{"id":234627,"date":"2025-03-03T10:00:00","date_gmt":"2025-03-03T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234627"},"modified":"2025-03-03T10:00:00","modified_gmt":"2025-03-03T10:00:00","slug":"ce-prefera-pe-ce-cheltuiesc-si-ce-spera-romanii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234627","title":{"rendered":"Ce prefer\u0103, pe ce cheltuiesc \u015fi ce sper\u0103 rom\u00e2nii?"},"content":{"rendered":"

\nNivelul de trai, profilul clientului, care sunt preferin\u0163ele, obiceiurile \u015fi speran\u0163ele acestuia sunt informa\u0163ii vitale pentru oricine construie\u015fte un plan de afaceri, vrea s\u0103 lanseze noi produse \u015fi servicii, sau pur \u015fi simplu vrea s\u0103 con-struiasc\u0103 o strategie c\u00e2t mai ancorat\u0103 \u00een realitate, \u00eentr-un prezent \u00een care pare c\u0103 num\u0103rul necunoscutelor cre\u015fte. A patra edi\u0163ie a Pareto Report pune acum sub lup\u0103 nu numai 20% dintre rom\u00e2nii cu cele mai mari venituri, ci face o radiografie complet\u0103 a consumatorilor. C\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi cum au evoluat veniturile lor pe parcursul ultimilor ani? Care le sunt preferin\u0163ele? Cum \u00ee\u015fi evalueaz\u0103 nivelul de trai \u015fi ce a\u015ftept\u0103ri au de la viitor? Care sunt cele mai importante lucruri \u015fi valori pentru ei? Acestea sunt doar c\u00e2teva din \u00eentreb\u0103rile la care r\u0103spunde studiul.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201e- Ce \u015ftii despre el?<\/p>\n

\n\"\"– <\/span>Totul. Ce \u00eei place, ce nu-i place, num\u0103rul de la pantofi. Ce vrei s\u0103 \u015ftii?\u201d Sunt replici din pelicula \u201ePatriotul\u201d, care spune povestea lui Benjamin Martin, \u00eentruchipat de Mel Gibson, care ajunge liderul unui grup de lupt\u0103tori de rezisten\u0163\u0103 \u00een R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 al SUA. <\/p>\n

\nExact la fel poate r\u0103spunde \u015fi Pareto Report la \u00eentrebarea \u201eCe \u015ftii despre consumatorul rom\u00e2n?\u201d Studiul deseneaz\u0103 \u00een am\u0103nunt profilul consumatorilor Pareto, acei 20% dintre rom\u00e2nii cu cele mai mari venituri, care reprezint\u0103 masa critic\u0103 a oric\u0103rui business: au veniturile de dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t cei din publicul commercial general, investesc, economisesc, doneaz\u0103 \u015fi seteaz\u0103 trenduri, fiind \u00eentre primii care testeaz\u0103 noi produse \u015fi servicii. Edi\u0163ia din acest an a Pareto \u00eei pune \u00een oglind\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi pe consumatorii din publicul comercial general, adic\u0103 9,2 milioane de rom\u00e2ni, cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u015fi 64 de ani, digitaliza\u0163i; 1,8 milioane de rom\u00e2ni formeaz\u0103 publicul Pareto.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\"\"Ce aduce nou studiul? \u201ePrima noutate este c\u0103 am v\u0103zut c\u0103 se schimb\u0103 gradual componen\u0163a grupului Pareto. Intr\u0103 tot mai mul\u0163i angaja\u0163i la stat, care nu au neap\u0103rat cu venituri foarte mari, dar trec pragul spre top 20% rom\u00e2ni cu cele mai mari venituri. Componen\u0163a s-a schimbat gradual, dar destul de mult \u00een ultimii trei ani. Ceea ce a produs schimb\u0103ri \u015fi \u00een alte lucruri. Ne-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne uit\u0103m mai atent \u015fi la popula\u0163ia general\u0103, commercial target. Ini\u0163ial foloseam acest public comercial general ca benchmark, aveam un focus mare pe Pareto, dar la aceast\u0103 edi\u0163ie am vrut s\u0103 \u00eei privim mai atent\u201d, explic\u0103 Mihai B\u00e2rsan, fondator al Pareto Report. A\u015fadar, \u00een Pareto exist\u0103 un grup mare de oameni care tocmai au intrat \u00een aceast\u0103 categorie \u015fi sunt angaja\u0163i \u00een sectorul public, pentru c\u0103 venitul mediu \u00een sec-torul public este mai mare dec\u00e2t \u00een sectorul privat \u015fi a crescut \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t venitul restului popula\u0163iei.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCine sunt Pareto?<\/strong><\/p>\n

