi trebuie s\u0103 \u015ftii ce \u015fi cum s\u0103 investe\u015fti \u2013 nu cl\u0103dirile sau cifrele de afaceri.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nRemus Gabriel Anghel, profesor universitar doctor (abilitat) la Departamentul de Sociologie al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice din cadrul SNSPA \u015fi cercet\u0103tor la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTrei scenarii pentru viitorul demografic al Rom\u00e2niei<\/span><\/strong><\/p>\n

\nI. Scenariul pesimist: \u201eRom\u00e2nia care se gole\u015fte\u201d – pierdem peste 3 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Nu exist\u0103 migra\u0163ie de \u00eentoarcere \u015fi nici imigra\u0163ie semnificativ\u0103. Popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte accelerat.<\/strong><\/span><\/p>\n

\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 atragem migran\u0163i \u015fi nici s\u0103 convingem diaspora s\u0103 se \u00eentoarc\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 imigra\u0163ie, situa\u0163ia Rom\u00e2niei nu arat\u0103 deloc bine. Dac\u0103 vom mai pierde \u00eenc\u0103 3-4 milioane de persoane \u2013 \u00een condi\u0163iile \u00een care, realist vorbind, probabil nu mai suntem nici m\u0103car 19 milioane \u2013 impactul va fi uria\u015f.<\/p>\n

\nCare sunt efectele sociale?<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen multe zone, \u00een special rurale, nu mai exist\u0103 tineri. Popula\u0163ia este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, ceea ce face aproape imposibil\u0103 furnizarea unor servicii sociale de calitate. Lipsa unei popula\u0163ii active duce la instabilitate: oameni frustra\u0163i, cu reac\u0163ii politice bru\u015fte \u015fi imprevizibile\u201d.<\/p>\n

\nPutem avea \u00eencredere \u00een cifrele oficiale?<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia a avut mereu probleme \u00een \u00eenregistrarea corect\u0103 a popula\u0163iei. Cel mai probabil datele de recens\u0103m\u00e2nt au fost completate cu cele de la eviden\u0163a popula\u0163iei. Nu \u015ftim exact c\u00e2\u0163i suntem.<\/p>\n

\nII. Scenariul realist: \u201eO Rom\u00e2nie pe muchie de echilibru\u201d. Pierderea de popula\u0163ie continu\u0103, dar la un ritm mai lent. Exist\u0103 o migra\u0163ie de \u00eentoarcere fragmentar\u0103 \u015fi un num\u0103r modest de migran\u0163i care r\u0103m\u00e2n \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Este realist s\u0103 ne baz\u0103m pe \u00eentoarcerea rom\u00e2nilor din diaspora?<\/strong><\/p>\n

\nNu e o utopie. Mul\u0163i migran\u0163i \u00ee\u015fi propun s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Dar cei care au plecat tineri s-au socializat direct \u00een Occident, nu mai au contacte aici, nu cunosc pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n2. Cum va ar\u0103ta Rom\u00e2nia \u00een 2040 dac\u0103 lucrurile r\u0103m\u00e2n la acest nivel?<\/strong><\/p>\n

\nCel mai probabil vom fi undeva \u00eentre. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem la 200-300.000 de migran\u0163i, efectul va fi modest.<\/p>\n

\n3. Care este riscul major?<\/strong><\/p>\n

\nExist\u0103 un risc dublu: pierdem \u015fi popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 care pleac\u0103, \u015fi nu reu\u015fim s\u0103 p\u0103str\u0103m sau s\u0103 integr\u0103m pe cei care vin.<\/p>\n

\nIII. Scenariul optimist: \u201eRom\u00e2nia care se reinventeaz\u0103\u201d Rom\u00e2nia atrage \u00eentre 1 \u015fi 2 milioane de migran\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, gestioneaz\u0103 inteligent \u00eentoarcerea diasporei \u015fi reformeaz\u0103 politicile sociale.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Dac\u0103 ar fi s\u0103 schi\u0163a\u0163i dou\u0103 direc\u0163ii esen\u0163iale de politic\u0103 public\u0103 \u00een fa\u0163a declinului demografic, care ar fi acestea?<\/strong><\/p>\n

