{"id":236393,"date":"2025-05-12T10:00:00","date_gmt":"2025-05-12T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236393"},"modified":"2026-04-11T07:48:35","modified_gmt":"2026-04-11T07:48:35","slug":"romania-anului-2040-cum-va-arata-o-tara-cu-milioane-de-locuitori-mai-putin-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236393","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia anului 2040: Cum va ar\u0103ta o \u0163ar\u0103 cu milioane de locuitori mai pu\u0163in? (I)"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia viitorului nu e doar o tem\u0103 de campanie, ci o ecua\u0163ie demografic\u0103 tot mai presant\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u0163ara ar putea pierde milioane de locuitori, iar structura popula\u0163iei s-ar putea schimba radical. Nu e un scenariu inevitabil, ci unul care depinde de alegerile pe care le facem azi \u2013 \u00een educa\u0163ie, migra\u0163ie, politici sociale \u015fi investi\u0163ii \u00een oameni.<\/ins> Tocmai de aceea, BUSINESS Magazin propune c\u00e2teva ipoteze pentru cum ar putea ar\u0103ta Rom\u00e2nia peste 15 ani, pornind de la realit\u0103\u0163ile demografice actuale \u015fi de la viziunile celor care studiaz\u0103 aceste fenomene \u00een profunzime.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen timp ce candida\u0163ii la alegerile preziden\u0163iale din 2025 promit o Rom\u00e2nie \u201emai bun\u0103 pentru to\u0163i\u201d, <\/span><\/span>realitatea statistic\u0103 proiectat\u0103 pentru 2040 spune o poveste diferit\u0103 \u2013 una \u00een care \u201eto\u0163i\u201d \u00eenseamn\u0103 cu 1 p\u00e2n\u0103 la peste 2 milioane de oameni mai pu\u0163ini.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia se mic\u015foreaz\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, se fragmenteaz\u0103 geografic \u015fi economic, iar decalajul dintre centrele mari \u015fi regiunile s\u0103race risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 ireversibil. Dincolo de buletinele de vot \u015fi strategiile pe termen scurt, \u0163ara are nevoie de un plan pentru un viitor \u00een care for\u0163a de munc\u0103 activ\u0103 va fi sub\u0163iat\u0103, comunit\u0103\u0163ile rurale se vor goli, iar sistemele de s\u0103n\u0103tate \u015fi pensii vor fi puse sub o presiune uria\u015f\u0103. Cine va munci? Cine va consuma? Cine va avea grij\u0103? Rom\u00e2nia anului 2040 nu este un scenariu \u00eendep\u0103rtat \u2013 este rezultatul direct al deciziilor (sau indeciziilor) luate acum. Teoretic, ast\u0103zi suntem 21,05 milioane de locuitori, potrivit estim\u0103rilor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS) pentru anul 2024, pe baza adresei de domiciliu. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, num\u0103rul celor care tr\u0103iesc efectiv \u00een Rom\u00e2nia este probabil mult mai mic \u015fi se plaseaz\u0103 \u00een jur de 19 milioane de locuitori, potrivit ultimului recens\u0103m\u00e2nt, sau chiar mai pu\u0163in, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul migra\u0163ia temporar\u0103 \u015fi permanent\u0103, precum \u015fi sc\u0103derea accelerat\u0103 a natalit\u0103\u0163ii. Datele INS arat\u0103 o pierdere medie anual\u0103 de aproximativ 100.000 de persoane \u2013 un ritm care, de\u015fi pare abstract, \u00eenseamn\u0103 dispari\u0163ia unui ora\u015f de m\u0103rimea Buz\u0103ului sau a c\u00e2te dou\u0103 Giurgiu \u00een fiecare an. \u00cen perioade excep\u0163ionale, cum a fost pandemia, declinul a dep\u0103\u015fit chiar \u015fi 130.000 de persoane anual. Dac\u0103 acest trend se men\u0163ine \u2013 \u015fi toate semnalele indic\u0103 faptul c\u0103 nu va fi inversat prea cur\u00e2nd \u2013 Rom\u00e2nia ar ajunge la circa 17 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Proiec\u0163iile ONU merg chiar mai departe. \u00cen estimarea lor intermediar\u0103 (World Population Prospects), Rom\u00e2nia va ajunge la aproximativ 17 milioane de oameni p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2100, chiar la 13,8 milioane de locuitori, o sc\u0103dere de peste 30% fa\u0163\u0103 de nivelul actual. C\u00e2\u0163i suntem cu adev\u0103rat, \u00een lipsa unor alte modalit\u0103\u0163i de raportare, nu \u015ftim. \u00cens\u0103 sc\u0103derea este o certitudine \u2013 \u015fi nu doar numeric\u0103. Structura popula\u0163iei se modific\u0103 dramatic: popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 65 de ani va reprezenta aproape o treime din total, \u00een timp ce tinerii sub 15 ani vor r\u0103m\u00e2ne sub 15%. Este o r\u0103sturnare complet\u0103 a piramidei demografice \u015fi o provocare pentru orice model economic \u015fi social. \u00centr-un astfel de context, devine clar c\u0103 Rom\u00e2nia nu \u00ee\u015fi permite s\u0103 trateze problema demografic\u0103 ca pe o statistic\u0103 de fundal. Este o urgen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 cu impact asupra fiec\u0103rui sector \u2013 de la educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate la pia\u0163a muncii, locuire \u015fi ap\u0103rare.<\/p>\n