\n N-au nici dou\u0103 capete \u015fi nici vreun halou str\u0103lucitor, nu-i putem ar\u0103ta cu degetul atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere. \u201eDe multe ori, oamenii cred c\u0103 primii 20% dup\u0103 venit reprezint\u0103 o elit\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, inaccesibil\u0103, cu ma\u015fini scumpe sau iahturi \u015fi a\u015fa mai departe. Dar nu, inten\u0163ionat nu am inclus elita de 1%, v\u00e2rful celor mai boga\u0163i, pentru c\u0103 ar fi distorsionat datele. C\u00e2nd vorbim despre Pareto, este vorba \u00een mare parte despre oameni pe care \u00eei vezi \u00een jurul t\u0103u, mai ales noi, cei care tr\u0103im \u00een Bucure\u015fti \u015fi lucr\u0103m \u00een corpora\u0163ii. Aici sunt filtrele care au fost aplicate, destul de com-plexe \u015fi detaliate. Ele reflect\u0103 structura gospod\u0103riei \u015fi c\u00e2te persoane sunt \u00een gospod\u0103rie, \u015fi iat\u0103 c\u0103 media gospo-d\u0103riei din Rom\u00e2nia este de trei persoane. Dac\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-o gospod\u0103rie, limita este de 8.090 lei net pe lun\u0103 pentru a fi eligibili pentru Pareto. Tot ce dep\u0103\u015fe\u015fte aceast\u0103 sum\u0103 este inclus. Sau, pentru trei persoane \u00eentr-o gospod\u0103rie, \u00een jur de 11.000\u201d, poveste\u015fte Manuela Manca\u015f, fondatoare a Pareto Report \u015fi a firmei de cercetare AHA Moments.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCa status financiar, \u00een continuare Pareto pare c\u0103 se vor men\u0163ine \u00een postura de mas\u0103 critic\u0103 pentru business, pentru c\u0103 au un impact de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t num\u0103rul lor \u201e\u015fi asta \u00eenseamn\u0103 masa critic\u0103, 40% din orice business \u00een general este chiar \u00abbolovanul cel mai greu\u00bb. Ba chiar \u00een anumite business-uri impactul lor este chiar mai mare. Dar, evident, \u015fi restul de 60% conteaz\u0103 foarte mult. \u015ei ace\u015ftia sunt practic publicul comercial general (BCT)\u201d, puncteaz\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eExist\u0103 o tensiune \u00eentre oamenii care se simt ferici\u0163i \u015fi cei care se simt neferici\u0163i. Trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de acest lucru \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegem care sunt cauzele. \u00centrebarea este, deci, cum v\u0103d rom\u00e2nii viitorul \u015fi cred c\u0103 acesta este un punct important de tensiune la care trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim. De departe, cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni cred c\u0103 vor avea o via\u0163\u0103 minunat\u0103 \u00een viitor. Or, dac\u0103 economia nu va cre\u015fte cel pu\u0163in \u00een ritmul de dup\u0103 aderare, foarte mul\u0163i se vor sim\u0163i dezam\u0103gi\u0163i \u015fi vor c\u0103uta vinova\u0163i.\u201d <\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nMihai B\u00e2rsan, fondator Pareto Report<\/span><\/strong><\/p>\n

\nPareto a ajuns, \u00een medie, un nivel necesar pentru a avea o via\u0163\u0103 bun\u0103, conform standardului european, nu doar raportat la termeni rom\u00e2ne\u015fti. Venitul mediu pe gospod\u0103rie pentru publicul comercial general este de 6.800 lei, iar pentru Pareto este de 14.000 lei. Dimensiunile gospod\u0103riilor pentru Pareto sunt doar pu\u0163in mai mici, trei persoane fa\u0163\u0103 de 3,2 persoane \u00een cazul gospod\u0103riilor publicului comercial general, dar stau \u00een locuin\u0163e mai mari. A\u015fadar, 32% dintre Pareto tr\u0103iesc \u00een case care au mai mult de patru camere, comparativ cu 27% publicul comercial general, sau \u00een apartamente care au mai mult de trei camere, 27% fa\u0163\u0103 de 17% \u00een cazul BCT. <\/p>\n

\n\"\"\"\"<\/p>\n

\nTrebuie s\u0103 \u0163inem cont, puncteaz\u0103 Manuela Manca\u015f, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, num\u0103rul mediu de metri p\u0103tra\u0163i per cas\u0103 este unul dintre cele mai mici din lume – aproximativ 45 mp pe o locuin\u0163\u0103, \u00een medie, comparativ cu mediile din Europa, care ajung la 90 mp. Australia este un caz extrem, cu mai mult de 200 mp. A\u015fadar, Pareto au rezolvat aceast\u0103 prob-lem\u0103 \u015fi au case mai mari \u015fi, desigur, gospod\u0103riile lor sunt \u015fi pu\u0163in mai mici, iar asta pentru c\u0103 copiii apar \u00een via\u0163a lor un pic mai t\u00e2rziu. C\u00e2t prive\u015fte ma\u015finile din gospod\u0103rie, media \u00een Europa este de 1,3, iar \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 medie se plaseaz\u0103 la 1,1. <\/p>\n

