2019 a fost anul de v\u00e2rf atins de lumea capitalist\u0103 prin globalizarea economic\u0103, financiar\u0103, politic\u0103 \u015fi cultural\u0103. Dup\u0103 care a venit colapsul: pandemia, r\u0103zboaiele, infla\u0163ia, explozia dob\u00e2nzilor, cre\u015fterea datoriilor statelor occidentale \u015fi ruperea leg\u0103turilor geopolitice. Ce urmeaz\u0103 de acum \u00eencolo?<\/a><\/span><\/p>\n\n\u015ei Rom\u00e2nia a fost beneficiara acestui model economic dup\u0103 c\u0103derea comunismului, acest model sus\u0163in\u00e2nd cre\u015fterea PIB-ului de la 30 de miliarde de dolari \u00een momentul pr\u0103bu\u015firii comunismului la 350 de miliarde de euro acum, cu un salariu mediu net care a dep\u0103\u015fit 1.100 de euro, cu un comer\u0163 exterior \u2013 exporturi plus importuri – de zece ori mai mare dec\u00e2t \u00een cel mai bun an al perioadei comuniste.<\/p>\n
\n1. Modelul globaliz\u0103rii<\/strong> sus\u0163inut de americani \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201870 nu a fost numai un model economic \u015fi financiar, ci a fost un model politic, social, cultural, juridic. A fost un model de deschidere a \u0163\u0103rilor \u015fi a pie\u0163elor, de intrare a investi\u0163iilor str\u0103ine directe, de cre\u015ftere a activit\u0103\u0163ii economice, de cre\u015ftere a salariilor, de cre\u015ftere a puterii de cump\u0103rare, de cre\u015ftere a v\u00e2nz\u0103rilor de produse \u015fi servicii de c\u0103tre americani, de c\u0103tre europeni, de c\u0103tre chinezi etc. <\/p>\n\nDac\u0103 din punct de vedere industrial americanii ar putea spune c\u0103 au pierdut, cel pu\u0163in a\u015fa sus\u0163in Donald Trump \u015fi adep\u0163ii lui, pentru c\u0103 America a pierdut clasa industrial\u0103, manufacturial\u0103, de produc\u0163ie pe care au c\u00e2\u015ftigat-o al\u0163ii, din punct de vedere financiar \u015fi tehnologic americanii au fost \u015fi sunt c\u00e2\u015ftig\u0103tori ne\u0163i. Americanii au reu\u015fit s\u0103-\u015fi exporte dolarul peste tot \u00een lume, la fel \u015fi serviciile de tehnologie care au schimbat lumea \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201980. Niciun calculator din lume nu este f\u0103r\u0103 Windows de la Microsoft, de exemplu. <\/p>\n
\n2. Dezindustrializarea Americii <\/strong>din cauza globaliz\u0103rii se datoreaz\u0103 unui alt model american, de data asta financiar: democratizarea pie\u0163elor de capital. \u00cencep\u00e2nd cu anii \u201980, odat\u0103 cu venirea companiilor de tehnologie americane pe Burs\u0103 \u00een c\u0103utare de capital \u2013 Microsoft, Oracle, Apple, IBM etc. -, tot mai multe companii americane au decis s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre publicul larg, c\u0103tre pia\u0163a de retail, c\u0103tre americanii de r\u00e2nd, c\u0103tre propriii salaria\u0163i. Dar acest lucru a dus la schimbarea raporturilor de putere \u00een cadrul companiilor. Ac\u0163ionarii majoritari \u015fi-au redus de\u0163inerile, care au fost preluate de al\u0163i investitori, iar puterea efectiv\u0103, executiv\u0103,a fost preluat\u0103 de c\u0103tre manageri, de c\u0103tre CEO, CFO, COO, CMO, CIO etc. <\/p>\n\nPrin democratizarea accesului la companii prin listarea lor pe Burs\u0103, modelul de remunerare a managerilor s-a schimbat fundamental pentru c\u0103 cea mai mare parte a salariului, adic\u0103 90% dintr-un pachet salarial, a fost legat\u0103 de evolu\u0163ia ac\u0163iunilor companiei pe care o conduceau. Pur \u015fi simplu ei \u015fi-au dat pachete de ac\u0163iuni \u00een func\u0163ie de evolu\u0163ia ac\u0163iunilor. \u00cen aceste condi\u0163ii, av\u00e2nd acest model \u00een fa\u0163\u0103, directorii au f\u0103cut tot pentru a livra rezultatele cerute de pie\u0163ele financiare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 valoarea ac\u0163iunilor companiei \u015fi, implicit, valoarea pachetului lor salarial. <\/p>\n
