{"id":235468,"date":"2025-04-03T21:08:06","date_gmt":"2025-04-03T21:08:06","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=235468"},"modified":"2025-04-03T21:08:06","modified_gmt":"2025-04-03T21:08:06","slug":"sorin-paslaru-zf-donalt-trump-a-facut-ce-a-promis-a-scos-tarifele-din-sac-intrebarea-e-simpla-vrei-sa-consumi-ieftin-de-oriunde-sau-accepti-sa-consumi-scump-eventual-si-prost-dar-din-tara-ta-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=235468","title":{"rendered":"Sorin P\u00e2slaru, ZF: Donalt Trump a f\u0103cut ce a promis. A scos tarifele din sac. \u00centrebarea e simpl\u0103: vrei s\u0103 consumi ieftin de oriunde sau accep\u0163i s\u0103 consumi scump, eventual si prost, dar din \u0163ara ta? E o \u00eentrebare istoric\u0103. Lumea a fost condus\u0103 de ideea ieftin de oriunde. Va mai putea fi \u00eentoars\u0103? \u015ei cu ce costuri?"},"content":{"rendered":"<p>\nDonald Trump a anun\u0163at \u00een noaptea de 2 spre 3 aprilie 2025 ceea ce ne preg\u0103tise \u00eenc\u0103 din campania electoral\u0103: c\u0103 va impune tarife generalizate tuturor \u0163\u0103rilor cu care Statele Unite au deficite comerciale.<\/p>\n<p>\nLumea nu credea cu adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 Donald Trump chiar va trece la fapte, astfel \u00eenc\u00e2t anun\u0163ul din diminea\u0163a zilei de 3 aprilie i-a luat pe mul\u0163i cu surprindere.<\/p>\n<p>\n\u00cens\u0103 Donald Trump a fost consecvent cu planurile sale \u015fi a fost de asemenea, trebuie spus, corect cu cei care l-au votat pentru taxele vamale prin care crede el c\u0103 va \u00eentoarce \u00een Statele Unite locurile de munc\u0103 pierdute \u00een ultimele decenii \u00een favoarea mai ales a Asiei.<\/p>\n<p>\nIntr\u0103m astfel \u00eentr o nou\u0103 epoc\u0103 din punct de vedere al istoriei economiei mondiale. Iat\u0103 c\u0103 globalizarea a\u015fa cum o \u015ftim, cu o tendin\u0163\u0103 de aplatizare a tarifelor vamale \u00eentre \u0163\u0103rile lumii generalizat\u0103 \u00een ultimele decenii, nu este un dat.<\/p>\n<p>\nCulmea, chiar Statele Unite \u015fi partenerii s\u0103i euro atlantici au fost cei care au \u00eempins enorm dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial c\u0103tre o lume a unor tarife vamale din ce \u00een ce mai mici: este vorba de a\u015fa numitele Runde GATT &#8211; General Agrements on Trade &#038; Tarrifs, unde negocierile \u00eentre \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi cele mai pu\u0163in dezvoltate ale lumii au fost intense de a lungul deceniilor, iar \u00een cele din urm\u0103 s-a ajuns la Organiza\u0163ia Mondiale a Comer\u0163ului, unde au fost convinse si China \u015fi Rusia s\u0103 intre, de\u015fi priveau cu ochi foarte rezerva\u0163i aceast\u0103 organiza\u0163ie.<\/p>\n<p>\n\u015ei iat\u0103 cum ast\u0103zi, 3 aprilie 2025, dup\u0103 aproape 80 de ani de c\u00e2nd lumea anglo-saxon\u0103 \u00een special a luptat pentru tarife c\u00e2t mai mici \u00eentre \u0163\u0103rile lumii, pentru o a\u015fa numit\u0103 lume \u201eflat\u201d, pentru satul global, iat\u0103 c\u0103 tocmai Statele Unite care de\u0163in 27% din PIB-ul lumii, au ajuns ast\u0103zi la concluzia c\u0103 e necesar s\u0103 se protejeze \u015fi s\u0103-\u015fi protejeze economia de m\u0103rfurile prea ieftine din alte \u0163\u0103ri \u00een primul r\u00e2nd din Asia.<\/p>\n<p>\nDe fapt, chestiunea e simpl\u0103. Vrei s\u0103 cumperi ieftin \u015fi de oriunde sau decizi s\u0103-\u0163i sprijini produc\u0163ia na\u0163ional\u0103 \u015fi accep\u0163i s\u0103 cumperi scump doar de la tine din \u0163ar\u0103 \u015fi eventual prost a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00eenainte de &#8217;89 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia a trecut atunci exact invers, de la o situa\u0163ie de \u0163ar\u0103 \u00een care 95% din ceea ce se consuma era din produc\u0163ia local\u0103 pentru c\u0103 a \u00eencercat s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile externe \u015fi le-a \u015fi pl\u0103tit str\u00e2ng\u00e2nd la maxim consumul extern de produse, deci a trecut de la un maximum de consum local, cu costuri \u00een penurie \u015fi calitatea produselor \u015fi \u00een suferinta oamenilor, la o deschidere extrem\u0103 \u00een doar 10 ani.<\/p>\n<p>\nA trecut la o economie care a devenit \u00een \u015fapte-opt ani complet deschis\u0103, iar din 2007 absolut f\u0103r\u0103 niciun tarif cu \u0163\u0103ri mult mai puternice din Europa de Vest.