\n\"\"Un alt aspect important este c\u0103 \u00eentre Pareto \u015fi publicul comercial larg vedem o diferen\u0163\u0103 foarte mare \u00een ceea ce prive\u015fte deopotriv\u0103 educa\u0163ia formal\u0103 \u015fi cea nonformal\u0103. Studiul arat\u0103 c\u0103 apoape trei sferturi (73%) din Pareto au studii superioare, fa\u0163\u0103 de 42% \u00een cazul publicului comercial general. Este important de men\u0163ionat c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, procentul celor cu studii superioare din cadrul popula\u0163iei totale este de fapt \u00eentre 20 \u015fi 25%, pentru c\u0103 studiul se refer\u0103 doar la popula\u0163ia digitalizat\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nMacro cu plus, sentimentul pe minus<\/strong><\/p>\n

\nCoordonatele macroeconomice sunt pe trend pozitiv, dar sentimentul consumatorilor nu le urmeaz\u0103 \u00een acela\u015fi ritm. Stilurile de via\u0163\u0103 ale Pareto \u015fi BCT au fost impactate diferit \u00een ultimii trei ani de ecua\u0163ia cre\u015fterii venitului dis-ponibil fa\u0163\u0103 de infla\u0163ie.<\/p>\n

\nPIB-ul pe cap de locuitor a crescut rapid \u00een ultimii 20 de ani, iar datele economice obiective m\u0103surate de Eurostat \u015fi de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a avut o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een multe domenii. Dar totu\u015fi datele (culese spre finalul anului trecut) indic\u0103 mult negativism, cel pu\u0163in comparativ cu datele macroeconomice, \u00een care vedem totu\u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia nu a fost afectat\u0103 la fel de r\u0103u ca alte \u0163\u0103ri la capitolul infla\u0163ie. Am avut o cre\u015ftere a veni-turilor de dou\u0103 cifre. <\/p>\n

\n\u201eAici vedem un aspect poten\u0163ial problematic pentru viitor, pentru c\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca aceast\u0103 cre\u015ftere a veniturilor s\u0103 scad\u0103, \u00een special din cauza politicilor de corectare a bugetului. Evident, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul publicului BCT, c\u00e2t \u015fi \u00een ca-drul grupului Pareto, avem mul\u0163i angaja\u0163i din sectorul public, a\u015fa c\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca cre\u015fterea veniturilor s\u0103 scad\u0103 pu\u0163in \u00een urm\u0103torii ani\u201d, declar\u0103 Robert Santa, sociolog, chief research officer \u00een cadrul Rethink Rom\u00e2nia. Tot el adaug\u0103 c\u0103 una dintre descoperirile mai surprinz\u0103toare ale studiului este ponderea destul de mare a persoanelor care cred c\u0103 situa\u0163ia Rom\u00e2niei s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2007. Acest lucru, argumenteaz\u0103 Robert Santa, este surprinz\u0103tor av\u00e2nd \u00een vedere progresul spectaculos \u00eenregistrat \u00een seriile statistice privind tendin\u0163ele macroe-conomice \u015fi veniturile private. Printre altele, salariile medii din Rom\u00e2nia s-au apropiat de cele din Ungaria, iar con-sumul individual efectiv (AIC) este mai mare dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103ri precum Polonia, Grecia sau Cehia, fiind 89% din media UE atunci c\u00e2nd este m\u0103surat \u00een standarde de putere de cump\u0103rare. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201e\u015ei dac\u0103 lu\u0103m o f\u0103r\u00e2m\u0103 din ultimii 18 ani, cu siguran\u0163\u0103 a fost mai bine dec\u00e2t \u00eenainte, cel pu\u0163in \u00eenainte de 2001. \u015ei probabil c\u0103 nu va mai fi la fel anul viitor, pentru c\u0103 cre\u015fterea pensiilor dup\u0103 2030 \u015fi faptul c\u0103 acum trebuie s\u0103 corec-t\u0103m deficitul \u00eenseamn\u0103 c\u0103 probabil va trebui s\u0103 ajust\u0103m a\u015ftept\u0103rile opiniei publice, av\u00e2nd parte de o cre\u015ftere mult mai lent\u0103 \u00een urm\u0103torii ani. \u00cen ceea ce prive\u015fte structura general\u0103 a popula\u0163iei, am v\u0103zut oameni din sectorul public intr\u00e2nd \u00een popula\u0163ia Pareto \u00een num\u0103r mare. Asta a fost de asemenea foarte surprinz\u0103tor, pentru c\u0103 am observat c\u00e2-teva nepotriviri. De exemplu, am observat c\u0103 Pareto nu au \u00eencredere \u00een mod particular \u00een guvern, dar este adev\u0103rat c\u0103 lucreaz\u0103 pentru el \u00een num\u0103r mare.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen general, cei din grupul Pareto sunt mai pozitivi cu privire la impactul perceput al ader\u0103rii la UE, de\u015fi mul\u0163i rom\u00e2ni pun la \u00eendoial\u0103 beneficiile ader\u0103rii. \u00cen ciuda verific\u0103rilor bazate pe fapte, o propor\u0163ie destul de mare de oameni (29% \u00een cazul publicului comercial general \u015fi 21% \u00een cazul Pareto) cred c\u0103 situa\u0163ia Rom\u00e2niei s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2007. \u201eAcest lucru indic\u0103 succesul nara\u0163iunii eurosceptice \u00eentr-una dintre cele mai conservatoare \u0163\u0103ri ale UE. Datele \u015focante se leag\u0103 de faptul c\u0103 mul\u0163i oameni par s\u0103 fie destul de negativi\u015fti \u00een ceea ce prive\u015fte percep\u0163ia lor despre evolu\u0163ia Rom\u00e2niei dup\u0103 aderarea la UE. Dar dac\u0103 ne uit\u0103m la datele macroeconomice, evident evolu\u0163ia este spectaculoas\u0103\u201d, declar\u0103 Robert Santa. El d\u0103 exemplul chiar al unor indicatori problematici \u00een alte \u0163\u0103ri, ca ac-cesibilitatea la locuin\u0163e, care sunt statistic mai buni dec\u00e2t erau imediat dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2007-2008. \u201eAvem drumuri mai bune, infrastructur\u0103 mai bun\u0103, c\u0103i ferate modernizate, transport aerian accesibil, ora\u015fe modernizate, cum ar fi spa\u0163iile urbane \u015fi mobilierul urban care s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Dar acest lucru nu pare s\u0103 rezoneze cu toat\u0103 lu-mea. Acest aspect ne-a surprins un pic negativ\u201d, subliniaz\u0103 Robert Santa.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, adaug\u0103 tot el, studiul arat\u0103 c\u0103 majoritatea oamenilor sunt mul\u0163umi\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Uni-unea European\u0103. \u201eNu este un scor cople\u015fitor, dar majoritatea sunt mul\u0163umi\u0163i. Exist\u0103 o mic\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre Pareto \u015fi publicul general, \u00een sensul c\u0103 Pareto tind s\u0103 aprecieze mai mult situa\u0163ia lor \u00een UE \u2013 54% \u00een cazul celor din publicul comercial general \u015fi 64% \u00een cazul Pareto.\u201d <\/p>\n

