\nEconomia nu trebuie s\u0103 fie terenul de joac\u0103 electoral\u0103 sub nicio form\u0103. Panica nu este justificat\u0103, Rom\u00e2nia are rezilien\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 pe termen scurt. Pe termen mediu \u00eens\u0103, instabilitatea politic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceteze, deoarece impactul la nivel economic \u015fi social este d\u0103un\u0103tor.<\/p>\n
\nFinalul Guvernului Ciolacu \u015fi al Coali\u0163iei care a condus Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 de incertitudine. Instabilitatea politic\u0103 \u00ee\u015fi va manifesta plenar efectele \u00een via\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi social \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103, din cauza f\u0103r\u00e2mi\u0163\u0103rii politice \u015fi a sus\u0163inerii fragile a noului Guvern \u00een Parlament.<\/p>\n
\nTrec\u00e2nd peste crize multiple \u2013 sanitar\u0103, energetic\u0103, economic\u0103 \u015fi pe fondul unui r\u0103zboi la grani\u0163\u0103 cu costuri ridicate de contagiune negativ\u0103, Guvernele Coali\u0163iei au men\u0163inut stabilitatea macroeconomic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103. Nu se poate afirma c\u0103 au existat evenimente de criz\u0103 major\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul anul\u0103rii alegerilor preziden\u0163iale de la sf\u00e2r\u015fitul anului 2024. Instabilitatea politic\u0103 generat\u0103 atunci s-a reversat negativ p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cu efecte consistente la nivelul alegerilor preziden\u0163iale din mai dar \u015fi la nivel economic \u015fi social. Anul superelectoral a avut efecte \u015fi la nivel bugetar, cu toate c\u0103 mare parte din cre\u015fterea deficitului provine din investi\u0163iile semnificativ mai mari.<\/p>\n
\n\u00cen aceast\u0103 analiz\u0103, \u00eencerc s\u0103 ofer r\u0103spunsuri la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri. De unde a plecat Guvernarea Coali\u0163iei din ultimii ani \u015fi unde las\u0103 Rom\u00e2nia, din perspectiva situa\u0163iei financiare, la nivel micro \u015fi macroeconomic? Cum se prezint\u0103 vistieria \u0163\u0103rii la plecarea Guvernului Ciolacu?<\/p>\n
\nDe unde au plecat? Noiembrie 2021: se formeaz\u0103 un nou Guvern, o nou\u0103 Coali\u0163ie. Rom\u00e2nia se confrunta cu crize multiple. \u00cenc\u0103 nu se stinseser\u0103 efectele nocive ale pandemiei. Criza sanitar\u0103 \u00eenc\u0103 se manifesta, semnele unei crize economice ap\u0103ruser\u0103 deja. Rom\u00e2nia se \u00eemprumuta masiv \u015fi venea dup\u0103 un deficit bugetar de 9,2% din PIB, \u00eendatorare excesiv\u0103 \u00een condi\u0163iile deterior\u0103rii plasei de siguran\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi a sprijinului pentru economie la niveluri infime, a\u015fa cum ar\u0103tau rapoartele FMI. Rom\u00e2nia se recupera dificil dup\u0103 recesiune persistent\u0103 (4 trimestre consecutive de sc\u0103dere), mai ales pe seama efectului de baz\u0103 (Tabel 1) \u015fi pe baza revenirii consumului privat (asociat \u201drelax\u0103rii\u201d regulilor din timpul pandemiei) (Tabel 2).<\/p>\n
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, provoc\u00e2nd deopotriv\u0103 o criz\u0103 geopolitic\u0103, una economic\u0103 (direct\u0103, prin efect de contagiune negativ asupra costurilor de finan\u0163are ale Rom\u00e2niei \u015fi a altor \u0163\u0103ri aflate \u00een proximitatea r\u0103zboiului \u015fi indirect\u0103, prin \u00eencetinirea economiilor europene din cauza sanc\u0163iunilor impuse) \u015fi una energetic\u0103, cu efect \u00een cre\u015fterea pre\u0163urilor. \u00cen Rom\u00e2nia, liberalizarea pre\u0163urilor la energie \u015fi gaze a accentuat efectul speculativ asupra pre\u0163urilor, acestea cresc\u00e2nd de 4-5 ori \u015fi afect\u00e2nd, astfel, peste 40% dintre gospod\u0103rii \u015fi 90% dintre IMM-uri, cu riscul ca acestea s\u0103 intre \u00een faliment pe termen scurt. Chiar dac\u0103 Guvernul a intervenit prin mecanismele de plafonare\/ reglementare\/ compensare la energie \u015fi gaze, efectul inflationist s-a manifestat, infla\u0163ia explod\u00e2nd de la 7,8% \u00een noiembrie 2021 p\u00e2n\u0103 la un maximum de 16,8% \u00een noiembrie 2022. Transmiterea undei de \u015foc s-a dus \u00een pre\u0163urile alimentelor, Guvernul fiind nevoit s\u0103 plafoneze adaosul comercial la 21 alimente de baz\u0103, pentru a proteja puterea de cump\u0103rare a popula\u0163iei vulnerabile. Printr-o bun\u0103 cooperare cu BNR, s-a reu\u015fit aducerea infla\u0163iei la o cifr\u0103 \u00een scurt timp, iar \u00een prezent la 4,9%.