\n

\nCe a\u015fteapt\u0103 oamenii de la viitorul pre\u015fedinte \u00een fa\u0163a declinului demografic?<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u00centr-o \u0163ar\u0103 care \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte accelerat \u015fi pierde anual circa 100.000 de locuitori, publicul BUSINESS Magazin pare s\u0103 vad\u0103 viitorul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei mai degrab\u0103 ca pe un p\u0103rinte protector dec\u00e2t ca pe un arhitect al migra\u0163iei. Rezultatele sondajului derulat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arat\u0103 c\u0103 69% dintre responden\u0163i cred c\u0103 sprijinul pentru natalitate ar trebui s\u0103 fie prioritatea #1 \u00een fa\u0163a declinului demografic. Cu alte cuvinte, rom\u00e2nii \u00ee\u015fi doresc solu\u0163ii acas\u0103. Ideea c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie \u201es\u0103-\u015fi nasc\u0103 viitorul\u201d \u00een interiorul grani\u0163elor e dominant\u0103, chiar dac\u0103, a\u015fa cum explic\u0103 exper\u0163ii, cre\u015fterea natalit\u0103\u0163ii e dificil\u0103 f\u0103r\u0103 politici sociale consistente \u015fi predictibile. Mult mai pu\u0163in sus\u0163inute au fost op\u0163iunile alternative: adaptarea la o popula\u0163ie redus\u0103 (17%) \u015fi stimulentele pentru diaspora (9%). For\u0163a de munc\u0103 din afara \u0163\u0103rii \u2014 de\u015fi esen\u0163ial\u0103 \u00een multe scenarii realiste \u2014 a fost aleas\u0103 de doar 5% dintre responden\u0163i, semn c\u0103 ideea imigra\u0163iei r\u0103m\u00e2ne, pentru majoritatea, fie abstract\u0103, fie inconfortabil\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u0162ara care se mic\u015foreaz\u0103<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\nRom\u00e2nia pierde, anual, aproape 100.000 de oameni doar prin sc\u0103dere natural\u0103 \u2013 un milion de locuitori \u00een fiecare deceniu, \u00eentr-un ritm care, \u00een absen\u0163a unor interven\u0163ii coerente, pare imposibil de fr\u00e2nat. Ce e nou, \u00eens\u0103, este gradul de incertitudine care plute\u015fte \u00een jurul migra\u0163iei externe \u2013 singura variabil\u0103 ce ar putea, \u00een mod nea\u015fteptat, resuscita temporar o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u015fi \u00een sc\u0103dere, dup\u0103 cum reiese din observa\u0163iile prof. univ. dr. Vasile Ghe\u0163\u0103u, de la Facultatea de Sociologie \u015fi Asisten\u0163\u0103 Social\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Profesorul Vasile Ghe\u0163\u0103u, unul dintre cei mai reputa\u0163i demografi ai Rom\u00e2niei, trage un semnal de alarm\u0103 rece, calculat, dar ap\u0103sat: \u201eTendin\u0163a actual\u0103 de sc\u0103dere a popula\u0163iei rezidente se va afla \u00een viitor sub dou\u0103 influen\u0163e \u2013 una bine cunoscut\u0103 \u015fi stabil\u0103, \u015fi cealalt\u0103 greu previzibil\u0103\u201d. <\/p>\n

\nSc\u0103derea natural\u0103, \u201eferm\u0103\u201d, cum o nume\u015fte el, pare imposibil de reversat. Datele provizorii pe anul 2024 indic\u0103 o pierdere de aproape 97.000 de persoane. \u201eNu se poate \u00eentrevedea o redresare a natalit\u0103\u0163ii \u015fi nici un recul al mortalit\u0103\u0163ii generale, fenomene cu determin\u0103ri foarte complexe \u015fi rigide.\u201d Aceast\u0103 evolu\u0163ie duce, prin proiec\u0163ie simpl\u0103, la o pierdere de un milion de locuitori \u00een 10 ani \u2013 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care abia mai num\u0103r\u0103 19 milioane. \u201eEste enorm\u0103 la o asemenea popula\u0163ie\u201d, observ\u0103 profesorul. Rom\u00e2nia, c\u00e2ndva cu un poten\u0163ial demografic comparabil cu cel al \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103, alunec\u0103 pe o pant\u0103 abrupt\u0103, ale c\u0103rei consecin\u0163e se vor resim\u0163i \u00een economie, sistemul de pensii, educa\u0163ie \u015fi servicii publice. Dac\u0103 declinul natural este o certitudine statistic\u0103, migra\u0163ia extern\u0103 e o variabil\u0103 volatil\u0103. \u00cen perioada 1990\u20132022, migra\u0163ia net\u0103 negativ\u0103 a fost responsabil\u0103 pentru dou\u0103 treimi din sc\u0103derea popula\u0163iei. Totu\u015fi, \u00een mod nea\u015fteptat, \u00een 2023 s-a \u00eenregistrat o migra\u0163ie net\u0103 pozitiv\u0103 \u2013 adic\u0103 mai mul\u0163i oameni au venit dec\u00e2t au plecat. \u201eA fost un progres numeric (modest), dar surprinz\u0103tor\u201d, mai spune Ghe\u0163\u0103u. <\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nA contribuit la acest paradox un num\u0103r mare de rom\u00e2ni care s-au \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 ani de \u015federe \u00een str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi imigra\u0163ia din Ucraina, Republica Moldova \u015fi \u0163\u0103ri asiatice, pe fondul cererii de for\u0163\u0103 de munc\u0103. \u015ei totu\u015fi, viitorul este incert: \u201eNu \u015ftim evolu\u0163iile migra\u0163iei \u00een anul 2024, iar cele din 2025 \u015fi anii urm\u0103tori nu pot fi conturate dup\u0103 surprinz\u0103toarea criz\u0103 politic\u0103 instalat\u0103 \u00een noiembrie 2024, aflat\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare.\u201d Aici, analiza demografic\u0103 atinge limita predictibilit\u0103\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care deciziile politice, stabilitatea economic\u0103 \u015fi climatul geopolitic pot influen\u0163a masiv fluxurile de migra\u0163ie. De ce nu mai fac rom\u00e2nii copii? R\u0103spunsul nu e simplu \u015fi, potrivit lui Ghe\u0163\u0103u, nu poate fi complet descifrat: \u201eReducerea natalit\u0103\u0163ii s-a f\u0103cut prin multe, multe milioane de decizii ale tinerelor cupluri, ale femeilor, de a nu avea copil ori de a avea doar unul\u201d. <\/p>\n

\nCe se afl\u0103 \u00een spatele acestor decizii este, afirm\u0103 el, imposibil de decelat \u00een totalitate. E vorba at\u00e2t de lipsa sprijinului din partea statului \u2013 acces limitat la servicii de s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, locuire, \u00eengrijire a copilului \u2013 c\u00e2t \u015fi de alegeri personale legate de carier\u0103 \u015fi stil de via\u0163\u0103. \u201eNu \u015ftim m\u0103sura \u00een care deciziile au fost \u015fi sunt determinate de ceea ce societatea ofer\u0103 \u015fi de op\u0163iuni care vizeaz\u0103 strict via\u0163a personal\u0103, cariera \u015fi confortul tinerelor cupluri.\u201d Totu\u015fi, tonul profesorului devine mai ferm atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre lipsa de viziune a clasei politice: \u201ePre\u015fedintele, parlamentul, guvernele, chemate s\u0103 gestioneze problemele marii gospod\u0103rii care este \u0163ara, nu s-au aplecat cu responsabilitate, competen\u0163\u0103 \u015fi viziune prospectiv\u0103 asupra st\u0103rii \u015fi viitorului celei mai importante bog\u0103\u0163ii a \u0163\u0103rii. S-au ocupat de alte bog\u0103\u0163ii.\u201d <\/p>\n