\nPrima ar fi s\u0103 ne concentr\u0103m pe \u00eentoarcerea rom\u00e2nilor din diaspora \u015fi men\u0163inerea celor mobili. Aici vorbim de milioane de oameni, nu de c\u00e2teva sute de mii. Este un poten\u0163ial uria\u015f de popula\u0163ie care deja are cet\u0103\u0163enie, are r\u0103d\u0103cini aici, de limb\u0103, identitate, familie, cultur\u0103. E mult mai realist s\u0103-i convingem pe cei mobili care muncesc temporar afar\u0103 c\u0103 merit\u0103 s\u0103 stea acas\u0103 dec\u00e2t s\u0103 compens\u0103m pierderile doar prin imigra\u0163ie.<\/p>\n

\nA doua politic\u0103 important\u0103 ar fi s\u0103 g\u00e2ndim un mecanism real \u015fi func\u0163ional de integrare a celor care vin \u00een Rom\u00e2nia. Nu e suficient s\u0103 permitem imigra\u0163ia \u2013 trebuie s\u0103 avem politici de locuire, de educa\u0163ie, de munc\u0103 \u015fi de recunoa\u015ftere a drepturilor. Dac\u0103 nu facem asta, risc\u0103m \u015fi tensiuni sociale, \u015fi e\u015fecul integr\u0103rii. Dar, repet: prioritatea ar trebui s\u0103 fie \u00eentoarcerea \u015fi grija fa\u0163\u0103 de migran\u0163ii rom\u00e2ni, pentru c\u0103 acolo este miza cea mare la ora actual\u0103.<\/p>\n

\n2. Cum poate fi sprijinit\u0103 natalitatea realist?<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia ar avea nevoie de inter\u00adven\u0163ii inteligente: programe de tip after-school, mese calde \u00een \u015fcoli, sprijin pentru familiile vulnerabile. Copiii trebuie s\u0103 poat\u0103 sta la \u015fcoal\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 16, cu temele f\u0103cute \u2013 abia atunci p\u0103rin\u0163ii pot avea o via\u0163\u0103 profesional\u0103 predictibil\u0103.<\/p>\n

\n3. Migra\u0163ia va fi o tem\u0103 esen\u0163ial\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nMigra\u0163ia va deveni principala tem\u0103 de dezbatere public\u0103, iar Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 accepte c\u0103 devine o \u0163ar\u0103 de integrare, c\u0103 no\u0163iunea de rom\u00e2n se va schimba.<\/p>\n

\n

\nNu e doar o problem\u0103 social\u0103, ci una economic\u0103 sistemic\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u201eTendin\u0163a demografic\u0103 descendent\u0103 este una dintre cele mai grave provoc\u0103ri structurale cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia. Proiec\u0163iile la nivel na\u0163ional \u015fi european indic\u0103 o reducere a popula\u0163iei rezidente de la 19,1 milioane \u00een 2023 la aproximativ 17,2 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2040 \u015fi 15 milioane \u00een 2070, \u00een absen\u0163a unor politici corective\u201d, observ\u0103 \u015fi M\u0103d\u0103lina-Elena Dragomir, Macroeconomic Research Senior Officer, Garanti BBVA Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 tendin\u0163a de sc\u0103dere a popula\u0163iei Rom\u00e2niei este adesea privit\u0103 ca un fenomen social,  \u00een realitate, este una dintre cele mai serioase amenin\u0163\u0103ri la adresa viitorului economic al \u0163\u0103rii. <\/p>\n

