{"id":235176,"date":"2025-03-24T09:00:00","date_gmt":"2025-03-24T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=235176"},"modified":"2025-03-24T09:00:00","modified_gmt":"2025-03-24T09:00:00","slug":"companiile-evita-cat-pot-de-mult-sa-faca-angajari-din-cauza-unei-piete-a-muncii-birocratice-care-favorizeaza-mai-degraba-o-retorica-de-angajare-la-stat-decat-una-antreprenoriala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=235176","title":{"rendered":"Companiile evit\u0103 c\u00e2t pot de mult s\u0103 fac\u0103 angaj\u0103ri din cauza unei pie\u0163e a muncii birocratice, care favorizeaz\u0103 mai degrab\u0103 o retoric\u0103 de angajare la stat dec\u00e2t una antreprenorial\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nCe fel de economie are Rom\u00e2nia \u00een acest moment? O economie antreprenorial\u0103 sau o economie bugetar\u0103? Dac\u0103 ne uit\u0103m la num\u0103rul de firme, 899.000 sunt firme mici, mijlocii \u015fi micro. La polul opus, primele 1.000 de companii cele mai mari din Rom\u00e2nia realizeaz\u0103 aproape jum\u0103tate din cifra de afaceri total\u0103 din business. De\u015fi, din punct de vedere fiscal, al impozitelor \u015fi taxelor pe companii, Rom\u00e2nia st\u0103 bine, chiar foarte bine, din punct de vedere al birocra\u0163iei st\u0103m foarte prost. Taxele mici sunt anulate de for\u0163a v\u0103zut\u0103 \u015fi mai pu\u0163in v\u0103zut\u0103 a birocra\u0163iei bugetare, care devine din ce \u00een ce mai fanariot\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 pozi\u0163ia \u00een fiecare an. La un moment dat, antreprenorii se satur\u0103 de a face business \u015fi pur \u015fi simplu nu mai vor s\u0103 creasc\u0103, nu mai vor s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii, nu mai vor s\u0103 fac\u0103 angaj\u0103ri, nu mai vor s\u0103 se lupte \u015fi cu statul, \u015fi cu angaja\u0163ii. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 taxele pe munc\u0103 sunt mari, companiile se confrunt\u0103 \u015fi cu legisla\u0163ia muncii, care, \u00een Rom\u00e2nia, favorizeaz\u0103 angajatul. Poate c\u0103 a\u015fa \u015fi trebuie s\u0103 fie, pentru a mai tempera puterea patronilor, a managementului, a ac\u0163ionarilor. Un angajat poate s\u0103 plece c\u00e2nd vrea el, practic peste noapte, \u00een schimb, o companie nu-l poate concedia oric\u00e2nd dore\u015fte. Rom\u00e2nia a ajuns pe un platou de 350-400 de miliarde de euro PIB pe an, adic\u0103 valoarea ad\u0103ugat\u0103 realizat\u0103 \u00een business \u015fi economie \u00eentr-un an. Av\u00e2nd \u00een vedere incertitudinea \u00een care a intrat lumea capitalist\u0103, lebedele negre \u015fi tensiunile geopolitice care au cuprins lumea occidental\u0103, costurile ridicate de finan\u0163are \u015fi dob\u00e2nzile mari, foarte multe companii nu mai risc\u0103 s\u0103 investeasc\u0103, nu mai risc\u0103 s\u0103 creasc\u0103 prin expansiune organic\u0103, ci doar, cel mult, prin achizi\u0163ia altor companii. O piedic\u0103 \u00een calea cre\u015fterii pe pia\u0163a local\u0103 este legisla\u0163ia muncii, care este mai degrab\u0103 o legisla\u0163ie de stat dec\u00e2t una antreprenorial\u0103. Discut\u00e2nd cu un avocat pe aceast\u0103 tem\u0103, el mi-a semnalat faptul c\u0103 firmele prefer\u0103 s\u0103 angajeze doar strictul necesar, pentru a nu se confrunta ulterior cu probleme cu angaja\u0163ii atunci c\u00e2nd vremurile de business s-ar putea s\u0103 nu fie favorabile \u015fi s\u0103 ajung\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care trebuie s\u0103 fac\u0103 restructur\u0103ri de personal. Poate c\u0103 pia\u0163a muncii ar fi mai dinamic\u0103, ar ap\u0103rea mai multe posturi pe pia\u0163\u0103, dac\u0103, \u00een momentul \u00een care face o angajare, compania ar \u015fti exact costurile pe care trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u00een cazul unei concedieri \u015fi s\u0103 le bugeteze de la \u00eenceput. Adic\u0103 s\u0103 renun\u0163e la un angajat de pe o zi pe alta, pl\u0103tind un cost stabilit ini\u0163ial \u00eentre p\u0103r\u0163i: 3, 5, 10, 12 sau 24 de salarii compensatorii. Avocatul spune c\u0103, dac\u0103 ar exista aceast\u0103 variant\u0103, companiile ar angaja mult mai mul\u0163i oameni \u015fi ar oferi salarii mai mari, av\u00e2nd siguran\u0163a c\u0103 pot renun\u0163a la angaja\u0163i atunci c\u00e2nd vremurile economice nu sunt favorabile. Aceasta ar permite firmelor s\u0103-\u015fi gestioneze mai eficient resursele, f\u0103r\u0103 a fi nevoite s\u0103 ajung\u0103 \u00een tribunale, unde litigiile pot dura luni sau chiar ani. Legisla\u0163ia muncii din Rom\u00e2nia favorizeaz\u0103 contractele pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103, iar pentru o companie, operarea unor restructur\u0103ri de personal poate fi un adev\u0103rat co\u015fmar. Din teama de procese \u00eendelungate, de proteste sau de reac\u0163iile de pe platformele de social media, companiile prefer\u0103 s\u0103 opereze cu un num\u0103r minim de angaja\u0163i \u015fi s\u0103 fac\u0103 recrut\u0103ri doar \u00een situa\u0163ii absolut necesare. Economiile moderne sunt extrem de dinamice, iar revolu\u0163iile tehnologice afecteaz\u0103 industrii \u00eentregi. Firmele au nevoie de flexibilitate pe pia\u0163a muncii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 face angaj\u0103ri \u015fi concedieri f\u0103r\u0103 complica\u0163ii juridice. Modelul de business al unei companii poate fi valabil ast\u0103zi, dar, peste doi ani, lucrurile se pot schimba radical, iar ceea ce era un succes poate deveni o pierdere. \u00cen acest context, companiile evit\u0103 concedierile colective \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la \u00een\u0163elegeri amiabile cu angaja\u0163ii afecta\u0163i, \u00een loc s\u0103 se implice \u00een procese lungi \u015fi costisitoare. O reglementare clar\u0103 \u015fi predictibil\u0103 a pie\u0163ei muncii ar permite cre\u015fterea businessurilor, dezvoltarea economiei \u015fi sporirea locurilor de munc\u0103. Dac\u0103 firmele ar \u015fti de la \u00eenceput costul concedierii unui angajat, ar avea mai mult\u0103 \u00eencredere s\u0103 angajeze, iar acest lucru ar duce la cre\u015fterea investi\u0163iilor \u015fi a salariilor. Din p\u0103cate, mentalitatea celor care reglementeaz\u0103 pia\u0163a muncii este \u00eenc\u0103 bazat\u0103 pe ideea unui loc de munc\u0103 pe via\u0163\u0103, mai apropiat de sectorul public dec\u00e2t de economia privat\u0103. Cu excep\u0163ia celor care aleg cariere \u00een sectorul public, majoritatea angaja\u0163ilor, \u00een special tinerii, \u00ee\u015fi doresc o mai mare flexibilitate \u00een ceea ce prive\u015fte locurile de munc\u0103. Pentru mul\u0163i dintre ei, cariera profesional\u0103 este doar o succesiune de experien\u0163e, \u00een timp ce, pentru companii, procesul de recrutare \u015fi gestionare a personalului devine o povar\u0103 birocratic\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, multe companii renun\u0163\u0103 la ideea de a face noi angaj\u0103ri, mai ales \u00eentr-un context economic \u015fi geopolitic tensionat. Pentru ca businessurile s\u0103 creasc\u0103, pentru ca salariile s\u0103 creasc\u0103 \u015fi economia s\u0103 se dezvolte, \u00een condi\u0163iile \u00een care taxele \u015fi impozitele nu mai au loc de reducere, singura solu\u0163ie este flexibilizarea pie\u0163ei muncii. O companie ar trebui s\u0103 poat\u0103 intra \u015fi ie\u015fi de pe pia\u0163a muncii, av\u00e2nd de la \u00eenceput claritatea costurilor pe care \u015fi le asum\u0103 cu fiecare angajat. Pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi dubleze PIB-ul, este nevoie de o pia\u0163\u0103 a muncii mai flexibil\u0103, care s\u0103 permit\u0103 reluarea angaj\u0103rilor, cre\u015fterea salariilor \u015fi dezvoltarea businessurilor.&nbsp; &nbsp;<\/p>\n<p>\n<em>(cristian.hostiuc@zf.ro)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce fel de economie are Rom\u00e2nia \u00een acest moment? O economie antreprenorial\u0103 sau o economie bugetar\u0103? Dac\u0103 ne uit\u0103m la num\u0103rul de firme, 899.000 sunt firme mici, mijlocii \u015fi micro. La polul opus, primele 1.000 de companii cele mai mari din Rom\u00e2nia realizeaz\u0103 aproape jum\u0103tate din cifra de afaceri total\u0103 din business. De\u015fi, din punct [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,529,7218,512],"tags":[9329,192,17941,235,201,188,87,196],"class_list":["post-235176","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-opinii","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajari","tag-angajati","tag-birocratie","tag-business","tag-companii","tag-economie","tag-opinie","tag-piata-muncii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=235176"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/235176\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=235176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=235176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=235176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}