\nAcest \u201esomn na\u0163ional\u201d se reflect\u0103 \u00een absen\u0163a unor politici coerente de sprijinire a familiei \u015fi a natalit\u0103\u0163ii. M\u0103surile de austeritate de la sf\u00e2r\u015fitul lui 2024, dar \u015fi cele care se prefigureaz\u0103 dup\u0103 alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. \u201eNu constituie \u015fi nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate \u015fi nici pentru migra\u0163ia extern\u0103.\u201d Privind \u00een viitor, profesorul observ\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia demografic\u0103 va fi determinat\u0103 de \u00eentregul context economic, social, politic \u015fi sanitar. Orice criz\u0103 \u2013 fie ea intern\u0103 sau interna\u0163ional\u0103 \u2013 poate dezechilibra \u015fi mai mult un sistem deja fragil. Iar efectele acestor dezechilibre vor fi resim\u0163ite nu \u00een sondaje, ci \u00een \u015fcoli goale, spitale \u00eenchise, for\u0163\u0103 de munc\u0103 lips\u0103 \u015fi pensii nesustenabile. \u201eO \u00een\u0163eleapt\u0103 vorb\u0103 spune c\u0103 vei dormi a\u015fa cum \u00ee\u0163i a\u015fterni. Am dormit, dormim \u015fi vom dormi a\u015fa cum ne-am a\u015fternut.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eM\u0103surile de austeritate de la sf\u00e2r\u015fitul lui 2024, dar \u015fi cele care se prefigureaz\u0103 dup\u0103 alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. Nu constituie \u015fi nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate \u015fi nici pentru migra\u0163ia extern\u0103.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nVasile Ghe\u0163\u0103u, Prof. Univ. Dr., Facultatea de Sociologie \u015fi Asisten\u0163\u0103 Social\u0103, Universitatea din Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTrei scenarii pentru viitorul demografic al Rom\u00e2niei<\/span><\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nI. Scenariul 1 \u201e\u0162ara care se gole\u015fte\u201d (pesimist):<\/span><\/strong><\/p>\n

\n1. Care ar fi primele efecte sociale \u015fi economice ale unei pierderi de peste 2 milioane de locuitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2040?<\/strong><\/p>\n

\n\u00centr-un astfel de context, situa\u0163ia demografic\u0103 a \u0163\u0103rii, extrem de grav\u0103 ast\u0103zi, ar deveni catastrofal\u0103 \u015fi procesul de depopulare a \u0163\u0103rii ar avea dimensiuni \u015fi vitez\u0103 greu de imaginat. Popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 ani \u015fi peste ar cre\u015fte de la 3,8 la 4,3 milioane, ajung\u00e2nd la 25 la sut\u0103 din \u00eentreaga popula\u0163ie, cea \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20-64 ani, unde se afl\u0103 popula\u0163ia activ\u0103 economic, s-ar contracta de la 11,1 la 9,6 milioane. Raportul de dependen\u0163\u0103 a v\u00e2rstnicilor s-ar majora de la 35 v\u00e2rstnici la 100 locuitori \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20-64 ani la 45. Sunt doar c\u00e2teva cifre asupra deterior\u0103rii demografiei \u0163\u0103rii \u015fi \u00eentregii st\u0103ri economice \u015fi sociale.<\/p>\n

\n2. Ce regiuni sunt cel mai expuse depopul\u0103rii?<\/strong><\/p>\n

\nRiscul depopul\u0103rii afecteaz\u0103 \u00eentreaga \u0163ar\u0103. \u00cen anul 2023 doar \u00een jude\u0163ul Suceava a existat o pl\u0103p\u00e2nd\u0103 cre\u015ftere natural\u0103 a popula\u0163iei. Cele mai expuse sunt localit\u0103\u0163ile rurale \u00eendeosebi din estul \u015fi sudul \u0163\u0103rii \u015fi ora\u015fele mici. Mortalitatea este deosebit de ridicat\u0103 \u00een aceste localit\u0103\u0163i iar natalitatea este foarte sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

\n3. Dispar unele localit\u0103\u0163i mici?<\/strong><\/p>\n

\nSunt multe sate \u015fi chiar comune golite de popula\u0163ie prin sc\u0103dere natural\u0103 ridicat\u0103 \u015fi migra\u0163ie extern\u0103 negativ\u0103. Procesul se va extinde. Exist\u0103 un num\u0103r restr\u00e2ns de localit\u0103\u0163i rurale cu popula\u0163ie \u00een cre\u015ftere provenit\u0103 din mediul urban. Doar c\u00e2teva ora\u015fe mari au popula\u0163ie \u00een progres moderat, situate \u00een special \u00een regiunile economice din Transilvania, iar cre\u015fterea provine din migra\u0163ie intern\u0103 din regiunile mai s\u0103race.<\/p>\n

\nII. Scenariul 2 \u201eAdaptare dureroas\u0103\u201d (realist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Este realist\u0103 o stabilizare la 19 milioane de locuitori?<\/strong><\/p>\n