\nPotrivit reprezentan\u0163ilor Garanti BBVA Rom\u00e2nia, dac\u0103 nu se iau m\u0103suri corective, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 ar putea duce la o pierdere de peste 15% din popula\u0163ia actual\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2070, cu efecte \u00een lan\u0163 asupra pie\u0163ei muncii, sistemelor publice \u015fi poten\u0163ialului investi\u0163ional al economiei. Pe l\u00e2ng\u0103 efectele evidente asupra dimensiunii pie\u0163ei interne, aceast\u0103 contrac\u0163ie demografic\u0103 pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii atractivitatea Rom\u00e2niei pentru investitorii str\u0103ini. \u201eO pia\u0163\u0103 intern\u0103 mai mic\u0103 \u00eenseamn\u0103 un poten\u0163ial de consum redus, iar acest lucru poate descuraja investi\u0163iile pe termen lung. Declinul demografic nu este doar o chestiune social\u0103, ci o problem\u0103 economic\u0103 sistemic\u0103\u201d, puncteaz\u0103 reprezentanta b\u0103ncii. Unde se vor resim\u0163i cel mai tare efectele? Toate sectoarele economice vor fi afectate, dar unele vor suferi dispropor\u0163ionat. S\u0103n\u0103tatea \u015fi asisten\u0163a social\u0103 sunt deja sub presiune, iar cererea pentru aceste servicii va cre\u015fte odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei. \u00cen paralel, lipsa de personal calificat va limita performan\u0163a sectoarelor IT \u015fi industrial, iar educa\u0163ia va suferi din cauza sc\u0103derii num\u0103rului de tineri, ceea ce va afecta sustenabilitatea institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. \u201ePentru a acoperi deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103, Rom\u00e2nia va fi nevoit\u0103 s\u0103 atrag\u0103 lucr\u0103tori din afara Uniunii Europene. Aceast\u0103 solu\u0163ie vine \u00eens\u0103 cu provoc\u0103ri suplimentare: productivitate mai sc\u0103zut\u0103, consum intern redus \u015fi o parte din venituri trimise \u00een afara \u0163\u0103rii, sub form\u0103 de remiten\u0163e. Astfel, beneficiile pe termen scurt pot genera costuri pe termen lung\u201d, avertizeaz\u0103 experta Garanti BBVA. <\/p>\n

\nRom\u00e2nia 2040: declin sau reinventare? Viitorul economic al Rom\u00e2niei, \u00een perspectiva anului 2040, depinde fundamental de modul \u00een care statul va r\u0103spunde acestei crize demografice. Potrivit reprezentantei Garanti BBVA, exist\u0103 dou\u0103 scenarii posibile: stagnarea, cu decalaje tot mai mari fa\u0163\u0103 de economiile dezvoltate, sau adaptarea \u015fi transformarea modelului economic actual. \u201eRom\u00e2nia poate transforma aceste provoc\u0103ri \u00eentr-un motor de reform\u0103, prin investi\u0163ii \u00een productivitate, capital uman \u015fi guvernan\u0163\u0103 eficient\u0103. O economie mai mic\u0103, dar bine organizat\u0103, digitalizat\u0103, productiv\u0103 \u015fi conectat\u0103 la lan\u0163urile globale de valoare poate performa mai bine dec\u00e2t una mare, dar ineficient\u0103 \u015fi nepreg\u0103tit\u0103 pentru provoc\u0103rile viitorului\u201d, este concluzia reprezentantei b\u0103ncii. Transformarea digital\u0103, investi\u0163iile cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103 \u015fi adaptarea sistemului educa\u0163ional la nevoile reale ale pie\u0163ei muncii devin astfel pilonii unei Rom\u00e2nii reziliente, chiar \u015fi \u00eentr-un context de stagnare demografic\u0103. Viitorul este provocator, dar nu lipsit de op\u0163iuni \u2013 totul depinde de cum va alege Rom\u00e2nia s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestui test al timpului.<\/p>\n

\n

\n\u201eO pia\u0163\u0103 intern\u0103 mai mic\u0103 \u00eenseamn\u0103 un poten\u0163ial de consum redus, iar acest lucru poate descuraja investi\u0163iile pe termen lung. Declinul demografic nu este doar o chestiune social\u0103, ci o problem\u0103 economic\u0103 sistemic\u0103.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nM\u0103d\u0103lina-Elena Dragomir, Macroeconomic Research Senior Officer, Garanti BBVA Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nTrei scenarii pentru viitorul demografic al Rom\u00e2niei<\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nScenariul I \u2013 \u201e\u0162ara care se gole\u015fte” (pesimist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Dac\u0103 Rom\u00e2nia pierde peste 2 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, cum vede\u0163i impactul asupra pie\u0163ei muncii, investi\u0163iilor \u015fi cre\u015fterii economice?<\/strong><\/p>\n