\nPrin deschiderea lumii \u015fi a pie\u0163elor s-au dus cu produsele \u015fi serviciile companiei peste tot, schimb\u00e2nd modelul de produc\u0163ie spre \u0163\u0103rile unde era mai ieftin de produs. C\u00e2nd te cost\u0103 s\u0103 produci o pereche de blugi \u00een America 30 de dolari, dar \u00een China 3 dolari, bine\u00een\u0163eles c\u0103 directorii americani au luat decizia s\u0103 produc\u0103 \u00een China, Vietnam etc. Pe baza acestei dezindustrializ\u0103ri din America, managerii au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 profituri mai mari produc\u00e2nd \u00een alt\u0103 parte, ceea ce s-a v\u0103zut \u00een pre\u0163ul ac\u0163iunilor companiei. <\/p>\n
\nTimp de 50 de ani, managerii companiilor americane au c\u0103utat peste tot \u00een lume \u0163\u0103ri unde s\u0103 produc\u0103 mai ieftin \u015fi chiar mai bine dec\u00e2t \u00een America, pentru c\u0103 nu exist\u0103 o alt\u0103 modalitate de ob\u0163inere a unor profituri mai mari \u015fi bine\u00een\u0163eles de cre\u015ftere a valorii companiilor. <\/p>\n
\nPe directorii americani, pe ceilal\u0163i ac\u0163ionari \u2013 fonduri de investi\u0163ii, fonduri de pensii \u2013 prea pu\u0163in \u00eei intereseaz\u0103 de dezindustrializarea Americii, de soarta muncitorului american din produc\u0163ie etc. Pentru ei totul a fost doar o expansiune continu\u0103, ob\u0163inerea unui cost de produc\u0163ie c\u00e2t mai sc\u0103zut \u015fi v\u00e2nzarea \u00een \u00eentreaga lume a produselor \u015fi serviciilor, dar la pre\u0163ul american. Cel mai bun exemplu este Apple, care \u00ee\u015fi produce telefoanele la Foxconn cu un pre\u0163 sub 100 de dolari, dar care ulterior vinde produsul \u00een \u00eentreaga lume la un pre\u0163 de 1.000 de dolari. Diferen\u0163a dintre 100 \u015fi 1.000 de dolari \u00eenseamn\u0103 research & development pentru brevete, inven\u0163ii, idei, produse \u015fi servicii, marketing \u015fi marja de profit. Poate nu \u015fti\u0163i, dar Apple opereaz\u0103 cu o marj\u0103 de profit de peste 50%. <\/p>\n
\nDeficitul comercial pe care \u00eel are Statele Unite cu \u00eentreaga lume \u2013 cifrat la 1.200 de miliarde de dolari anul trecut \u2013 are la baz\u0103 \u015fi acest model de democratizare a pie\u0163elor de capital \u015fi ascensiunea directorilor executivi \u2013 CEO, CFO etc. \u2013 a c\u0103ror performan\u0163\u0103 \u0163ine de evolu\u0163ia ac\u0163iunilor companiei pe care o conduc, nu de durerea \u00eenchiderii unei fabrici din Michigan \u015fi produc\u0163ia produsului respectiv \u00een alt\u0103 parte. <\/p>\n
\n3. Evolu\u0163ia cursului valutar al dolarului<\/strong>: \u00een spatele acestor deficite comerciale pe care le are Statele Unite (din 1.200 de miliarde de dolari, 620 de miliarde sunt cu cinci \u0163\u0103ri din Asia \u2013 China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam) se afl\u0103 \u015fi evolu\u0163ia cursurilor valutare ale dolarului cu monedele \u0163\u0103rilor respective. <\/p>\n\nDonald Trump a spus c\u0103 America este tratat\u0103 \u201cunfair\u201d pentru c\u0103 aceste \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi \u0163in artificial cursurile valutare la un nivel mai sc\u0103zut. Adic\u0103 la surplusul comercial pe care \u00eel are China cu America – 295 de miliarde de dolari \u00een 2024 \u015fi 418 de miliarde de dolari \u00een 2018, cel mai bun an pentru chinezi – , moneda Chinei, yuanul, ar fi trebuit s\u0103 se aprecieze fa\u0163\u0103 de dolar, nu s\u0103 stea de decenii \u00eentregi \u00eentre 7-8 yuani pentru un dolar. <\/p>\n
