{"id":236363,"date":"2025-05-08T21:27:14","date_gmt":"2025-05-08T21:27:14","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236363"},"modified":"2025-05-08T21:27:14","modified_gmt":"2025-05-08T21:27:14","slug":"9-mai-la-multi-ani-europa-din-romania-extremelor-suntem-in-top-la-cresterea-economica-dar-si-la-deficit-bugetar-risc-de-saracie-si-somaj-in-randul-tinerilor-avem-printre-cele-mai-mici-costuri-cu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=236363","title":{"rendered":"9 mai. La mul\u0163i ani, Europa din Rom\u00e2nia extremelor! Suntem \u00een top la cre\u015fterea economic\u0103, dar \u015fi la deficit bugetar, risc de s\u0103r\u0103cie \u015fi \u015fomaj \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Avem printre cele mai mici costuri cu munca, dar \u015fi cea mai mare rat\u0103 NEET din UE"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>PIB-ul per capita exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare a crescut semnificativ, costurile cu for\u0163a de munc\u0103 sunt \u00eenc\u0103 mici \u015fi atractive pentru investitori, iar salariul minim s-a apropiat de media UE \u2666 <\/span>Totu\u015fi, provoc\u0103rile persist\u0103: Rom\u00e2nia are cea mai mare rat\u0103 NEET, cea mai ridicat\u0103 infla\u0163ie din blocul comunitar \u015fi r\u0103m\u00e2ne coda\u015f\u0103 la incluziunea social\u0103 \u015fi intermedierea financiar\u0103 \u2666 <\/span>Radiografia locului nostru \u00een UE arat\u0103 o \u0163ar\u0103 a extremelor, unde progresul economic coabiteaz\u0103 cu vulnerabilit\u0103\u0163i sociale.<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia s\u0103rb\u0103tore\u015fte ast\u0103zi, ca \u00eentreaga Europ\u0103, ziua de 9 mai \u2013 Ziua Europei, dedicat\u0103 unit\u0103\u0163ii europene. \u00cen urm\u0103 cu 74 de ani, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 Declara\u0163ia Schuman, considerat\u0103 piatra de temelie a Uniunii Europene. Rom\u00e2nia a aderat la UE \u00een 2007, fiind printre ultimele \u0163\u0103ri care au intrat \u00een blocul comunitar. De atunci, economia local\u0103 a prins un av\u00e2nt puternic, sus\u0163inut\u0103 \u015fi de fondurile europene absorbite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Dar, de\u015fi convergen\u0163a fa\u0163\u0103 de Occident a fost vizibil\u0103, r\u0103m\u00e2n \u00een continuare decalaje semnificative.<\/p>\n

\nUna dintre cele mai importante evolu\u0163ii este cre\u015fterea PIB-ului pe cap de locuitor exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare. Rom\u00e2nia ocup\u0103 \u00een 2024 locul 18 din cele 27 de state membre, la egalitate cu Polonia \u015fi Estonia, av\u00e2nd un PIB per capita cu 21% sub media UE. Este un progres vizibil, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een 2007, anul ader\u0103rii, Rom\u00e2nia era pe ultimele locuri la acest capitol. \u00centre timp, a dep\u0103\u015fit economii precum Grecia, Ungaria sau Croa\u0163ia, dar r\u0103m\u00e2ne \u00een urma altor state din Europa Central\u0103.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia are \u00een continuare cea mai mare rat\u0103 a infla\u0163iei din Uniune (5,1% \u00een martie 2025), ceea ce pune presiune pe veniturile popula\u0163iei. \u00cen plus, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai mare deficit bugetar din UE (-9,3% din PIB), semnal de alarm\u0103 privind sustenabilitatea politicilor fiscale.<\/p>\n

\nPia\u0163a muncii reflect\u0103 contraste semnificative: Rom\u00e2nia are al doilea cel mai mic cost orar cu for\u0163a de munc\u0103 din UE (12,5 euro), ceea ce men\u0163ine \u0163ara atractiv\u0103 pentru industrii cu valoare ad\u0103ugat\u0103 sc\u0103zut\u0103. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, \u00eenregistreaz\u0103 cea mai mare rat\u0103 a \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor sub 25 de ani (26,3%) \u015fi cea mai mare pondere de tineri NEET \u2013 20,6%, fa\u0163\u0103 de o medie UE de 12,4%.<\/p>\n