\nDe\u015fi \u00eencadrat ca scenariu pesimist, acest tablou demografic se apropie de estim\u0103rile institu\u0163iilor de specialitate, iar datele actuale privind natalitatea, emigrarea \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei indic\u0103 fapul c\u0103 un asemenea scenariu este posibil \u00een lipsa unor politici publice menite s\u0103 inverseze cursul declinului popula\u0163iei. \u00cen acest sens, un astfel de scenariu prezint\u0103 consecin\u0163e economice severe, \u00een care pia\u0163a muncii se va confrunta cu un deficit structural de lucr\u0103tori, cu o posibil\u0103 \u00eenlocuire total\u0103 sau \u00eenlocuire par\u0163ial\u0103 cu for\u0163\u0103 de munc\u0103 mai pu\u0163in calificat\u0103, cu efecte asupra salariilor, competitivit\u0103\u0163ii \u015fi continuit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ii \u00een sectoare-cheie. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, se prefigureaz\u0103 o diminuare a investi\u0163iilor \u015fi o fr\u00e2nare a poten\u0163ialului de cre\u015ftere economic\u0103, cu o dependen\u0163\u0103 mai mare de importuri \u015fi sc\u0103derea bazei fiscale, reduc\u00e2nd capacitatea statului de a face investi\u0163ii \u015fi a redistribui.<\/p>\n

\n2. Ar putea un astfel de scenariu duce la cre\u015fterea impozit\u0103rii pentru a sus\u0163ine sistemul de pensii \u015fi de s\u0103n\u0103tate?<\/strong><\/p>\n

\nConsider\u0103m c\u0103 \u00een condi\u0163iile unei baze de contribuabili tot mai reduse \u015fi a unei popula\u0163ii dependente de protec\u0163ie social\u0103 tot mai mari, presiunea pe bugetele publice va cre\u015fte. \u00cen acest sens, pentru finan\u0163area sistemelor de pensii \u015fi s\u0103n\u0103tate, statul va fi nevoit s\u0103 compenseze prin majorarea fiscalit\u0103\u0163ii \u2013 fie prin cre\u015fterea contribu\u0163iilor sociale, fie prin l\u0103rgirea bazei de impozitare sau introducerea unor noi taxe.<\/p>\n

\nScenariul II \u201eAdaptare dureroas\u0103” (realist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. \u00centr-un scenariu cu 19 milioane de locuitori sau mai pu\u0163in, ce reforme economice ar deveni obligatorii pentru men\u0163inerea unui echilibru fiscal \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii economice?<\/strong><\/p>\n

\nPentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 urmeze traiectoria scenariului realist este nevoie ca deciden\u0163ii politici s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere implementarea unor reforme economice structurale \u00een materia sistemului de pensii, continuarea procesului de digitalizare a administra\u0163iei publice, flexibilizarea pie\u0163ei muncii \u015fi implementarea unor politici educa\u0163ionale aliniate cu nevoile pie\u0163ei muncii. Men\u0163inerea echilibrului fiscal va necesita major\u0103ri la nivelul impozitelor directe \u015fi indirecte, cu impact negativ asupra competitivit\u0103\u0163ii, dar efectele pot fi atenuate prin integrarea pe scar\u0103 larg\u0103 a noilor tehnologii, \u00een special a inteligen\u0163ei artificiale, care poate spori productivitatea \u015fi compensa declinul for\u0163ei de munc\u0103. <\/p>\n

\n2. Care sunt m\u0103surile ce pot reduce presiunea asupra pie\u0163ei muncii \u00een condi\u0163iile unei sc\u0103deri demografice accentuate?<\/strong><\/p>\n

\nDac\u0103 ne uit\u0103m la m\u0103surile care pot reduce presiunea asupra pie\u0163ei muncii \u00een condi\u0163iile unei sc\u0103deri demografice accentuate, consider\u0103m ca m\u0103suri eficiente \u00eencurajarea cre\u015fterii particip\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103 subutilizate (femei \u015fi tineri NEET – Not in Education, Employment or Training), automatizarea \u015fi tehnologizarea \u00een industrie \u015fi servicii, migra\u0163ia controlat\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 din afara UE, cu politici clare de integrare \u015fi introducerea unor stimulente pentru munc\u0103 activ\u0103 \u015fi pentru \u00eencurajarea natalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\nScenariul III Redresarea inteligent\u0103 (optimist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Din perspectiv\u0103 economic\u0103, c\u00e2t de realist\u0103 este o stabilizare a popula\u0163iei prin politici de repatriere sau stimulare a natalit\u0103\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