\nAmericanii \u00eei acuz\u0103 pe chinezi c\u0103 \u0163in artificial yuanul la un nivel mai sc\u0103zut pentru a-\u015fi men\u0163ine competitivitatea produselor. Spre exemplu, dac\u0103 yuanul s-ar aprecia de la 7,27 youani pentru un dolar acum la 4 yuani pentru un dolar, produsele \u015fi serviciile produse \u00een China \u015fi exportate \u00een lume ar deveni mai pu\u0163in competitive atunci c\u00e2nd banii s-ar \u00eentoarce \u00een China. Dar chinezii \u00ee\u015fi \u0163in deliberat yuanul la un nivel valutar mai sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de dolar, ceea ce face ca produsele chineze\u015fti s\u0103 fie mai competitive din punct de vedere al pre\u0163ului fa\u0163\u0103 de produsele americane, de exemplu. Iar americanii vor s\u0103 for\u0163eze acum aprecierea yuanului pentru ca produsul produs \u00een America s\u0103 aib\u0103 o \u015fans\u0103 s\u0103 se bat\u0103 cu produsul realizat \u00een China. Aprecierea yuanului fa\u0163\u0103 de dolar ar \u00eensemna \u015fi o cre\u015ftere a puterii de cump\u0103rare a chinezilor, care ar permite achizi\u0163ia de c\u0103tre chinezi a mai multor produse \u015fi servicii americane mai mari \u00een dolari. <\/p>\n
\nCa s\u0103 dau un exemplu european, Germania este principala beneficiar\u0103 a introducerii monedei euro, pentru c\u0103 prin eliminarea monedelor na\u0163ionale pur \u015fi simplu s-a eliminat instrumentul de depreciere a unei monede na\u0163ionale ca \u015fi form\u0103 de protec\u0163ie \u00eempotriva intr\u0103rii pe pia\u0163\u0103 a produselor germane, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte s-a redus puterea produselor \u0163\u0103rii respective de a ie\u015fi \u00een afar\u0103 pe alte pie\u0163e. De aceea Germania este una dintre \u0163\u0103rile care au cel mai mare surplus comercial din lume, dup\u0103 China. \u015ei totul din jocul cursului valutar. <\/p>\n
\nSpre exemplu, grecii, italienii, spaniolii nu-\u015fi mai pot proteja propriile produse \u015fi servicii \u00een fa\u0163a altora prin jocul cursului valutar, pentru c\u0103 nu mai au moned\u0103 proprie, pe care nu o mai pot deprecia, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2000, c\u00e2nd s-a introdus moneda euro. <\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi pune problema de ce cursul valutar leu\/euro a r\u0103mas at\u00e2t de stabil de cinci ani \u00eencoace \u00een ciuda tuturor crizelor, deficitelor comerciale etc. La c\u00e2t\u0103 valut\u0103 a intrat \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii cinci ani, din toate sursele, oficiale \u015fi neoficiale, Rom\u00e2nia a pl\u0103tit \u015fi deficitele comerciale, iar BNR chiar s-a majorat rezerva valutar\u0103 cu 12 miliarde de euro. Dac\u0103 Mugur Is\u0103rescu ar fi l\u0103sat cursul liber, euro nu ar fi fost 5,5-6 lei, cum ar crede lumea, ci mai degrab\u0103 4 lei, la c\u00e2t\u0103 valut\u0103 a intrat \u00een \u0163ar\u0103. <\/p>\n