\n\"\"Ambele categorii de consumatori evalueaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-un mod similar, mai bine dec\u00e2t \u00een anii anteriori. \u201eCel mai jos punct a fost \u00een 2023, c\u00e2nd infla\u0163ia a afectat standardul de via\u0163\u0103 (\u00een ciuda cre\u015fterii veniturilor). Totu\u015fi, scena politic\u0103 din decembrie 2024 ar putea s\u0103 fi schimbat din nou aceste opinii. Ponderea mare a detractorilor Rom\u00e2niei este sus\u0163inut\u0103 mai mult de straturile sociale inferioare, o popula\u0163ie matur\u0103 (55+ ani) \u015fi utilizatori de social media (\u00een special TikTok)\u201d, completeaz\u0103 Robert Santa.<\/p>\n

\n\"\"Zonele \u00een care rom\u00e2nii sunt cei mai optimi\u015fti \u00een leg\u0103tur\u0103 cu UE includ mobilitatea, crearea de locuri de munc\u0103 de c\u0103tre investitori \u015fi impactul fondurilor UE. Pe de alt\u0103 parte, mult mai pu\u0163ini oameni consider\u0103 c\u0103 puterea inter-na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sau c\u0103 produsele mai ieftine sunt disponibile. Exist\u0103, de asemenea, o credin\u0163\u0103 destul de limitat\u0103 c\u0103 mecanismele UE pentru combaterea corup\u0163iei sunt eficiente.<\/p>\n