<\/p>\n<p>\nTeoretic, cea mai mare parte a economi\u015ftilor lumii afirm\u0103 c\u0103 ideal este s\u0103 ai c\u00e2t mai mici astfel de tarife astfel \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103 beneficieze de un produs la un c\u00e2t mai bun pre\u0163 \u015fi c\u00e2t mai bun din punct de de vedere al calit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 aceasta s-ar putea s\u0103 fie o lume ideal\u0103, a\u015fa cum \u015fi \u00eenainte de &#8217;89 era un sistem care \u00ee\u015fi dorea s\u0103 fie o lume ideal\u0103, dar care era o lume a lipsurilor, a frigului \u015fi a foamei, la noi, cel pu\u0163in \u00een anii \u201980.<\/p>\n<p>\nDe fapt ce s a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1990? Au fost dou\u0103 for\u0163e: for\u0163a democratic\u0103 \u015fi for\u0163a internetului.&nbsp; For\u0163a democratic\u0103 a nivelat societ\u0103\u0163ile astfel \u00eenc\u00e2t investitorii str\u0103ini &#8211; iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 investitor str\u0103ini egal investitori din Europa de Vest \u015fi Statele Unite mai ales &#8211; au putut s\u0103 investeasc\u0103 sute \u015fi mii de miliarde de euro \u00een spa\u0163ii inaccesibile p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi anume \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u015fi \u00een China \u015fi alte \u0163\u0103ri din Asia. Internetul a aplatizat \u015fi el lumea.<\/p>\n<p>\nChina a avut o politic\u0103 de a atragere a investitorilor str\u0103ini, dar \u00een mod foarte controlat, cu condi\u0163ia ca firmele str\u0103ine s\u0103 nu de\u0163in\u0103 dec\u00e2t 49% din organiza\u0163iile non constituite. China de fapt, spun unii speciali\u015fti, a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 de la Rom\u00e2nia s\u0103 lucreze cu investitorii str\u0103ini, adic\u0103 s\u0103 lucreze cu firmele din Europa de Vest dup\u0103 exemplul Rom\u00e2niei din anii &#8217;70, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a f\u0103cut parteneriate cu investitorii occidentali precum cei francezi sau canadieni, care au dus la apari\u0163ia Uzinei Dacia sau a centralei de la Cernavod\u0103. Cooperare f\u0103r\u0103 pierdere de control.<\/p>\n<p>\nP\u00e2n\u0103 \u00een anii 80, China a fost \u00eenchis\u0103 ca \u0163ar\u0103. Occidentalii au fost cei care au b\u0103tut la u\u015fa Chinei \u015fi au investit \u00een a\u015fa numitele zone libere iar ast\u0103zi China a ajuns la 17% din PIB-ul mondial, fa\u0163\u0103 de 1% \u00een anii &#8217;80, c\u00e2nd era cunoscut\u0103 doar ca un produc\u0103tor de teni\u015fi \u015fi de creioane.<\/p>\n<p>\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, America practic \u015fi- a pierdut clasa de mijloc, adic\u0103 muncitorul american care \u00een anii &#8217;60- &#8217;70 lucra \u00eentr-una din marele o\u0163el\u0103rii din Chicago sau \u00eentr-o uzin\u0103 de automobile \u015fi era \u00een stare s\u0103 \u015fi \u00eentre\u0163in\u0103 o familie de patru persoane.<\/p>\n<p>\nAmerica este acum o \u0163ar\u0103 unde pia\u0163a muncii are form\u0103 de clepsidr\u0103 &#8211; mijlocul este foarte \u00eengust, baza sunt locurile de munc\u0103 prost pl\u0103tite din retail sau HoReCa, iar la v\u00e2rf sunt IT-\u015ftii, bancherii, medicii sau avoca\u0163ii. Exact aceast\u0103 problem\u0103 a adresat-o Trump \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 o rezolve prin aceste tarife, s\u0103 readuc\u0103 locurile de munc\u0103 industriale \u00een Statele Unite. \u00centrebarea este dac\u0103 mai poate face ceva, \u015fi cu ce costuri, dup\u0103 ce au trecut deja dou\u0103 sau trei genera\u0163ii de c\u00e2nd lumea s-a pus pe un cu totul alt f\u0103ga\u015f.<\/p>\n<p>\nLibertatea schimbului contra dezvolt\u0103rii unei industrii locale nu este o contradic\u0163ie nou\u0103, ci aceast\u0103 dezbatere se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ia primelor teorii economice.