\nDeci, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, r\u0103zboiul comercial declan\u015fat de Trump are \u00een subsidiar, sau mai degrab\u0103 chiar \u00een prim-plan, problema cursurilor valutare: americanii vor ca rivalii\/inamicii lor chinezi s\u0103-\u015fi aprecieze youanul pentru ca produsele chineze\u015fti s\u0103 mai piard\u0103 din competitivitate, chinezii vor s\u0103 aib\u0103 salarii mai mari \u00een dolari ca s\u0103 cumpere produse mai multe.<\/p>\n
\nCa s\u0103 continui exemplul cu Rom\u00e2nia, stabilitatea cursului valutar leu\/euro, pe fondul cre\u015fterii salariilor \u00een lei, a dus la o putere de cump\u0103rare mai mare a rom\u00e2nilor \u00een euro, ceea ce a dus la cre\u015fterea importurilor, cre\u015fterea excursiilor \u00een afar\u0103, achizi\u0163ia mai multor bunuri \u015fi servicii externe. <\/p>\n
\nNimeni nu \u015ftie unde va duce acest r\u0103zboi comercial declan\u015fat de Trump, dar se pare c\u0103 acest model al globaliz\u0103rii care a condus lumea din toate punctele de vedere \u2013 economic, financiar, politic, social, cultural \u2013 se schimb\u0103. <\/p>\n
\n\u00centrebarea este: Noi, Rom\u00e2nia, guvernul, oricine are putere politic\u0103, economi\u015ftii, cu ce model venim?<\/p>\n
\nDac\u0103 modelul globaliz\u0103rii ne-a adus p\u00e2n\u0103 aici, la un PIB de 350 de miliarde de euro pe an, la un salariu mediu net de 1.100 de euro, urm\u0103torul model economic, politic, social unde ne va duce? Mai sus, sau mai jos?<\/p>\n
\nDac\u0103 americanii se retrag nu numai din punct de vedere al securit\u0103\u0163ii, dac\u0103 r\u0103zboiul comercial va rupe alian\u0163ele \u015fi status quo-ul, cine va prelua golul l\u0103sat? <\/p>\n
\nAre Rom\u00e2nia, at\u00e2t la nivelul capitalului privat c\u00e2t \u015fi la nivelul capitalului de stat, banii \u015fi capacitatea administrativ\u0103 \u015fi leadershipul de a veni cu un al model, bine\u00een\u0163eles \u015fi cu banii aferen\u0163i? <\/p>\n
\nDac\u0103 lumea se schimb\u0103 iar modelul european \u2013 UE, Bruxelles, fondurile europene – \u00eencepe s\u0103 fie contestat \u015fi el, ce se pune \u00een loc? <\/p>\n
\nProbabil c\u0103 lumea capitalist\u0103 tr\u0103ia prea bine \u015fi nu \u015ftia. \u015ei s-ar putea s\u0103 fie nevoie ca aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie, \u00een special din Europa, s\u0103 se mai \u015ftearg\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd toat\u0103 lumea este \u00een fl\u0103c\u0103ri din cauza r\u0103zboiului comercial declan\u015fat de Donald Trump, este greu s\u0103 scrii despre altceva. \u00cen 2022, Peter Zeihan, unul dintre cei mai \u00een vog\u0103 anali\u015fti geopolitici americani, a sus\u0163inut \u00een cartea \u201cThe end of the world is just the beginning: mapping the collapse of globalisation\u201d c\u0103 anul 2019 a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7172,5828,13794,6545,60108,423,30070,53525,87,15,30823],"class_list":["post-235512","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-actiuni","tag-america","tag-americani","tag-china","tag-cristian-gostiuc","tag-deficit-comercial","tag-globalizare","tag-model-economic","tag-opinie","tag-servicii","tag-surplus"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=235512"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235512\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=235512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=235512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=235512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}