\nConsider\u0103m c\u0103 din perspectiv\u0103 economic\u0103 este realist\u0103 stabilizarea popula\u0163iei prin politici coerente de repatriere \u015fi natalitate pe termen lung. \u00cen materia politicilor de repatriere ne orient\u0103m c\u0103tre crearea unui mediu economic stabil si atractiv pentru diaspora prin salarii competitive, accesul la infrastructur\u0103 de calitate \u015fi predictibilitatea sistemului legislativ. Dac\u0103 ne uit\u0103m la stimularea natalit\u0103\u0163ii, rezultatele acesteia sunt pe termen lung (anticip\u0103m 15-20 de ani) \u015fi necesit\u0103 implementarea unor politici coerente (de ordin fiscal \u015fi social) din punctul de vedere al accesului real la servicii de educa\u0163ie timpurie, facilit\u0103\u0163i fiscale \u015fi flexibilitate a condi\u0163iilor de munc\u0103 pentru p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

\n2. Ce politici economice ar putea transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-un pol de atrac\u0163ie pentru investitori \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nInvestitorii str\u0103ini v\u0103d \u00een Rom\u00e2nia un poten\u0163ial ridicat de a deveni un centru economic regional, dar subliniaz\u0103 c\u0103 realizarea acestui poten\u0163ial depinde de voin\u0163a politic\u0103 de a implementa reforme structurale \u015fi de a asigura un climat economic stabil. Potrivit celei mai recente edi\u0163ii a Business Sentiment Index publicate de Consiliul Investitorilor Str\u0103ini (FIC), priorit\u0103\u0163ile investitorilor includ: politici publice coerente, for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103, infrastructur\u0103 modern\u0103 \u015fi digitalizarea administra\u0163iei publice.  Astfel, politicile economice de atragere a investitorilor \u015fi a for\u0163ei de munc\u0103 calificate trebuie s\u0103 vizeze stabilitatea macroeconomic\u0103 \u015fi legislativ\u0103, digitalizarea administra\u0163iei publice, dezvoltarea de clustere regionale, politici fiscale stimulative \u015fi investi\u0163ii \u00een capitalul uman. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, este necesar\u0103 \u015fi integrarea persoanelor din diaspora \u00een economie prin acordarea unor stimulente pentru \u00eentoarcere \u015fi implementarea unor programe de antreprenoriat \u015fi mentorat.<\/p>\n

\n

\nF\u0103r\u0103 productivitate, nu exist\u0103 cre\u015ftere<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u201eProiec\u0163iile oficiale indic\u0103 o sc\u0103dere a popula\u0163iei Rom\u00e2niei cu peste 2,5 milioane de persoane p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Asta \u00eenseamn\u0103, \u00een termeni economici, o reducere cu cel pu\u0163in 15% a for\u0163ei de munc\u0103 disponibile. Este un declin alarmant, care nu poate r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 consecin\u0163e pentru economia na\u0163ional\u0103\u201d, avertizeaz\u0103 Valentin T\u0103taru, economistul-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia. Cu mai pu\u0163ini contribuabili \u015fi o popula\u0163ie tot mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, sustenabilitatea finan\u0163elor publice devine o provocare sistemic\u0103. \u201e\u00cen lipsa unei cre\u015fteri semnificative a productivit\u0103\u0163ii, Rom\u00e2nia nu va putea men\u0163ine ritmuri \u00eenalte de cre\u015ftere economic\u0103. Iar asta se va reflecta \u00een tot: de la pensii la s\u0103n\u0103tate, de la investi\u0163ii la pia\u0163a muncii.\u201d Pe termen mediu \u015fi lung, riscurile se adun\u0103: natalitate sc\u0103zut\u0103, emigra\u0163ie constant\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea rapid\u0103 a popula\u0163iei active. Aceste fenomene sunt deja vizibile \u00een sectoare esen\u0163iale. \u201eVedem deficite de personal \u00een construc\u0163ii, \u00een industrie, \u00een transporturi \u015fi \u00een horeca. Iar aceste sectoare nu sunt u\u015for de automatizat \u2013 ele depind de for\u0163\u0103 de munc\u0103 real\u0103, prezent\u0103, calificat\u0103 sau m\u0103car disponibil\u0103.\u201d <\/p>\n