&nbsp; Economistul britanic David Ricardo, la 1820 a venit \u015fi a pus aceast\u0103 tez\u0103 pe mas\u0103, teoria avantajului comparativ \u015fi a spus a\u015fa: \u201edac\u0103 avem dou\u0103 economii cum este cea a Marii Britanii \u015fi a Portugaliei, este mai bine pentru produc\u0163ia global\u0103, pentru a\u015fa numitul output global, ca Marea Britanie s\u0103 se specializeze \u00een produc\u0163ia de postav unde se pricepe mai bine \u015fi are m\u00e2n\u0103 de lucru calificat\u0103, iar Portugalia \u00een produc\u0163ia de vinuri, unde se pricepe mai bine \u015fi are \u015fi condi\u0163iile geografice \u015fi pedologice\u201d. Dar a\u015fa Portugalia va r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic un produc\u0103tor de vinuri, nu va \u00eenv\u0103\u0163a niciodat\u0103 fizic\u0103, chimie, matematic\u0103 s\u0103 aib\u0103 industrie&#8230;, spun criticii acestui model.<\/p>\n<p>\nDe-a lungul timpului, au existat de altfel \u015fi al\u0163i teoreticieni care au contrazis aceast\u0103 idee. Unul dintre ei a fost un economist rom\u00e2n contestat destul de puternic ast\u0103zi, Mihail Manoilescu, care a fost preluat spre exemplu de economi\u015fti din Brazilia.&nbsp; Aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi-a dezvoltat o baz\u0103 industrial\u0103 pornind de la ideile lui.<\/p>\n<p>\nSunt dou\u0103 for\u0163e contradictorii \u00een economie: pe de o parte vrei produse mai bune si mai ieftine, pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 aceste produse mai ieftine \u015fi mai bune vin cu pre\u0163ul decim\u0103rii a milioane sau zeci de milioane de locuri de munc\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Statele Unite \u00een ultimele decenii, la un moment dat s-ar putea ca oamenii s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 altfel.<\/p>\n<p>\nAmerica trebuie s\u0103 str\u00e2ng\u0103 din din\u0163i ast\u0103zi.&nbsp; Nimeni nu \u00ee\u015fi va aminti ast\u0103zi c\u0103 a crescut puterea de cump\u0103rare \u00een deceniile trecute sau c\u0103 tricoul care costa \u00een anii &#8217;60 30 $ a ajuns \u00een anii &#8217;80 la doar trei dolari.<\/p>\n<p>\nOamenii nu \u00ee\u015fi amintesc lucrurile bune, \u00ee\u015fi amintesc mai mult lucrurile rele.<\/p>\n<p>\nSe va vedea pe termen lung sau termen mediu ce consecin\u0163e vor avea aceste tarife.<\/p>\n<p>\nDar America trebuie spus c\u0103 tr\u0103ie\u015fte ast\u0103zi masiv din industria serviciilor, \u015fi fluxuri de sute de miliarde de dolari vin \u00een Statele Unite din toate \u0163\u0103rile lumii din servicii internet, din platforme precum Google, Facebook, din publicitate, din finan\u0163e sau pur \u015fi simplu din v\u00e2nzarea filmelor.<\/p>\n<p>\nVom fi de acord \u00een Europa s\u0103 d\u0103m dublu pe pre\u0163ul unui bilet la Cinema cu filme americane dac\u0103 Uniunea European\u0103 va decide c\u0103 filmele americane trebuie suprataxate?<\/p>\n<p>\nIntr\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 plin\u0103 de incertitudini, dar ceea ce trebuie spus este c\u0103 de fiecare parte, dac\u0103 stai s\u0103 te ui\u0163i, s-ar putea ca \u00een povestea rabinului, fiecare s\u0103 fie convins c\u0103 are dreptate.<\/p>\n<p>\nCe r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103? R\u0103m\u00e2ne totu\u015fi ideea c\u0103, dincolo de pie\u0163e, de bunuri si servicii, exist\u0103 un sentiment de apartenen\u0163\u0103 la o na\u0163iune. Iar dac\u0103 cineva vrea s\u0103-i fac\u0103 bine \u0163\u0103rii, poat\u0103 s\u0103 gre\u015feasc\u0103, dar faptul c\u0103 o face \u00een numele acestei idei, tot este un c\u00e2\u015ftig pentru a merge mai departe. Se vor\/vom g\u0103si solu\u0163ii pentru a merge mai departe.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Donald Trump a anun\u0163at \u00een noaptea de 2 spre 3 aprilie 2025 ceea ce ne preg\u0103tise \u00eenc\u0103 din campania electoral\u0103: c\u0103 va impune tarife generalizate tuturor \u0163\u0103rilor cu care Statele Unite au deficite comerciale. Lumea nu credea cu adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 Donald Trump chiar va trece la fapte, astfel \u00eenc\u00e2t anun\u0163ul din diminea\u0163a zilei de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7283,20586,475,29974,7134,526],"class_list":["post-235468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-costuri","tag-donald-trump","tag-investitori-straini","tag-sorin-pislaru","tag-statele-unite","tag-tarife"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=235468"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235468\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=235468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=235468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=235468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}