\nBanii ajut\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\nStabilitatea financiar\u0103 are rol esen\u0163ial \u00een satisfac\u0163ia \u015fi optimismul vie\u0163ii, Pareto sunt semnificativ mai mul\u0163umi\u0163i dec\u00e2t publicul comercial general (BCT). Inegalitatea veniturilor creeaz\u0103 inegalitate a fericirii. Pareto au mult mai multe \u015fanse s\u0103 simt\u0103 c\u0103 au o via\u0163\u0103 bun\u0103 (opt din zece), comparativ cu \u015fase din zece BCT. \u00cen schimb, 41% dintre BCT consider\u0103 c\u0103 via\u0163a lor este destul de proast\u0103 sau foarte proast\u0103, o inciden\u0163\u0103 dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cei din grupul Pareto. Ine-galitatea cre\u015fte, pe m\u0103sur\u0103 ce mai mul\u0163i BCT evalueaz\u0103 calitatea vie\u0163ii lor ca fiind \u201efoarte proast\u0103\u201d comparativ cu anii anteriori, \u00een timp ce o propor\u0163ie tot mai mare dintre cei din Pareto \u00ee\u015fi evalueaz\u0103 via\u0163a ca \u201efoarte bun\u0103\u201d (\u00een special high Pareto \u2013 care reprezint\u0103 30% din v\u00e2rful acestui grup). \u00centre Pareto \u015fi popula\u0163ia general\u0103 exist\u0103 o inegalitate, iar principala cauz\u0103 a acesteia este de fapt diferen\u0163a de venituri \u015fi finan\u0163e. \u201eOamenii au o percep\u0163ie diferit\u0103 despre cum le este via\u0163a. \u015ei, de fapt, atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m la cei care par s\u0103 aib\u0103 via\u0163a cea mai grea posibil\u0103, vedem c\u0103 unul din zece rom\u00e2ni ar spune c\u0103 au o via\u0163\u0103 foarte proast\u0103 pe o scal\u0103 de la 0 la 10. Ei ar evalua via\u0163a lor \u00eentre 0 \u015fi 3. \u015ei asta reprezint\u0103 o dublare fa\u0163\u0103 de anul anterior\u201d, explic\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\nO inegalitate cresc\u00e2nd\u0103 a veniturilor, afectat\u0103 dispropor\u0163ionat de infla\u0163ie, contribuie la cre\u015fterea decalajelor \u00een per-cep\u0163ia calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, dar \u015fi \u00een modul \u00een care oamenii se simt \u00eemplini\u0163i pe piramida lui Maslow. \u201eExist\u0103 o tensiune \u00eentre oamenii care se simt ferici\u0163i \u015fi cei care se simt neferici\u0163i. Trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de acest lucru \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegem care sunt cauzele. \u00centrebarea este, deci, cum v\u0103d rom\u00e2nii viitorul \u015fi cred c\u0103 acesta este un punct important de tensiune la care trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim. De departe, cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni cred c\u0103 vor avea o via\u0163\u0103 minunat\u0103 \u00een viitor\u201d, declar\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\nIndiferent dac\u0103 sunt Pareto sau nu, majoritatea rom\u00e2nilor r\u0103m\u00e2n optimi\u015fti, a\u015ftept\u00e2ndu-se ca via\u0163a lor s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani. \u201eDesigur, cu c\u00e2t sunt mai boga\u0163i, cu at\u00e2t viitorul este mai str\u0103lucitor, dar chiar \u015fi popula\u0163ia general\u0103, 40% dintre ei ar evalua via\u0163a lor ca fiind foarte bun\u0103 peste 5 ani. Cred c\u0103 aceasta este o con-secin\u0163\u0103 a perioadei excep\u0163ionale de cre\u015ftere economic\u0103 a Rom\u00e2niei din ultimii 18 ani\u201d, mai spune fondatorul Pareto Report. De\u015fi nu este \u00eentotdeauna recunoscut\u0103 con\u015ftient, rom\u00e2nii s-au obi\u015fnuit cu o dinamic\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire sem-nificativ\u0103 \u00eenc\u0103 de la aderarea la UE.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDe multe ori, oamenii cred c\u0103 primii 20% dup\u0103 venit reprezint\u0103 o elit\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, inaccesibil\u0103, cu ma\u015fini scumpe sau iahturi \u015fi a\u015fa mai departe. Dar nu, inten\u0163ionat nu am inclus elita de 1%, v\u00e2rful celor mai boga\u0163i, pentru c\u0103 ar fi distorsionat datele. C\u00e2nd vorbim despre Pareto, este vorba \u00een mare parte despre oameni pe care \u00eei vezi \u00een jurul t\u0103u, mai ales noi, cei care tr\u0103im \u00een Bucure\u015fti \u015fi lucr\u0103m \u00een corpora\u0163ii.\u201d <\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nManuela Manca\u015f, fondatoare Pareto Report \u015fi a firmei de cercetare AHA Moments<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u201eNe-am obi\u015fnuit cu o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire foarte rapid\u0103 din punct de vedere economic \u015fi ne a\u015ftept\u0103m la acela\u015fi lucru \u015fi pentru viitor. \u015ei nu credem neap\u0103rat c\u0103 acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla at\u00e2t de rapid \u015fi at\u00e2t de mult \u00een viitor. A\u015fadar, este clar c\u0103 la un moment dat unii oameni vor fi responsabili pentru ne\u00eendeplinirea acestor a\u015ftept\u0103ri. Ce am observat \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale raportului Pareto este c\u0103 majoritatea oamenilor nu se consider\u0103 responsabili pentru ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 negativ, ci dau vina pe al\u0163ii. \u015ei av\u00e2nd \u00een vedere nivelul de \u00eencredere pe care \u00eel vedem \u00een guvern \u015fi politicieni, ace\u015ftia vor fi considera\u0163i responsabili cu siguran\u0163\u0103 \u00een anul urm\u0103tor\u201d, afirm\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\nC\u00e2t prive\u015fte gradul de \u00eemplinire personal\u0103, membrii grupului Pareto sunt mai preocupa\u0163i de zonele de la v\u00e2rful pira-midei lui Maslow. \u201eDe exemplu, po\u0163i sim\u0163i c\u0103 nevoile tale fiziologice nu sunt foarte bine satisf\u0103cute, cum ar fi faptul c\u0103 nu dormi suficient \u015fi s\u0103n\u0103tatea ta nu este grozav\u0103, dar pentru c\u0103 e\u015fti dedicat s\u0103-i serve\u015fti pe ceilal\u0163i, nivelul de autorealizare poate fi totu\u015fi la un nivel foarte ridicat. Dar, \u00een general, ca medie, putem observa c\u0103 Pareto pun mai mult accent pe aspectele de nivel \u00eenalt ale piramidei. Stima de sine \u015fi autorealizarea sunt locurile unde Pareto ob\u0163in scoruri mai mari dec\u00e2t popula\u0163ia general\u0103. \u015ei putem observa c\u0103, \u00een general, stima de sine este un domeniu unde, din nou, Pareto sunt mult mai mul\u0163umi\u0163i dec\u00e2t popula\u0163ia mainstream\u201d, subliniaz\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDisonan\u0163a cognitiv\u0103: gadgeturile \u00eenlocuiesc interac\u0163iunea real\u0103<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nii muncesc mult, dar petrec \u015fi mult timp pe media online \u015fi TV, mai arat\u0103 studiul. Datele despre utilizarea mass-media arat\u0103 c\u0103 televizorul ocup\u0103 aproximativ trei ore pe zi \u00een medie, iar apoi internetul cam cinci ore; iar oa-menii au doar aproximativ cinci ore de timp liber pe zi. \u201eCel mai mult timp liber este ocupat de re\u0163elele sociale, vi-zionarea TV-ului, de ecrane, orice fel de ecrane. Iar oamenii trebuie s\u0103 compenseze pentru c\u0103, pentru ei, familia \u015fi prietenii sunt o valoare enorm\u0103. \u015ei este o alt\u0103 mare tensiune \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 rom\u00e2nii pun familia pe primul loc. Aceasta este valoarea num\u0103rul unu \u015fi nu conteaz\u0103 dac\u0103 e\u015fti Pareto sau din popula\u0163ia general\u0103 sau orice altceva, familia este \u00eentotdeauna pe primul loc. Dar, \u00een acela\u015fi timp, sunt consumatori foarte intensivi de timp pe ecrane digitale. \u015ei exist\u0103 o lupt\u0103 \u00eentre oameni \u015fi gadgeturi\u201d, afirm\u0103 Mihai B\u00e2rsan. Pentru membrii grupului Pareto, re\u0163elele sociale \u015fi platformele VoD au dep\u0103\u015fit TV-ul sau ascultarea muzicii ca activit\u0103\u0163i preferate. Pe de alt\u0103 parte, cei din Pareto prefer\u0103 s\u0103 ias\u0103 \u00een ora\u015f mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 primeasc\u0103 sau s\u0103 mearg\u0103 \u00een vizite, \u00een timp ce pentru pub-licul comercial general situa\u0163ia st\u0103 exact invers, dar acesta ar putea fi un comportament dependent de mijloace, nu neap\u0103rat o diferen\u0163\u0103 cultural\u0103.<\/p>\n