\nIntr\u0103m \u00een aria iluziilor \u015fi ipotezelor care \u00eei sunt proprii. Stabilizarea ar \u00eensemna \u00een cazul \u0163\u0103rii noastre stoparea declinului, popula\u0163ia rezident\u0103 ajung\u00e2nd \u00een acest an la 19 milioane dup\u0103 35 de ani de declin. Men\u0163inerea acestui num\u0103r nu ar putea proveni dec\u00e2t din revenirea masiv\u0103 acas\u0103 a rom\u00e2nilor reziden\u0163i \u00een alte \u0163\u0103ri, \u00eensemn\u00e2nd o migra\u0163ie anual\u0103 de retur care s\u0103 compenseze sc\u0103derea natural\u0103 de aproximativ 100 mii locuitori. Nu se poate \u00eentrevedea o astfel de evolu\u0163ie dec\u00e2t \u00eentr-un context na\u0163ional de cre\u015ftere economic\u0103 ridicat\u0103, ascensiune consistent\u0103 a nivelului de trai, reducerea corup\u0163iei, cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei, modernizarea asisten\u0163ei medicale, func\u0163ionarea eficient\u0103 a institu\u0163iilor publice, modernizarea infrastructurii rutiere \u015fi feroviare. Redresarea natalit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la nivelul mortalit\u0103\u0163ii generale nu mai este posibil\u0103. Sunt multe argumente care \u0163in de complexitatea determin\u0103rii celor dou\u0103 fenomene. Mari schimb\u0103ri au survenit \u00een ierarhia op\u0163iunilor de via\u0163\u0103 ale tinerilor, copilul nemaiav\u00e2nd suprema\u0163ie, \u00eenlocuit fiind de carier\u0103 (la femei mai ales) \u015fi valori materiale \u015fi de alt\u0103 natur\u0103. Femeia particip\u0103 ast\u0103zi la activit\u0103\u0163i economice \u00een afara gospod\u0103riei la nivel apropiat de cel al b\u0103rba\u0163ilor. Ar putea fi \u00eens\u0103 admis\u0103, teoretic, o redresare moderat\u0103 a natalit\u0103\u0163ii provenit\u0103 din m\u0103suri economice foarte generoase adresate familiei tinere, mamei, copilului. De pild\u0103, garan\u0163ia achizi\u0163iei\/construirii unei locuin\u0163e la pre\u0163uri (rate) suportabile de tinerele familii, garan\u0163ia asigur\u0103rii copilului loc la cre\u015f\u0103, la gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103 cu mas\u0103 cald\u0103 \u015fi servicii dup\u0103 \u015fcoal\u0103. O natalitate \u00een redresare moderat\u0103 ar diminua doar dimensiunea sc\u0103derii naturale. A lua \u00een considerare adoptarea de politici de stimulare a imigra\u0163iei din ra\u0163iuni demografice \u00eenseamn\u0103 a intra \u00eentr-un domeniu de extrem\u0103 complexitate \u015fi sensibilitate: ce num\u0103r (anual), ce v\u00e2rste, b\u0103rba\u0163i, femei, copii, ce stare civil\u0103, ce educa\u0163ie, ce profesiuni, ce model cultural, din ce spa\u0163iu geografic \u015f. a. Noi nu avem o cultur\u0103 a imigra\u0163iei \u00een timpurile de ast\u0103zi.<\/p>\n

\n2. Ce politici publice pot diminua declinul?<\/strong><\/p>\n

\nPolitici eficiente costisitoare de redresare a natalit\u0103\u0163ii \u015fi reducere a mortalit\u0103\u0163ii ar putea diminua dimensiunea declinului popula\u0163iei \u015fi fr\u00e2na \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 reducerea popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 \u015fi procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei.<\/p>\n

\n3. Cum compens\u0103m deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nCriza for\u0163ei de munc\u0103 s-a instalat de mai mul\u0163i ani pe m\u0103sura intr\u0103rii \u00een popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 a genera\u0163iilor mici n\u0103scute dup\u0103 anul 1989 \u015fi va continua s\u0103 se agraveze. Compensarea deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 va impune majorarea contingentelor anuale de m\u00e2n\u0103 de lucru str\u0103in\u0103, o organizare superioar\u0103 a activit\u0103\u0163ilor economice, cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, extinderea automatiz\u0103rii \u015fi robotiz\u0103rii, orientarea spre domenii \u015fi activit\u0103\u0163i economice care reclam\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 mai redus\u0103. Probabil, \u015fi o restr\u00e2ngere a unor activit\u0103\u0163i economice pia\u0163a intern\u0103 cer\u00e2nd bunuri \u015fi servicii mai pu\u0163ine la o popula\u0163ie \u00een declin accentuat.<\/p>\n

\nIII. Scenariul 3 \u201eRedresarea inteligent\u0103(?)\u201d (optimist):<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Este realist\u0103 o popula\u0163ie de 20 milioane prin politici de repatriere sau natalitate?<\/strong><\/p>\n

\nAr \u00eensemna stoparea declinului \u015fi o cre\u015ftere a popula\u0163iei cu 1 milion locuitori. Admi\u0163\u00e2nd c\u0103 aceste politici vor fi competent concepute \u015fi eficiente (nu putem avea nicio garan\u0163ie), cred c\u0103 obiectivul major este stoparea declinului popula\u0163iei. O Rom\u00e2nie de 19 milioane locuitori ar r\u0103m\u00e2ne o \u0163ar\u0103 cu popula\u0163ie mare \u00een Uniunea European\u0103. Stabilitatea acestui num\u0103r ar permite o mai \u00een\u0163eleapt\u0103 cru\u0163are a resurselor solului \u015fi subsolului pentru genera\u0163iile viitoare.<\/p>\n

\n2. Ce m\u0103suri ar transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-un pol de atrac\u0163ie pentru diaspora?<\/strong><\/p>\n

\nCred c\u0103 un singur lucru: o cre\u015ftere economic\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u015fi durabil\u0103 care s\u0103 aib\u0103 corespondent \u00een nivel de trai ridicat al popula\u0163iei.<\/p>\n

\n3. Exist\u0103 un \u201emodel de succes\u201d la care s\u0103 ne uit\u0103m?<\/strong><\/p>\n

\nDin p\u0103cate, \u00een \u0163\u0103rile din UE-27 nu mai g\u0103sim un astfel de model. A fost mult\u0103 vreme Fran\u0163a. Este acum \u00een pragul \u00eenregistr\u0103rii sc\u0103derii naturale. \u00cen anul 2023 \u00een 21 \u0163\u0103ri a existat sc\u0103dere natural\u0103. Cele mai multe \u015fi-au acoperit declinul natural prin migra\u0163ie net\u0103 pozitiv\u0103 mai mare \u015fi num\u0103rul popula\u0163iei nu a fost \u00een recul. Rom\u00e2nia a fost printre ele cu o migra\u0163ie extern\u0103 pozitiv\u0103 mai mare cu numai 9,8 mii locuitori fa\u0163\u0103 de sc\u0103derea natural\u0103. Popula\u0163ia a fost \u00een declin numai \u00een Bulgaria, Grecia, Italia, Letonia, Ungaria, Polonia \u015fi Slovacia.<\/p>\n