\nPe lista celor vulnerabile, economistul-\u015fef al ING Bank include \u015fi agricultura \u2013 un domeniu \u00een care \u201ese vede clar lipsa unei genera\u0163ii de tineri fermieri\u201d \u015fi unde \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea actualilor proprietari risc\u0103 s\u0103 fragilizeze complet lan\u0163ul de produc\u0163ie. \u00cen plus, spune el, \u201esistemul de s\u0103n\u0103tate este deja sub presiune, cu personal medical care pleac\u0103 \u00een continuare spre alte \u0163\u0103ri. \u00cen contextul \u00een care cererea pentru servicii medicale va cre\u015fte \u2013 \u015fi asta este o certitudine demografic\u0103 \u2013 efectul va fi unul critic: cerere mai mare, dar resurse umane insuficiente\u201d. Pe fundal, o alt\u0103 problem\u0103 prinde contur: consumul intern. O popula\u0163ie mai redus\u0103 \u00eenseamn\u0103 automat o baz\u0103 mai mic\u0103 de consumatori, iar asta va afecta semnificativ sectoarele de retail \u015fi servicii care depind de cererea intern\u0103. \u201eNu putem spera la o economie robust\u0103, dac\u0103 ne mic\u015for\u0103m constant baza de consum \u015fi de contribuabili.\u201d <\/p>\n

\nSolu\u0163ia? Nu e simpl\u0103, dar \u00eencepe cu o recunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii: Rom\u00e2nia nu mai are luxul am\u00e2n\u0103rilor. F\u0103r\u0103 o reform\u0103 real\u0103 \u00een domenii-cheie \u2013 educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, fiscalitate \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103, sc\u0103derea demografic\u0103 nu va face dec\u00e2t s\u0103 amplifice vulnerabilit\u0103\u0163ile structurale ale economiei. \u201eNu e vorba doar despre c\u00e2\u0163i oameni mai suntem, ci despre c\u00e2t putem produce, c\u00e2t putem sus\u0163ine \u015fi c\u00e2t putem construi cu acei oameni care r\u0103m\u00e2n. Iar asta presupune o cre\u015ftere real\u0103 a productivit\u0103\u0163ii, o integrare eficient\u0103 a noilor genera\u0163ii \u00een pia\u0163a muncii \u015fi, poate, o reg\u00e2ndire complet\u0103 a modelului nostru economic.\u201d Viziunea sa personal\u0103? \u201eRom\u00e2nia anului 2040 va fi, cel mai probabil, o \u0163ar\u0103 cu mai pu\u0163ini oameni, dar cu mult mai multe provoc\u0103ri legate de eficien\u0163\u0103, tehnologie \u015fi calitatea capitalului uman\u201d, concluzioneaz\u0103 Valentin T\u0103taru. <\/p>\n

\n\u00cen opinia sa, sc\u0103derea demografic\u0103 nu trebuie privit\u0103 ca o sentin\u0163\u0103 economic\u0103, ci ca un semnal de alarm\u0103 care cere adaptare rapid\u0103 \u015fi reforme curajoase. \u201eDac\u0103 vom \u015fti s\u0103 cre\u015ftem productivitatea, s\u0103 integr\u0103m tehnologia \u00een toate sectoarele \u015fi s\u0103 folosim la maximum for\u0163a de munc\u0103 disponibil\u0103 \u2013 chiar dac\u0103 mai mic\u0103 numeric \u2013 putem men\u0163ine traiectoria de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi, poate, chiar s\u0103 acceler\u0103m convergen\u0163a c\u0103tre media UE.\u201d Cheia, spune el, nu va fi num\u0103rul angaja\u0163ilor, ci competen\u0163ele acestora. \u201eCu mai pu\u0163ini oameni, dar mai bine califica\u0163i, Rom\u00e2nia poate r\u0103m\u00e2ne competitiv\u0103. E nevoie, \u00eens\u0103, de un salt calitativ \u00een educa\u0163ie, de politici fiscale eficiente \u015fi de un efort colectiv pentru modernizarea economiei.\u201d \u00cen lipsa acestor pa\u015fi, avertizeaz\u0103 el, sc\u0103derea popula\u0163iei va deveni un obstacol masiv \u00een calea dezvolt\u0103rii, pentru c\u0103 va reduce baza de consum, va pune presiune pe sistemele publice \u015fi va limita atrac\u0163ia pentru investi\u0163ii. \u201eCel mai probabil scenariu este unul de echilibru fragil: Rom\u00e2nia ar putea avea cu 1\u20132 milioane de locuitori mai pu\u0163in, dar un profil economic mai matur, mai tehnologizat, mai bine integrat \u00een lan\u0163urile globale de valoare. Progresul va depinde nu de c\u00e2t suntem, ci de c\u00e2t putem face cu ce avem.\u201d Astfel, viitorul nu este dictat de cifrele demografice \u00een sine, ci de capacitatea Rom\u00e2niei de a transforma o limitare structural\u0103 \u00eentr-un stimul pentru modernizare.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eMai pu\u0163ini contribuabili \u015fi o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u00eenseamn\u0103 presiune mai mare pe sistemele de pensii \u015fi s\u0103n\u0103tate \u015fi o nevoie imperativ\u0103 de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii pentru a compensa pierderea capitalului uman.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nValentin T\u0103taru, economistUL-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nScenariul I \u201e\u0162ara care se gole\u015fte” (pesimist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Dac\u0103 Rom\u00e2nia pierde peste 2 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, cum vede\u0163i impactul asupra pie\u0163ei muncii, investi\u0163iilor \u015fi cre\u015fterii economice? <\/strong><\/p>\n