\n\"\"\u00centreba\u0163i ce \u00eei intereseaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele anuale, consumatorii din toate categoriile pun evenimentele de familie de departe pe primul loc, ceea ce reprezint\u0103 un fel de compensare pentru timpul pu\u0163in alocat familiei. La cerin\u0163a \u00abPune pe o scal\u0103 de la 0 la 10 nivelul de interes pentru aceast\u0103 list\u0103 de evenimente\u00bb, un-de 0 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu m\u0103 intereseaz\u0103 deloc \u015fi 10 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt profund implicat \u00een tot ceea ce \u0163ine de acest lu-cru, la cel mai ridicat nivel de implicare pentru to\u0163i se afl\u0103 Cr\u0103ciunul. Iar aici intervin diferen\u0163ele, pentru c\u0103 pentru popula\u0163ia general\u0103 urm\u0103toarele evenimente importante ar fi Revelionul \u015fi Pa\u015ftele, dar pentru Pareto este fi vacan\u0163a de var\u0103, puncteaz\u0103 fondatorul Pareto Report. A\u015fadar, s\u0103rb\u0103torile tradi\u0163ionale care ar trebui s\u0103 adune familia \u015fi va-can\u0163a de var\u0103 au ajuns pe list\u0103 al\u0103turi de Cr\u0103ciun \u015fi Pa\u015fte; urmeaz\u0103 alte evenimente \u015fi s\u0103rb\u0103tori, ca 1 martie, zilele onomastice, vacan\u0163a de iarn\u0103, chiar \u015fi sezonul de gr\u0103tare. \u201e\u015ei apoi sunt \u015fi alte elemente care sunt mai legate de media, precum finalele Vocea Rom\u00e2niei sau turneul final al Campionatului European de Fotbal, care au scoruri mai mari, sau festivalurile de muzic\u0103, care sunt probabil mult mai populare pentru tineretul \u0163int\u0103 dec\u00e2t pentru restul\u201d, arat\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\nA\u015fadar, rom\u00e2nii sunt profund dedica\u0163i tradi\u0163iilor \u015fi s\u0103rb\u0103torilor lor, care ofer\u0103 pauze necesare din via\u0163a de zi cu zi \u015fi \u00eent\u0103resc leg\u0103turile de familie. Or brandurile \u00eencearc\u0103 \u00eentotdeauna s\u0103 g\u0103seasc\u0103 adev\u0103ratele \u201epuncte de pasiune\u201d ale consumatorilor pentru a se asocia \u015fi a vorbi cu ei despre acestea, puncteaz\u0103 Mihai B\u00e2rsan, care are o experien\u0163\u0103 de peste 25 de ani \u00een marketing. \u201eToat\u0103 lumea \u015ftie despre asocierea Coca-Cola cu s\u0103rb\u0103torile de Cr\u0103ciun – un loc grozav pentru a asocia brandul, doar c\u0103 este \u015fi foarte aglomerat. Dar sunt \u015fi alte locuri care sunt mai pu\u0163in aglom-erate \u2013 cum este vacan\u0163a de var\u0103, un punct de maxim interes pentru consumatori. Dac\u0103 po\u0163i s\u0103 \u00abde\u0163ii\u00bb vacan\u0163a de var\u0103 ca brand \u00een categoria ta, ar fi la fel de bine ca \u015fi perioada Cr\u0103ciunului. De fapt, ar fi chiar mai bine, pentru c\u0103 du-reaz\u0103 mult mai mult dec\u00e2t Cr\u0103ciunul\u201d. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAfinitatea pentru gadgeturi<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nii \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu entuziasm tehnologia, gadgeturile, serviciile de streaming \u015fi re\u0163elele sociale, arat\u0103 studiul. Dependen\u0163a este evident\u0103, nevoia de a verifica telefonul constant \u015fi timpul ridicat petrecut \u00een fa\u0163a ecranelor afecteaz\u0103 rela\u0163iile. Valul de \u015ftiri false ajunge pe terenuri fertile. De\u015fi nivelul de \u00eencredere \u00een mass-media este foarte sc\u0103zut, totu\u015fi doi din trei responden\u0163i la studiul Pareto Report sunt de p\u0103rere c\u0103 lor nu li s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103 s\u0103 fie p\u0103c\u0103li\u0163i de \u015ftiri false. \u00cen schimb jum\u0103tate dintre ace\u015ftia cred c\u0103 acest lucru li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 altora. Cercetarea arat\u0103 c\u0103 dezinformarea e str\u00e2ns legat\u0103 \u015fi de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ trei aplica\u0163ii de acest fel utilizate frecvent de romanii digitaliza\u0163i. Clasamentul primelor cinci platforme, arat\u0103 astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.<\/p>\n