\n

\n\u201eRom\u00e2nia real\u0103\u201d: o \u0163ar\u0103 cu tot mai pu\u0163ini locuitori \u015fi prea pu\u0163ine politici publice<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\nStatistica oficial\u0103 din Rom\u00e2nia este ca un joc de oglinzi, \u00een care cifrele par mai degrab\u0103 ipoteze \u00eembr\u0103cate \u00een aparen\u0163e de certitudine dec\u00e2t repere de \u00eencredere pentru politicile publice. Este una dintre concluziile formulate de sociologul Bogdan Voicu, prof. univ. dr. habil. profesor de cercetare la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vie\u0163ii, profesor de sociologie la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu \u015fi profesor de metode de cercetare la Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti. El atrage aten\u0163ia asupra caracterului incert \u015fi distorsionat al datelor folosite \u00een discursurile publice: \u201eMai exact, nu \u015ftim la ce ne referim\u201d. Dup\u0103 cum explic\u0103 profesorul, Rom\u00e2nia tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o stare de confuzie statistic\u0103: \u201eAvem cifre extrase din sondaje recente \u015fi altele din raport\u0103ri anuale, dar nimeni nu spune care sunt sursele, c\u00e2t de mari sunt erorile \u015fi c\u00e2t de comparabile sunt \u00eentre ele\u201d. Popula\u0163ia raportat\u0103 oficial, spune el, nu reflect\u0103 realitatea de pe teren \u2014 pentru simplul motiv c\u0103 estim\u0103rile pleac\u0103 de la premise gre\u015fite: c\u0103 oamenii locuiesc acolo unde au domiciliul legal \u015fi c\u0103 structura popula\u0163iei nu se schimb\u0103 semnificativ.<\/p>\n

\n\u00cen fapt, Rom\u00e2nia ar fi ast\u0103zi, potrivit estim\u0103rii sale, o \u0163ar\u0103 cu \u00eentre 17 \u015fi 18 milioane de locuitori reali, nu peste 19, cum sugereaz\u0103 statisticile oficiale. \u201eEstimarea porne\u015fte de la recens\u0103m\u00e2nt \u015fi apoi este ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de schimb\u0103rile de domiciliu. Dar dac\u0103 oamenii nu-\u015fi schimb\u0103 domiciliul, de\u015fi lucreaz\u0103 \u015fi tr\u0103iesc \u00een alt\u0103 parte, atunci imaginea este denaturat\u0103.\u201d \u015ei mai grav e c\u0103 nu doar cifrele sunt incerte, ci \u015fi \u00een\u0163elegerea public\u0103 a marilor dinamici demografice. Rom\u00e2nia parcurge, al\u0103turi de alte \u0163\u0103ri europene, dou\u0103 tranzi\u0163ii: una demografic\u0103 clasic\u0103 \u2014 cu sc\u0103derea mortalit\u0103\u0163ii \u015fi a num\u0103rului de copii, cre\u015fterea speran\u0163ei de via\u0163\u0103 \u015fi extinderea educa\u0163iei \u2014 \u015fi una recent\u0103, numit\u0103 \u201ea doua tranzi\u0163ie demografic\u0103\u201d, \u00een care apar am\u00e2narea maternit\u0103\u0163ii, sc\u0103derea fertilit\u0103\u0163ii \u015fi redefinirea modelelor familiale.<\/p>\n

\nSolu\u0163iile pentru evitarea pr\u0103bu\u015firii demografice nu sunt secrete: au fost aplicate deja \u00een \u0163\u0103ri precum Germania, Fran\u0163a sau Suedia. \u015ei ele \u00eencep, spune Voicu, cu migra\u0163ia. Mai exact, cu recunoa\u015fterea faptului c\u0103 societ\u0103\u0163ile moderne cresc sau se stabilizeaz\u0103 prin infuzii de oameni tineri, veni\u0163i din alte \u0163\u0103ri. \u201eMigran\u0163ii nu sunt pensionari, ci oameni ap\u0163i de munc\u0103, dispu\u015fi s\u0103 accepte orice salariu, \u015fi care, odat\u0103 stabili\u0163i, \u00eencep s\u0103 aib\u0103 copii.\u201d Este \u015fi cazul diasporei rom\u00e2ne\u015fti, al c\u0103rei poten\u0163ial reproductiv se realizeaz\u0103 mai ales \u00een afara grani\u0163elor: \u201eFoarte multe na\u015fteri ale cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni au loc \u00een Italia, Spania, Germania, Fran\u0163a, UK. Ce ne arat\u0103 asta? C\u0103 fertilitatea nu \u0163ine doar de cultur\u0103 sau dorin\u0163\u0103, ci \u015fi de context.\u201d Din p\u0103cate, Rom\u00e2nia nu are o politic\u0103 coerent\u0103 de imigra\u0163ie \u015fi nu face eforturi sistematice pentru integrarea noilor veni\u0163i. Mai mult, refuzul ideologic de a accepta \u201es\u00e2nge nou\u201d blocheaz\u0103 orice \u015fans\u0103 de regenerare: \u201eDac\u0103 ne-am face teste genetice, inclusiv domnul Simion sau doamna \u015eo\u015foac\u0103, am vedea c\u0103 25\u201335% din ADN-ul lor nu este \u00abrom\u00e2nesc\u00bb. Suntem, prin defini\u0163ie, un popor rezultat din amestecuri.\u201d <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nVoicu subliniaz\u0103 \u015fi ipocrizia dubl\u0103 a statului rom\u00e2n: pe de o parte, import\u0103 masiv for\u0163\u0103 de munc\u0103 din \u0163\u0103ri precum Pakistan sau Bangladesh, dar pe de alt\u0103 parte, nu are ambasade active sau consuli permanen\u0163i \u00een aceste \u0163\u0103ri. \u201ePostul de ambasador acolo ar trebui s\u0103 fie strategic, dar Rom\u00e2nia nu a \u00een\u0163eles c\u0103 politica de migra\u0163ie este o parte a politicii externe.\u201d Viitorul demografic al Rom\u00e2niei, crede profesorul, nu va depinde de na\u015fterile \u00een sine, ci de capacitatea societ\u0103\u0163ii de a se adapta: s\u0103 accepte schimbarea, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pe termen lung, s\u0103 renun\u0163e la iluziile cifrelor goale \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 politicile pe realit\u0103\u0163i, nu pe speran\u0163e. Altfel spus: nu c\u00e2t de mul\u0163i suntem conteaz\u0103, ci cum alegem s\u0103 tr\u0103im cu cei care vin al\u0103turi de noi. Totu\u015fi, \u00eentr-o campanie electoral\u0103 dominat\u0103 de atacuri, ridicol \u015fi populism de platou TV sau, mai nou, pe re\u0163elele sociale, teme-cheie precum migra\u0163ia, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei sau reforma administrativ\u0103 lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Pentru profesorul Bogdan Voicu, aceasta nu este doar o sc\u0103pare, ci o dovad\u0103 a lipsei de maturitate politic\u0103 \u015fi civic\u0103: \u201e\u00cen loc de dezbateri reale, am avut doar \u00eenjur\u0103turi \u015fi atacuri. Nimic despre teme serioase. Iar tema migra\u0163iei \u015fi a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei ar trebui s\u0103 fie \u00een centrul agendei unui pre\u015fedinte\u201d. <\/p>\n