\nFor\u0163a de munc\u0103 ar fi grav afectat\u0103 \u00een acest caz care echivaleaz\u0103 cu o sc\u0103dere de aproape 20% a popula\u0163iei active. S-ar accentua deficitul de personal calificat, multe posturi ar r\u0103m\u00e2ne neocupate \u015fi s-ar fr\u00e2na dezvoltarea economic\u0103. Cre\u015fterea economic\u0103 ar \u00eencetini semnificativ, investitorii ar deveni mai reticen\u0163i v\u0103z\u00e2nd pia\u0163a intern\u0103 contract\u00e2ndu-se \u015fi costurile cu for\u0163a de munc\u0103 \u00een cre\u015ftere, precum \u015fi cu nevoia de automatizare pentru a compensa lipsa de muncitori. <\/p>\n

\n2. Ar putea un astfel de scenariu duce la cre\u015fterea impozit\u0103rii pentru a sus\u0163ine sistemul de pensii \u015fi de s\u0103n\u0103tate? <\/strong><\/p>\n

\nO asemenea evolu\u0163ie demografic\u0103 ar pune o presiune uria\u015f\u0103 pe bugetul de pensii \u015fi s\u0103n\u0103tate, care ar trebui finan\u0163ate de un num\u0103r tot mai mic de contribuabili. \u00cen practic\u0103, asta s-ar putea traduce prin taxe mai mari ori contribu\u0163ii suplimentare la asigur\u0103rile sociale, prin apelarea la solu\u0163ii precum cre\u015fterea v\u00e2rstei de pensionare \u015fi l\u0103rgirea bazei de impozitare. O povar\u0103 fiscal\u0103 mai mare va avea desigur efecte detrimentale asupra mediului de afaceri \u015fi a stimulentelor de a munci \u00een economia formal\u0103. <\/p>\n

\nScenariul II  \u201eAdaptare dureroas\u0103” (realist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. \u00centr-un scenariu cu 19 milioane de locuitori sau mai pu\u0163in, ce reforme economice ar deveni obligatorii pentru men\u0163inerea unui echilibru fiscal \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii economice? <\/strong><\/p>\n

\nCu o popula\u0163ie \u00een jur de 19 milioane sau un pic sub acest prag, Rom\u00e2nia ar fi obligat\u0103 s\u0103 accelereze reforme economice structurale pentru a-\u015fi p\u0103stra echilibrul fiscal, economic \u015fi competitivitatea. Prioritatea ar fi desigur sistemul de pensii, prin cre\u015fterea gradual\u0103 a v\u00e2rstei de pensionare \u015fi stimularea economisirii private. \u00cen paralel, sunt esen\u0163iale m\u0103suri pentru cre\u015fterea ratei de participare care este cea mai mic\u0103 din UE. Acest lucru implic\u0103 integrarea tinerilor NEET, stimularea inser\u0163iei femeilor \u015fi seniorilor \u00een c\u00e2mpul muncii \u015fi recalificarea celor inactivi. Trebuie de asemenea impulsionat\u0103 productivitatea prin digitalizare \u015fi investi\u0163iile \u00een educa\u0163ie pentru c\u0103 o for\u0163\u0103 de munc\u0103 mai mic\u0103 s\u0103 genereze valoare adaugat\u0103 mai mare.<\/p>\n

\n2. Care sunt m\u0103surile ce pot reduce presiunea asupra pie\u0163ei muncii \u00een condi\u0163iile unei sc\u0103deri demografice accentuate? <\/strong><\/p>\n