\nLa nivelul salariului minim, ajustat la paritatea puterii de cump\u0103rare, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 10 \u00een UE, semn al unei relative convergen\u0163e salariale. Productivitatea muncii este la 84% din media UE, peste Polonia \u015fi Bulgaria, dar sub Cehia \u015fi mult sub media vest-european\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen schimb, la capitolul incluziune social\u0103, Rom\u00e2nia este pe locul 2 \u00een UE la ponderea popula\u0163iei expuse riscului de s\u0103r\u0103cie \u015fi excluziune social\u0103 \u2013 27,9%, un procent care arat\u0103 c\u00e2t de vulnerabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne o parte semnificativ\u0103 a popula\u0163iei. De asemenea, Rom\u00e2nia este pe ultimul loc \u00een UE la intermediere financiar\u0103, cu un sector bancar ce reprezint\u0103 doar 51% din PIB, mult sub media european\u0103.<\/p>\n

\nUn indicator unde Rom\u00e2nia surprinde pozitiv este cel privind accesibilitatea locuin\u0163elor: este pe locul patru \u00een UE la num\u0103rul de salarii necesare pentru achizi\u0163ia unei locuin\u0163e standard, un avantaj competitiv pentru tinerii care vor s\u0103-\u015fi cumpere o cas\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, comparativ cu colegii lor din Vest.<\/p>\n

\nA\u015fadar, tabloul Rom\u00e2niei \u00een UE este unul cu lumini \u015fi umbre. Integrarea a adus beneficii importante: cre\u015ftere economic\u0103, acces la fonduri europene, investi\u0163ii, modernizare. Dar exist\u0103 \u00een continuare decalaje structurale \u00een educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, administra\u0163ie \u015fi infrastructur\u0103. De Ziua Europei, aceast\u0103 radiografie arat\u0103 c\u00e2t de mult s-a realizat \u015fi c\u00e2t de important\u0103 este continuitatea procesului de convergen\u0163\u0103 pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 la standardele de trai, eficien\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi incluziune ale nucleului dur european.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDe Ziua Europei, Ziarul Financiar<\/em> a \u00eentocmit o list\u0103 de 15 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cadrul Uniunii Europene:<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n1. PIB <\/span>pe cap de locuitor exprimat \u00een puterea de cump\u0103rare \u2013 locul 18<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afla \u00een 2024 pe locul 18 \u00een r\u00e2ndul celor 27 de state membre UE raportat la PIB per capita exprimat \u00een paritatea puterii de cump\u0103rare, \u00eemp\u0103r\u0163ind pozi\u0163ia cu Polonia \u015fi Estonia. Rom\u00e2nia avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, dep\u0103\u015find Croa\u0163ia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia \u015fi Bulgaria. \u00cen 2023, Rom\u00e2nia avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii.<\/p>\n

\nZece \u0163\u0103ri, reprezent\u00e2nd aproximativ 34% din popula\u0163ia UE, au dep\u0103\u015fit media UE \u00een ceea ce prive\u015fte PIB-ul pe capita.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n2. Deficit bugetar<\/span> \u2013 locul 1 <\/span>\u00een UE <\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2024, cele mai mari deficite bugetare au fost \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia (-9,3%), Polonia (-6,6%), Fran\u0163a (-5,8%) \u015fi Slovacia (-5,3%). Dou\u0103sprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, potrivit Eurostat. \u00cen 2024, toate statele membre, cu excep\u0163ia Danemarcei (\u01024,5%), Irlandei \u015fi Ciprului (ambele plus 4,3%), Greciei (plus 1,3%), Luxemburgului (plus 1,0) \u015fi Portugaliei (plus 0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia (-9,3%), Polonia (-6,6%), Fran\u0163a (-5,8%) \u015fi Slovacia (-5,3%). Dou\u0103sprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n3. Salariul minim <\/span>exprimat \u00een puterea de cump\u0103rare \u2013 locul 10<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din Rom\u00e2nia avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cump\u0103rare, \u00een fapt, o moned\u0103 virtual\u0103 care aliniaz\u0103 pre\u0163urile \u00een func\u0163ie de mai mul\u0163i parametri, primul fiind infla\u0163ia), ceea ce pozi\u0163iona \u0163ara pe locul 10 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim na\u0163ional, dup\u0103 cum arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din Rom\u00e2nia avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cump\u0103rare, \u00een fapt, o moned\u0103 virtual\u0103 care aliniaz\u0103 pre\u0163urile \u00een func\u0163ie de mai mul\u0163i parametri, primul fiind infla\u0163ia), ceea ce pozi\u0163iona \u0163ara pe locul 10 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim na\u0163ional, dup\u0103 cum arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n4. Rata infla\u0163iei<\/span> \u2013 locul 1<\/span> \u00een UE <\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia a redevenit \u0163ara cu cea mai ridicat\u0103 infla\u0163ie, cu un avans anual al pre\u0163urilor de 5,1% \u00een martie, arat\u0103 datele publicate de Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. Luna trecut\u0103, \u0163\u0103rile membre UE cu cele mai sc\u0103zute rate anuale ale infla\u0163iei au fost Fran\u0163a (0,9%), Danemarca (1,4%) \u015fi Luxemburg (1,5%). La polul opus, \u0163\u0103rile membre UE cu cele mai ridicate rate ale infla\u0163iei au fost Rom\u00e2nia (5,1%), Ungaria (4,8%) \u015fi Polonia (4,4%).<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n5. Costul orar cu for\u0163a de munc\u0103 <\/span>\u2013 penultimul loc<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu for\u0163a de munc\u0103 din Uniunea European\u0103, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103.  Astfel, \u00een 2024, Rom\u00e2nia a avut un cost mediu orar cu for\u0163a de munc\u0103 de 12,5 euro, fiind dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe or\u0103.<\/p>\n