\nC\u00e2nd ne uit\u0103m la aplica\u0163iile de social media, utilizarea intens\u0103 a aplica\u0163iilor este pentru prima dat\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 \u00een cazul celor din Pareto dec\u00e2t \u00een cazul publicului comercial general, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 unii dintre Pareto au \u00een-ceput s\u0103 ra\u0163ionalizeze utilizarea social media, au \u00eenceput poate s\u0103 le \u015ftearg\u0103 de pe telefoane \u015fi s\u0103 fie mai aten\u0163i \u015fi con\u015ftien\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect. \u201e\u015ei aceasta este \u00eenceputul unei tendin\u0163e, dar este prima dat\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen anii anteriori, Pareto erau mereu mari utilizatori de digital oricum dec\u00e2t targetul general. \u015ei dac\u0103 cre-dem c\u0103 Pareto sunt cei care stabilesc tendin\u0163ele, acum ei stabilesc o tendin\u0163\u0103 de \u00abr\u0103cire\u00bb a utiliz\u0103rii social media. Un lucru care vine odat\u0103 cu social media este, desigur, expunerea la informa\u0163ii\u201d, observ\u0103 Mihai B\u00e2rsan.<\/p>\n

\n\"\"Un sfert dintre rom\u00e2ni simt c\u0103 dispozitivele digitale au un impact negativ asupra rela\u0163iilor lor, jum\u0103tate sim\u0163indu-se \u201eincomple\u0163i\u201d f\u0103r\u0103 telefoanele lor. \u201eDac\u0103 ar exista o lupt\u0103 \u00eentre gadgeturi \u015fi oameni \u00een ceea ce prive\u015fte conexiunea de zi cu zi, scorul ar fi foarte apropiat, aproximativ un sfert dintre oameni petrec\u00e2nd mai mult timp cu cei dragi dec\u00e2t cu gadgeturile, iar alt sfert spun c\u0103 este exact invers. Singur\u0103tatea digital\u0103 este o amenin\u0163are real\u0103 a zilelor noastre\u201d, conform fondatorului Pareto Report.<\/p>\n

\n\u201eFenomenul \u015ftirilor false e un aspect esen\u0163ial de analizat \u00een contextul r\u0103scrucii pe plan social \u015fi politic pe care o travers\u0103m \u00een aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educa\u0163ional al \u0163\u0103rilor scandinave, \u015fi sesiz\u0103m nevoia acut\u0103 a acesteia \u015fi \u00een Rom\u00e2nia (\u015fi probabil c\u0103 aceste preocup\u0103ri se reg\u0103sesc \u00een toate \u0163\u0103rile dezvol-tate ale lumii)\u201d, afirm\u0103 Manuela Manca\u015f. Cu toate c\u0103 la prima vedere, adaug\u0103 tot ea, ne g\u00e2ndim la educa\u0163ia prin in-termediul \u015fcolilor, explozia social media a cuprins toate palierele de v\u00e2rste; devine important, astfel, s\u0103 existe p\u00e2-rghii de dezvoltare a g\u00e2ndirii critice \u015fi de combatere a dezinform\u0103rii cu un spectru larg de adresabilitate, pentru to\u0163i rom\u00e2nii, indiferent de v\u00e2rst\u0103. <\/p>\n