\nO solu\u0163ie imediat\u0103 este aplicat\u0103 deja, prin permiterea aducerii de lucr\u0103tori extra-comunitari. Pe termen mediu, sunt necesare politici de formare \u015fi recalificare, precum programe de ucenicie \u015fi cursuri de perfec\u0163ionare care s\u0103 faciliteze tranzi\u0163ia \u015fomerilor c\u0103tre sectoarele unde exist\u0103 cerere. Stimulente punctuale pentru \u00eentoarcerea diasporei sau relocarea intern\u0103 (de exemplu prime de instalare \u00een zone cu lipsa acut\u0103 de personal) pot s\u0103 mai atenueze dezechilibrele regionale de pe pia\u0163a muncii. Totodat\u0103, digitalizarea \u015fi automatizarea pot compensa par\u0163ial sc\u0103derea num\u0103rului de angaja\u0163i. \u015ei desigur, \u00eencurajarea flexibiliz\u0103rii muncii (telemunca, part-time) ar putea men\u0163ine unele persoane \u00een c\u00e2mpul muncii pentru mai mult timp.<\/p>\n

\nScenariul III \u201eRedresarea inteligent\u0103” (optimist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Din perspectiv\u0103 economic\u0103, c\u00e2t de realist\u0103 este o stabilizare a popula\u0163iei prin politici de repatriere sau stimulare a natalit\u0103\u0163ii? <\/strong><\/p>\n

\nStabilizarea popula\u0163iei p\u00e2n\u0103 \u00een 2040 prin repatriere masiv\u0103 \u015fi\/sau stimularea natalit\u0103\u0163ii este foarte dificil de realizat. Diaspora numeroas\u0103 este o resurs\u0103, dar revenirea pe scara larg\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 depinde de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea considerabil\u0103 a condi\u0163iilor economice \u015fi sociale interne. Natalitatea este greu de stimulat semnificativ. Chiar \u015fi cu politici pro-familie, rata fertilit\u0103\u0163ii (de aproximativ 1,7-1,8) este sub pragul de \u00eenlocuire. Repatrierea \u015fi imigra\u0163ia ar putea probabil contribui mai rapid dac\u0103 economia devine atractiv\u0103. Stabilizarea complet\u0103 este pu\u0163in realist\u0103, \u00eens\u0103 ritmul declinului poate fi \u00eencetinit considerabil.<\/p>\n

\n2. Ce politici economice ar putea transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-un pol de atrac\u0163ie pentru investitori \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103? <\/strong><\/p>\n

\nPe scurt, este nevoie de politici stabile, predictibile \u015fi atractive. Un mediu de afaceri predictibil, cu fiscalitate competitiv\u0103 \u015fi birocra\u0163ie redus\u0103, ar spori \u00eencrederea companiilor. Investi\u0163iile strategice \u00een infrastructur\u0103 \u015fi educa\u0163ie \u2013 finan\u0163ate inclusiv prin fondurile europene (PNRR) \u2013 trebuie accelerate pentru a cre\u015fte productivitatea \u015fi a crea oportunit\u0103\u0163i \u00een industrii de v\u00e2rf. Reformele orientate spre inovare \u015fi digitalizare ar ajuta la re\u0163inerea \u015fi atragerea talentelor. Totodat\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii (sistem medical, mediu, administra\u0163ie eficient\u0103) ar convinge mai mul\u0163i profesioni\u015fti \u2013 rom\u00e2ni din diaspora sau speciali\u015fti str\u0103ini \u2013 s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 viitorul aici. \u00cen esen\u0163\u0103, transformarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un magnet investi\u0163ional \u015fi de talente cere consecven\u0163\u0103 \u00een politici \u015fi un angajament ferm pentru modernizare, dar beneficiile (investi\u0163ii mai mari, \u201ccreiere\u201d atrase) ar fi substan\u0163iale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia viitorului nu e doar o tem\u0103 de campanie, ci o ecua\u0163ie demografic\u0103 tot mai presant\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u0163ara ar putea pierde milioane de locuitori, iar structura popula\u0163iei s-ar putea schimba radical. Nu e un scenariu inevitabil, ci unul care depinde de alegerile pe care le facem azi \u2013 \u00een educa\u0163ie, migra\u0163ie, politici sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[9977,7603,7177,60384],"class_list":["post-236434","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-locuitori","tag-migratie","tag-populatie","tag-romania-anului-2040"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=236434"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236434\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=236434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=236434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=236434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}