\nConstitu\u0163ional, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei are atribu\u0163ii directe \u00een politica extern\u0103, deci \u015fi \u00een rela\u0163iile cu diaspora \u015fi cu \u0163\u0103rile din care provin imigran\u0163i. \u201eAce\u015fti oameni pl\u0103tesc taxe, contribuie la sistemul de pensii, la s\u0103n\u0103tate. Chiar dac\u0103 nu sunt cet\u0103\u0163eni, au un drept moral de a fi reprezenta\u0163i. Iar noi, ca societate, avem datoria s\u0103 g\u00e2ndim politici pentru ei.\u201d Faptul c\u0103 acest subiect lipse\u015fte din dezbaterea public\u0103 tr\u0103deaz\u0103 nu doar lipsa de viziune a liderilor, ci \u015fi un deficit de cultur\u0103 democratic\u0103: \u201eAdul\u0163ii rom\u00e2ni nu sunt foarte bine instrui\u0163i. Dar nici presa nu \u015fi-a f\u0103cut treaba\u201d. Responsabilitatea, spune Voicu, este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103: \u201eJurnali\u015ftii \u2014 \u00een loc s\u0103 \u00eentrebe candida\u0163ii despre prostii, ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103 \u00een discu\u0163ie teme relevante \u015fi s\u0103-i for\u0163eze s\u0103 formuleze pozi\u0163ii clare\u201d. \u00cen loc s\u0103 construiasc\u0103 agend\u0103, media a alergat dup\u0103 rating pe termen scurt, cu pre\u0163ul pierderii pe termen lung a credibilit\u0103\u0163ii \u015fi influen\u0163ei. \u201eAudien\u0163ele televiziunilor sunt deja mai mici dec\u00e2t \u00een Vest, tocmai pentru c\u0103 nu s-a f\u0103cut jurnalism adev\u0103rat.\u201d <\/p>\n

\nConsecin\u0163a? O spiral\u0103 descendent\u0103: \u201eDac\u0103 mergi constant tot mai jos, nu mai exist\u0103 un \u00abscenariu negativ\u00bb singular. Exist\u0103 o spiral\u0103. Nu po\u0163i fi jos la capitolul educa\u0163ie \u015fi informare \u015fi s\u0103 te treze\u015fti brusc c\u0103 devii un mare antreprenor sau inovator mondial. E imposibil.\u201d Cu toate acestea, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne un loc atractiv pentru migran\u0163i \u2014 \u015fi nu doar pentru cei din \u0163\u0103rile s\u0103race. \u201eDac\u0103 n-ar fi, nu ar veni\u201d, spune Voicu simplu. Fie c\u0103 e vorba de livratori pakistanezi, bengalezi sau nepalezi, fie de ucraineni sau moldoveni, fie de expa\u0163i europeni, to\u0163i g\u0103sesc \u00een Rom\u00e2nia un spa\u0163iu cu oportunit\u0103\u0163i reale, chiar dac\u0103 integrarea social\u0103 las\u0103 de dorit. \u201eAm fost asear\u0103 la restaurant \u2014 la toalet\u0103, l\u00e2ng\u0103 buc\u0103t\u0103rie, erau 3\u20134 livratori. To\u0163i str\u0103ini. Am fost la sp\u0103l\u0103torie \u2014 tot imigran\u0163i. Lucreaz\u0103 bine, eficient.\u201d \u00cen cazul expa\u0163ilor occidentali, apare un paradox interesant: vin \u00een Rom\u00e2nia cu a\u015ftept\u0103ri sc\u0103zute \u015fi descoper\u0103 un ora\u015f (Bucure\u015ftiul) mult mai bogat dec\u00e2t credeau, dar se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i de integrare: \u201eLa Bra\u015fov se integreaz\u0103 \u00eentr-o comunitate de expa\u0163i. La Bucure\u015fti, intr\u0103 \u00eentr-o bul\u0103 a rom\u00e2nilor boga\u0163i \u2014 \u015fi acolo nu fac fa\u0163\u0103.\u201d <\/p>\n

\nMai mult, Rom\u00e2nia poate deveni \u00een viitor o destina\u0163ie dorit\u0103 pentru europeni din vest, \u00een condi\u0163iile \u00een care clima Atlanticului se schimb\u0103, iar \u0163\u0103rile nordice ar putea avea veri mai reci. \u201eNu vorbim doar de muncitori, ci \u015fi de reloc\u0103ri din motive de calitate a vie\u0163ii. \u015ei Rom\u00e2nia are ce oferi: clim\u0103 bl\u00e2nd\u0103, costuri decente, zone de dezvoltare urban\u0103 real\u0103.\u201d Dar ce facem cu restul \u0163\u0103rii? Cu satele \u015fi ora\u015fele mici care se golesc? R\u0103spunsul vine, din nou, cu exemple concrete \u015fi solu\u0163ii clare. Profesorul Bogdan Voicu propune un model de dezvoltare metropolitan\u0103 integrat\u0103, a\u015fa cum vedem \u00een Strasbourg, Dublin sau zonele urbane din Germania: \u201eLa Strasbourg, tramvaiul pleac\u0103 din centru \u015fi ajunge la 60 km. Oricine poate fi \u00een ora\u015f \u00een 30\u201340 de minute.\u201d Acela\u015fi lucru s-ar putea face \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u2014 cu voin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi viziune administrativ\u0103. \u201eExemplul meu preferat e zona C\u00e2mpina\u2013Breaza\u2013Comarnic. Dac\u0103 am asigura o conectivitate bun\u0103 \u00eentre ele, ai putea merge azi la teatru \u00een Breaza, m\u00e2ine la spital \u00een C\u00e2mpina \u015fi poim\u00e2ine la o teras\u0103 \u00een Comarnic. Totul la 20 de minute distan\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\n