\nCostul mediu orar cu for\u0163a de munc\u0103 a \u00eenregistrat diferen\u0163e semnificative \u00eentre \u0163\u0103rile UE \u00een 2024. Cele mai sc\u0103zute valori au fost \u00eenregistrate \u00een Bulgaria (10,6 euro), Rom\u00e2nia (12,5 euro) \u015fi Ungaria (14,1 euro), iar cele mai ridicate \u00een Luxemburg (55,2 euro), Danemarca (50,1 euro) \u015fi Belgia (48,2 euro), arat\u0103 datele de la Eurostat.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n6. Rata \u015fomajului<\/span> \u2013 locul 14<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRata \u015fomajului a ajuns la 5,5% \u00een martie 2025, iar cu aceast\u0103 valoare Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 14 \u00een Uniunea European\u0103, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. Cele mai mari valori ale ratele \u015fomajului la nivelul Uniunii Europene au fost \u00eenregistrate de Spania (10,9%), Finlanda (9,5%) \u015fi Grecia (9,0%). La polul opus, cele mai mici rate ale \u015fomajului au fost Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) \u015fi Malta (2,8%).<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n7. Risc de s\u0103r\u0103cie \u015fi excluziune social\u0103 <\/span>\u2013 locul 2<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este pe locul al doilea \u00een UE dup\u0103 ponderea persoanelor aflate \u00een risc de s\u0103r\u0103cie \u015fi excluziune social\u0103.  Pe primul loc \u00een UE la acest indicator este Bulgaria, cu 30,3%. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, ponderea persoanelor expuse riscului de s\u0103r\u0103cie \u015fi excluziune social\u0103 a sc\u0103zut anual, de la 34,4% \u00een 2022, p\u00e2n\u0103 la 32% \u00een 2023 \u015fi 27,9% \u00een 2024, potrivit Eurostat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n8. Dimensiunea sectorului bancar ca pondere \u00een PIB <\/span>\u2013 ultimul loc<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 se afle pe ultima pozi\u0163ie din \u0163rile Uniunii Europene, conform datelor B\u0103ncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se afl\u0103 la pu\u0163in peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n9. Rata \u015fomajului<\/span> \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u2013 locul 1<\/span> \u00een UE              <\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor sub 25 de ani din Uniunea European\u0103, dep\u0103\u015find Spania, care de-a lungul anilor a fost lider \u00een acest clasament, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. Cu un procent de 26,3% a ratei \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00een ultima lun\u0103 din 2024, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 de ani de zile cu o valoare mare a acestui indicator.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia (26,3%), Spania (25,3%) \u015fi Suedia (23,6%) sunt pe primele pozi\u0163ii \u00een clasamentul statelor cu cel mai mare \u015fomaj \u00een r\u00e2ndul tinerilor, pe c\u00e2nd Germania (6,4%) \u015fi Olanda (8,7%) \u015fi Slovenia (9,3%) se afl\u0103 la polul opus, cu cele mai sc\u0103zute rate ale \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor, adic\u0103 cu o mai bun\u0103 integrare a acestora pe pia\u0163a muncii.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n10. Studierea limbilor str\u0103ine <\/span>\u2013 primul loc<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nAproape to\u0163i elevii de liceu din Rom\u00e2nia, adic\u0103 98,1%, studiaz\u0103 dou\u0103 sau mai multe limbi str\u0103ine. Cu aceast\u0103 pondere, \u0163ara noastr\u0103 ocup\u0103 primul loc \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre ale Uniunii Europene. Engleza, franceza \u015fi germana sunt cele mai studiate limbi str\u0103ine \u00een r\u00e2ndul elevilor de liceu din Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum arat\u0103 datele de la Eurostat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n11. Productivitatea muncii <\/span>\u2013 locul 15<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia ocup\u0103 locul 15 \u00een UE dup\u0103 productivitatea muncii la nivelul anului 2023, conform datelor de la Eurostat. \u00cen ceea ce prive\u015fte productivitatea muncii, Rom\u00e2nia a f\u0103cut progrese \u00een reducerea decalajului fa\u0163\u0103 de economiile similare din regiune \u00een ultimii ani, \u00eens\u0103 se plaseaz\u0103 \u00een urma \u0163\u0103rilor mai dezvoltate. Astfel, productivitatea