\n\u00cen ultimii doi ani (nov 2019 \u2013 nov 2021) at\u00e2t ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB explodase de la 35% \u00een nov 2021 la 48,7% (+13,7 pp din PIB) \u2013 fiind a doua cea mai mare cre\u015ftere a datoriei dup\u0103 cea din timpul crizei financiare (dec 2008 \/ feb 2012) dar \u015fi cheltuielile cu dob\u00e2nzile (de la 18 miliarde lei \u00een anul 2021 la 29 miliarde lei \u00een anul 2022, plus 61%!).<\/p>\n
\nCe las\u0103 \u00een urm\u0103 guvernul Ciolacu, din perspectiva situa\u0163iei economico-financiare, la nivel micro \u015fi macroeconomic?<\/p>\n
\na) Din punctul de vedere macroeconomic:<\/p>\n
\n
\n\u2022 \u00cen perioada 2021-2024, economia Rom\u00e2niei nu a intrat \u00een recesiune, nici m\u0103car \u00een recesiune tehnic\u0103. PIB-ul Rom\u00e2niei a crescut de la 242 miliarde euro \u00een anul 2021 la 354 miliarde euro \u00een anul 2024. \u00censeamn\u0103 un plus de 46%.<\/p>\n
\n\u2022 Rom\u00e2nia \u015fi-a continuat viteza de convergen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE27, egal\u00e2nd Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croa\u0163ia, Grecia, Letonia \u015fi Bulgaria. \u00cen anul 2024, Rom\u00e2nia a ajuns la 79% din media UE, \u00een cee ace prive\u015fte convergen\u0163a real\u0103 \u2013 PIB pe locuitor la paritatea puterii de cump\u0103rare.<\/p>\n
\n\u2022 Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezerv\u0103 financiar\u0103 pentru vremuri grele) \u00een Trezorerie de 4,6 miliarde euro \u015fi las\u0103 un buffer dublu (10,6 miliarde euro), dup\u0103 ce \u00een toamn\u0103 a fost \u015fi de 3 ori mai mare. Dac\u0103 nu era aceast\u0103 rezerv\u0103, Rom\u00e2nia intra \u00een criz\u0103 de lichiditate \u00een decembrie 2024 sau \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n
\n\u2022 A preluat guvernarea \u00een condi\u0163iile \u00een care rezervele valutare interna\u0163ionale la BNR (aur \u015fi valute) erau de 45 miliarde euro iar \u00een prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de instabilitate politic\u0103 accentuat\u0103.<\/p>\n
\n\u2022 Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu \/ euro s-a men\u0163inut stabil. Leul a fost cea mai stabil\u0103 moned\u0103 din regiune.<\/p>\n
\n\u2022 A preluat guvernarea la o datorie extern\u0103 \u00een PIB de 54,9% din PIB \u015fi o las\u0103 la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% \u00een prezent (compatibil cu recomandarea FMI pv adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corect\u0103 a rezervelor, Rom\u00e2nia avea probleme grave de finan\u0163are.<\/p>\n
\n\u2022 A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB \u015fi o las\u0103 la 8,3% din PIB, cu un grad de finan\u0163are din fluxuri nepurt\u0103toare de dob\u00e2nd\u0103 care poate fi crescut prin absorb\u0163ia de fonduri europene \u015fi din PNRR de natura investi\u0163iilor \u015fi din investi\u0163ii str\u0103ine. Aici trebuie mai mult \u00eencurajat\u0103 produc\u0163ia intern\u0103, prin Productivism.<\/p>\n
\n\u2022 A preluat guvernarea la investi\u0163ii publice (finan\u0163ate din surse interne \u015fi fonduri europene) de 59 miliarde lei \u015fi a ajuns \u00een anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investi\u0163ii publice. Sunt investi\u0163ii prioritizate \u00een austostr\u0103zi, \u015fcoli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea Rom\u00e2niei. \u00cen 2025, alocarea pentru investi\u0163ii publice este de 149 miliarde lei, un nivel record.<\/p>\n
\n\u2022 Deficitul bugetar a avut o evolu\u0163ie sinuoas\u0103, de la 9,2% din PIB \u00een anul 2021, a sc\u0103zut la 7,1% din PIB \u00een anul 2022 \u015fi la 6,6% din PIB \u00een anul 2023 pentru a cre\u015fte la 9,3% din PIB \u00een anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am ar\u0103tat \u00eentr-o analiz\u0103 anterioar\u0103 detaliat\u0103 (https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/exclusiv-mediafax-analiza-sustenabilitatii-fiscal-bugetare-a-romaniei-23542880<\/a>) c\u0103 deficitul bugetar se afl\u0103 mult peste pragul de sustenabilitate, c\u0103 este nevoie de consolidare fiscal-bugetar\u0103 pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat \u00een Planul Na\u0163ional Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103 a fost luat \u015fi impactul acestora \u00een reducerea deficitului se vede deja \u00een execu\u0163ia estimat\u0103 la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului \u00een PIB a sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern \u2013 implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetar\u0103 de 0,5-0,7% din PIB. Investi\u0163iile publice au reprezentat 75-85% din deficit \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n \n\u2022 A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamental\u0103 \u00een PIB de 48,5% \u015fi s-a ajuns \u00een prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai pu\u0163in de jum\u0103tate din cre\u015fterea din perioada 2021 fa\u0163\u0103 de 2019, adic\u0103 + 13,1pp din PIB). Chiar dac\u0103 suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetar\u0103 vine \u015fi din necesitatea reintr\u0103rii ponderii datoriei \u00een PIB pe o cale descendent\u0103. Am detaliat \u00een analiza publicat\u0103 aici https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/exclusiv-analiza-sustenabilitatii-datoriei-guvernamentale-a-romaniei-comparatie-cu-tarile-ue-23545807<\/a>. Probabil, nu se va putea realiza, \u00een condi\u0163iile continu\u0103rii r\u0103zboiului din Ucraina, nevoii de cofinan\u0163are sporit\u0103 a absorb\u0163iei de fonduri europene \u015fi PNRR, a cre\u015fterii explozive a cheltuielilor militare \u015fi a escalad\u0103rii incertitudinii geoopolitice.<\/p>\n \n\u2022 Din \u00eemprumuturile efectuate \u00een ultimiii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), fa\u0163\u0103 de o medie anual\u0103 de 36% \u00een perioada 2020-2021.<\/p>\n \n\u2022 A preluat o guvernare \u00een care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB \u015fi o las\u0103 la 6-8% din PIB, cu prioritate \u00een scheme de ajutor de stat \u015fi garan\u0163ii pentru cre\u015fterea produc\u0163iei aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een industrii cu efect multiplicator.<\/p>\n \n\u2022 Efectivul salaria\u0163ilor din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 \u00een feb 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de munc\u0103 fa\u0163\u0103 de nov 2021.<\/p>\n \nb) Din punctul de vedere microeconomic:<\/p>\n \n\u2022 Banii s-au mi\u015fcat \u00een economie. S-a \u015fi consumat, dar s-a \u015fi economisit. S-a \u015fi creditat, dar s-a \u015fi investit la nivel de gospod\u0103rii. Iat\u0103, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor popula\u0163iei de 278 miliarde lei \u015fi se las\u0103 guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele popula\u0163iei au crescut \u015fi ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei.<\/p>\n \n\u2022 S\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 a crescut \u00een economie. \u00cendatorarea total\u0103 a companiilor \u015fi popula\u0163iei a sc\u0103zut de la 53% la 44,2% \u00een anul 2024 iar rata creditelor neperformante \u00een sectorul bancar a sc\u0103zut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.<\/p>\n \nAcesta este prezentul fa\u0163\u0103 de trecut. A fost dificil.<\/p>\n \nViitorul trebuie construit cu pruden\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciune. Provoc\u0103rile pe termen scurt \u2013 formarea unui nou guvern, update pe planul de consolidare fiscal-bugetar\u0103 pentru \u015fi refacerea leg\u0103turilor anemice din politica extern\u0103 \u2013 sunt de natur\u0103 a define calea pe care va intra Rom\u00e2nia \u00een noul ciclu superlung, de circa 50 de ani (ciclu Kondratieff). Stabilitate versus Volatilitate, Austeritate versus Dezvoltare, Dependen\u0163\u0103 versus Productivism, Solidaritate versus Inegalitate, Independen\u0163\u0103 versus Vulnerabilitate sunt doar c\u00e2teva dintre alegerile structurale care vor defini viitorul Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Economia nu trebuie s\u0103 fie terenul de joac\u0103 electoral\u0103 sub nicio form\u0103. Panica nu este justificat\u0103, Rom\u00e2nia are rezilien\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 pe termen scurt. Pe termen mediu \u00eens\u0103, instabilitatea politic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceteze, se arat\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,37897],"class_list":["post-236311","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-socol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=236311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/236311\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=236311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=236311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=236311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}