\n\u201eAvem ni\u015fte cifre pe care oamenii le arunc\u0103 public f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere baze solide. \u015ei atunci ne uit\u0103m doar la tendin\u0163e, eventual sper\u00e2nd c\u0103 erorile integrate \u00een raport\u0103rile anuale sunt acelea\u015fi de-a lungul tuturor anilor.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nBogdan Voicu, Prof. univ. dr. habil. Profesor de cercetare la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vie\u0163ii; profesor de sociologie la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu \u015fi profesor de metode de cercetare la Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u00cen esen\u0163\u0103, Rom\u00e2nia nu duce lips\u0103 de solu\u0163ii, ci de capacitatea de a le integra \u00eentr-o viziune coerent\u0103. Fie c\u0103 vorbim despre migra\u0163ie, dezvoltare urban\u0103 sau politici familiale, miza nu este doar supravie\u0163uirea demografic\u0103, ci redefinirea proiectului de \u0163ar\u0103: o \u0163ar\u0103 \u00een care s\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 munce\u015fti, s\u0103 cre\u015fti copii \u2014 fie c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n, pakistanez, belgian sau ucrainean. Pentru Bogdan Voicu, cheia unui viitor mai bun este revitalizarea demografic\u0103 \u2014 dar nu tratat\u0103 superficial, ca o simpl\u0103 statistic\u0103. \u201eAi popula\u0163ie, ai cerere, ai educa\u0163ie, ai economie. \u015ei atunci \u00eencepe o bucl\u0103 pozitiv\u0103 \u2014 un cerc virtuos de regenerare social\u0103 \u015fi demografic\u0103.\u201d Problema? Nu avem suficient\u0103 popula\u0163ie acolo unde ar conta cel mai mult: \u00een jurul centrelor urbane cu poten\u0163ial de dezvoltare, \u00een localit\u0103\u0163ile-satelit, \u00een comunit\u0103\u0163ile care ar putea deveni motoare de regenerare. Din nou, blocajul nu este demografic \u00een esen\u0163\u0103, ci administrativ \u015fi politic. \u201eRom\u00e2nia are cele mai multe prim\u0103rii pe cap de locuitor din Europa\u201d, spune sociologul. <\/p>\n

\n\"\"Cu 3.200 de unit\u0103\u0163i administrative \u2014 fa\u0163\u0103 de aproximativ 400 \u00een Marea Britanie \u2014 \u0163ara func\u0163ioneaz\u0103 pe un model care \u00eencurajeaz\u0103 fragmentarea \u015fi ineficien\u0163a. \u201eAvem comune cu 800 de locuitori. Acolo nu po\u0163i genera dezvoltare, nici infrastructur\u0103 public\u0103, nici \u015fcoli func\u0163ionale, nici transport decent.\u201d Reforma administrativ\u0103, at\u00e2t de necesar\u0103, r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103 tocmai pentru c\u0103 afecteaz\u0103 interese politice locale. \u201eSe pierd ni\u015fte posturi de primari. Dar cre\u015fte calitatea vie\u0163ii familiilor lor\u201d, puncteaz\u0103 Voicu. Modelul pe care \u00eel propune este cel al aglomer\u0103rii urbane func\u0163ionale: un nucleu urban care s\u0103 deserveasc\u0103 cel pu\u0163in 20.000 de oameni, de preferat 200.000, cu servicii integrate \u015fi infrastructur\u0103 coerent\u0103. Un exemplu elocvent este Bucure\u015ftiul, unde absen\u0163a unei administra\u0163ii metropolitane produce anomalii evidente: locuie\u015fti \u00een Voluntari sau Otopeni, \u00ee\u0163i duci copilul la \u015fcoal\u0103 \u00een Bucure\u015fti, dar taxele tale nu contribuie la serviciile de care beneficiezi. \u201eE un sistem dezechilibrat \u015fi ineficient\u201d, subliniaz\u0103 Voicu. <\/p>\n

\n\u00cen opinia sa, delimit\u0103rile actuale dintre Bucure\u015fti \u015fi Ilfov sunt artificiale, iar realitatea social\u0103 \u015fi economic\u0103 ar trebui s\u0103 dicteze reorganizarea teritorial\u0103, nu tradi\u0163ia sau interesul politic. \u201eAvem localit\u0103\u0163i rurale mai urbane dec\u00e2t multe ora\u015fe. Mizilul, cu tot respectul, este mai rural dec\u00e2t Dumbr\u0103vi\u0163a sau Tunari.\u201d Fenomenul nu este nou \u2014 a fost observat \u00een Vest \u00eenc\u0103 din anii \u201850\u2013\u201960, c\u00e2nd familiile fugeau din centrele aglomerate c\u0103tre suburbii mai verzi \u015fi mai lini\u015ftite. Rom\u00e2nia se afl\u0103, cu \u00eent\u00e2rziere, pe acela\u015fi traseu. Diferen\u0163a o face infrastructura: \u201e\u00cen Germania, autorit\u0103\u0163ile extind metroul pentru a deservi noile zone locuite. La noi, avem trafic infernal \u015fi lips\u0103 de \u015fcoli \u00een localit\u0103\u0163ile limitrofe\u201d. Educa\u0163ia este, de altfel, o ran\u0103 deschis\u0103. \u00cen Bucure\u015fti \u015fi \u00eemprejurimi, p\u0103rin\u0163ii cu venituri medii \u015fi mari \u00ee\u015fi trimit copiii la \u015fcoli private \u2014 unele concentrate \u00een zone precum \u015foseaua Erou Iancu Nicolae, unde traficul devine imposibil diminea\u0163a. \u201eSistemul public este dezechilibrat. Avem \u015fcoli publice neatractive \u00een localit\u0103\u0163ile limitrofe, de\u015fi acolo se mut\u0103 familii educate.\u201d Solu\u0163ia? O politic\u0103 educa\u0163ional\u0103 coerent\u0103, care s\u0103 aduc\u0103 \u015fcoala mai aproape de cas\u0103, s\u0103 reduc\u0103 presiunea pe centrele mari \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 \u00eencredere \u00een spa\u0163iul public. \u201eUita\u0163i-v\u0103 la Ploie\u015fti: ora\u015f mic, dar liceele sunt sufocate de ma\u015fini, p\u0103rin\u0163i care nu au \u00eencredere s\u0103-\u015fi lase copiii s\u0103 mearg\u0103 singuri.\u201d <\/p>\n