muncii pe persoan\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 la 84,2 la sut\u0103 din cea aferent\u0103 \u0163\u0103rilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) \u015fi Polonia (82,7%) \u015fi marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distan\u0163\u0103 semnificativ\u0103 de state precum Belgia (129,6 la sut\u0103), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n12. Ponderea tinerilor NEET <\/span>\u2013 primul loc<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este pe primul loc \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre UE dup\u0103 rata tinerilor NEET, adic\u0103 cei care nu sunt pe pia\u0163a muncii \u015fi nici \u00een sistemul de educa\u0163ie, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. \u00cen 2023, 20,6% dintre tinerii rom\u00e2ni cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u015fi 29 de ani nu erau inclu\u015fi pe pia\u0163a muncii \u015fi nici \u00een sistemul de educa\u0163ie, arat\u0103 sursa citat\u0103. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost \u00een Suedia \u015fi Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n13. Accesibilitatea locuin\u0163elor<\/span> (num\u0103rul salariilor medii de care ai nevoie pentru a cump\u0103ra o locuin\u0163\u0103) –  locul 4<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul patru \u00een Uniunea European\u0103 la accesibilitatea locuin\u0163elor, m\u0103surat\u0103 ca echivalentul num\u0103r salarii medii anuale brute necesare pentru a cump\u0103ra o locuin\u0163\u0103 nou\u0103 standard, de 70 mp. Pentru achizi\u0163ionarea unei locuin\u0163e \u00een Rom\u00e2nia este nevoie de 59 salarii brute, conform Deloitte Property Index 2024.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n14. Cet\u0103\u0163eni mul\u0163umi\u0163i de calitatea vie\u0163ii <\/span>\u2013 locul 4<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nii sunt printre cei mai mul\u0163umi\u0163i europeni atunci c\u00e2nd vine vorba de calitatea vie\u0163ii, arat\u0103 datele de la Eurostat, oficiul european al statisticii. Cu un nivel mediu de 7,7 puncte din 10 al acestui indicator, Rom\u00e2nia este printre primele \u0163\u0103ri din clasamentul UE cu cea mai mare satisfac\u0163ie fa\u0163\u0103 de calitatea vie\u0163ii, la egalitate cu Finlanda, Belgia, Austria \u015fi Slovenia.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n15. Gradul de utilizare a inteligen\u0163ei artificiale <\/span>de c\u0103tre companii \u2013 ultimul loc<\/span> \u00een UE<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia s-a aflat anul trecut pe ultimul loc \u00een UE \u00een privin\u0163a gradului de utilizare a Inteligen\u0163ei Artificiale de c\u0103tre firmele cu minim 10 angaja\u0163i, cu doar 3,1%, \u00een timp ce media european\u0103 s-a plasat la 13,5%, arat\u0103 datele Eurostat. Rom\u00e2nia se afl\u0103 printre ultimele locuri \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea fa\u0163\u0103 de 2023.<\/p>\n

\nramona.cornea@zf.ro<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia s\u0103rb\u0103tore\u015fte ast\u0103zi, ca \u00eentreaga Europ\u0103, ziua de 9 mai \u2013 Ziua Europei, dedicat\u0103 unit\u0103\u0163ii europene. \u00cen urm\u0103 cu 74 de ani, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 Declara\u0163ia Schuman, considerat\u0103 piatra de temelie a Uniunii Europene. Rom\u00e2nia a aderat la UE \u00een 2007, fiind printre ultimele \u0163\u0103ri care au intrat \u00een blocul comunitar. De atunci, economia local\u0103 a prins un av\u00e2nt puternic, sus\u0163inut\u0103 \u015fi de fondurile europene absorbite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Dar, de\u015fi convergen\u0163a fa\u0163\u0103 de Occident a fost vizibil\u0103, r\u0103m\u00e2n \u00een continuare decalaje semnificative.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7283,190,189,438,98,10235,11256,194,528],"class_list":["post-236363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-costuri","tag-crestere-economica","tag-deficit-bugetar","tag-europa","tag-romania","tag-saracie","tag-somaj","tag-tineri","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=236363"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236363\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=236363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=236363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=236363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}