\n\u00cen ce prive\u015fte natalitatea, Voicu este tran\u015fant: nu exist\u0103 solu\u0163ii miraculoase \u015fi nici stimulentele financiare nu sunt suficiente. \u201ePoliticile pronataliste, de regul\u0103, cresc fertilitatea \u00een zonele s\u0103race \u015fi slab educate, unde contracep\u0163ia e necunoscut\u0103 \u015fi oamenii se reproduc natural. Dac\u0103 ne dorim asta, s\u0103 o spunem clar. Dac\u0103 nu, s\u0103 g\u0103sim alte solu\u0163ii.\u201d Ce propune \u00een schimb? Politici axate pe bun\u0103starea copilului \u015fi pe sus\u0163inerea real\u0103 a familiei: \u201eS\u0103 oferim p\u0103rin\u0163ilor condi\u0163ii decente, s\u0103 nu fie stresa\u0163i, s\u0103 poat\u0103 sprijini copilul. Asta nu e o politic\u0103 de natalitate, ci una de s\u0103n\u0103tate public\u0103.\u201d \u00cen \u00eencheiere, \u00eentrebat care ar trebui s\u0103 fie cele trei priorit\u0103\u0163i ale viitorului pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei, \u00een contextul \u00een care discu\u0163ia a avut chiar \u00eenainte de primul tur de alegeri, profesorul Bogdan Voicu r\u0103spunde f\u0103r\u0103 ezitare: p\u0103strarea p\u0103cii \u2013 \u201ePentru c\u0103, dac\u0103 vine r\u0103zboiul, nu mai are rost nimic din ce discut\u0103m\u201d; o politic\u0103 coerent\u0103 de migra\u0163ie \u2013 \u201eAt\u00e2t de imigra\u0163ie, c\u00e2t \u015fi de remigra\u0163ie\u201d; rea\u015fezarea administrativ\u0103 \u2013 \u201ePentru ca dezvoltarea urban\u0103 s\u0103 includ\u0103 \u015fi zonele rurale\u201d. Toate acestea, spune el, trebuie sus\u0163inute printr-o reform\u0103 profund\u0103 a educa\u0163iei \u2014 nu doar a celei pentru copii, ci \u015fi a educa\u0163iei adul\u0163ilor. \u201e\u00cen Suedia, 1 din 4 adul\u0163i peste 35 de ani particip\u0103 la un curs \u00een fiecare lun\u0103. La noi, doar 1 din 10.\u201d Rom\u00e2nia nu are nevoie de simulacre de formare, ci de expunere real\u0103 la idei, meserii, pasiuni. \u201eOrice te expune la alte idei, te dezvolt\u0103 \u2014 fie c\u0103 \u00eenve\u0163i programare, fotografie sau g\u0103tit.\u201d \u015ei mai presus de toate, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een serios \u015fi educa\u0163ia universitar\u0103. \u201eSuntem printre pu\u0163inele \u0163\u0103ri din Europa unde masterul e pus dup\u0103-amiaza, ca s\u0103 poat\u0103 studen\u0163ii s\u0103 lucreze. Dar un student care vine mort de obosit de la munc\u0103 nu mai asimileaz\u0103 nimic. Asta nu e specializare, e o fars\u0103.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTrei posibile idei pentru viitorul demografic al Rom\u00e2niei<\/span><\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nI. Migra\u0163ia, oxigen demografic?<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Cum putem preveni pr\u0103bu\u015firea demografic\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nPrin acceptarea \u015fi integrarea migran\u0163ilor. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 adopte o politic\u0103 coerent\u0103 de imigra\u0163ie \u015fi remigra\u0163ie, pentru c\u0103 doar prin \u201es\u00e2nge nou\u201d putem echilibra sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii \u015fi migra\u0163ia de ie\u015fire.<\/p>\n

\n2. Ce fel de migran\u0163i ne pot ajuta cel mai mult?<\/strong><\/p>\n

\nCei tineri, ap\u0163i de munc\u0103, care contribuie la sistemul de asigur\u0103ri sociale \u015fi care, odat\u0103 stabili\u0163i, \u00eencep s\u0103 aib\u0103 copii. A\u015fa func\u0163ioneaz\u0103 toate societ\u0103\u0163ile dezvoltate.<\/p>\n

\n3. Cum \u00eei atragem \u015fi integr\u0103m eficient?<\/strong><\/p>\n

\nPrin rela\u0163ii diplomatice active cu \u0163\u0103rile de origine (Pakistan, Bangladesh, Ucraina) \u015fi prin infrastructur\u0103 de integrare: limb\u0103, locuin\u0163\u0103, locuri de munc\u0103, educa\u0163ie pentru copii.<\/p>\n

\nII. Reforma administra\u0163iilor locale<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. De ce nu reu\u015fim s\u0103 dezvolt\u0103m echilibrat toate regiunile \u0163\u0103rii?<\/strong><\/p>\n

\nPentru c\u0103 Rom\u00e2nia are un sistem administrativ excesiv fragmentat. Avem 3.200 de prim\u0103rii, multe neviabile, care blocheaz\u0103 dezvoltarea \u015fi eficien\u0163a.<\/p>\n

\n2. Ce ar trebui schimbat \u00een structura administrativ\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nTrebuie s\u0103 reducem num\u0103rul de UAT-uri \u015fi s\u0103 construim nuclee urbane func\u0163ionale de minimum 20.000 de locuitori, care s\u0103 concentreze servicii publice, educa\u0163ie, transport \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\n3. Cum conect\u0103m mai bine urbanul cu ruralul?<\/strong><\/p>\n

\nPrin dezvoltare metropolitan\u0103 integrat\u0103, cu infrastructur\u0103 de transport rapid (ex. tramvai \u00eentre localit\u0103\u0163i), servicii comune \u015fi planificare regional\u0103 \u2013 exact ca \u00een Strasbourg sau Dublin.<\/p>\n

\nIII: Lifelong learning: f\u0103r\u0103 adul\u0163i educa\u0163i, nu exist\u0103 progres<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Ce rol joac\u0103 educa\u0163ia adul\u0163ilor \u00een viitorul Rom\u00e2niei?<\/strong><\/p>\n

\nUnul major. Rom\u00e2nia are nevoie de formare continu\u0103 real\u0103, nu de simulacre. Putem stimula fiscal cursurile pentru adul\u0163i \u2013 de la programare la g\u0103tit \u2013 pentru c\u0103 orice tip de expunere educa\u0163ional\u0103 conteaz\u0103.<\/p>\n

\n2. \u015ei educa\u0163ia universitar\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nTrebuie reformulat\u0103 radical. Masteratul trebuie s\u0103 fie un program intensiv de \u00eenv\u0103\u0163are, nu un pretext ca studentul s\u0103 munceasc\u0103 ziua \u015fi s\u0103 mimeze studiul seara. Nu po\u0163i avea formare serioas\u0103 dac\u0103 universit\u0103\u0163ile mimeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia viitorului nu e doar o tem\u0103 de campanie, ci o ecua\u0163ie demografic\u0103 tot mai presant\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u0163ara ar putea pierde milioane de locuitori, iar structura popula\u0163iei s-ar putea schimba radical. Nu e un scenariu inevitabil, ci unul care depinde de alegerile pe care le facem azi \u2013 \u00een educa\u0163ie, migra\u0163ie, politici sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[9977,7603,7177,60384],"class_list":["post-236393","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-locuitori","tag-migratie","tag-populatie","tag-romania-anului-2040"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236393","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=236393"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236393\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":236413,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236393\/revisions\/236413"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=236393"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=236393"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=236393"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}