\n\u201eNum\u0103rul celor reali\u015fti, adic\u0103 oamenii care cred c\u0103 \u015ftirile false se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi altora, dar \u015fi lor \u00een\u015fi\u015fi, este doar de aproximativ o treime. A\u015fadar suntem foarte vulnerabili. \u015ei cred c\u0103 aici avem o responsabilitate, iar eu cred c\u0103 mul\u0163i oameni din marketing, care au control asupra bugetelor media, pot face o diferen\u0163\u0103 real\u0103. Trebuie s\u0103 fim foarte aten\u0163i\u201d, completeaz\u0103 Mihai B\u00e2rsan. Tot el trage \u015fi un semnal de alarm\u0103: \u201eModul \u00een care cheltuim pentru media, dac\u0103 urmeaz\u0103 publicul, va urma \u015fi \u015ftirile false \u015fi \u015ftirile d\u0103un\u0103toare, pentru c\u0103 avem \u015ftiri pozitive \u015fi \u015ftiri d\u0103un\u0103toare care construiesc minciuni pe o nostalgie fals\u0103 sau orice altceva care creeaz\u0103 emo\u0163ii negative. \u015ei noi hr\u0103nim asta cu pub-licitatea noastr\u0103. Pentru c\u0103 dac\u0103 urm\u0103m publicul, urm\u0103m algoritmii \u015fi algoritmii promoveaz\u0103 acest tip de date. Mai pu\u0163in de 3% este media real\u0103 din tot consumul. Toate celelalte 97% din informa\u0163ii sunt doar gunoi. Fi\u0163i aten\u0163i unde v\u0103 pune\u0163i banii, pentru c\u0103 acolo unde v\u0103 pune\u0163i banii, acel tip de con\u0163inut va cre\u015fte. A\u015fadar, lua\u0163i o decizie care s\u0103 \u00eenfrunte algoritmul!\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCine-i mai bun ca lider?<\/strong><\/p>\n

\nB\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile afi\u015feaz\u0103 tr\u0103s\u0103turi de leadership diferite, mai arat\u0103 studiul. O majoritate a rom\u00e2nilor cred c\u0103 at\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, c\u00e2t \u015fi femeile sunt buni lideri. Totu\u015fi, b\u0103rba\u0163ii sunt mai predispu\u015fi s\u0103 \u00eei considere pe al\u0163i b\u0103rba\u0163i mai buni lid-eri. Lucrurile se schimb\u0103, dar \u00eenc\u0103 suntem foarte mult ancora\u0163i \u00een acest tip de leadership tradi\u0163ional, foarte orientat c\u0103tre performan\u0163\u0103 \u015fi rezultate, comparativ cu leadershipul modern, care este mai mult orientat c\u0103tre proces \u015fi modul \u00een care te sim\u0163i \u00een acest proces p\u00e2n\u0103 ajungi, desigur, la acele rezultate bune. Exist\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei \u00een modul \u00een care se v\u0103d pe ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n

\n\u201eLucrurile se schimb\u0103, dar totu\u015fi suntem foarte mult ancora\u0163i \u00een leadershipul tradi\u0163ional, orientat foarte mult spre performan\u0163\u0103 \u015fi rezultate, spre deosebire de leadershipul modern, care este mai mult orientat c\u0103tre proces \u015fi cum se simte procesul p\u00e2n\u0103 ajungi, desigur, la acele rezultate bune. Exist\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei \u015fi cum se percep pe ei \u00een\u015fi\u015fi. At\u00e2t b\u0103rba\u0163ii c\u00e2t \u015fi femeile care sunt \u00een pozi\u0163ii de leadership consider\u0103 c\u0103 le lipse\u015fte vi-ziunea, comparativ cu c\u00e2t\u0103 viziune \u015fi putere de inovare ar fi necesare. Pentru c\u0103 \u00een acest moment este foarte mult dinamism, multe lucruri nea\u015fteptate, suntem incapabili s\u0103 previzion\u0103m ce se va \u00eent\u00e2mpla anul acesta \u015fi foarte difi-cil s\u0103 vedem ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een urm\u0103torii cinci ani\u201d, puncteaz\u0103 Manuela Manca\u015f. Este o mare presiune pe care liderii de azi o simt, deoarece este foarte greu s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu acest ritm \u015fi foarte greu s\u0103 aib\u0103 o viziune pe termen lung. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eUna dintre descoperirile mai surprinz\u0103toare ale studiului este ponderea destul de mare a persoanelor care cred c\u0103 situa\u0163ia Rom\u00e2niei s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2007. Acest lucru este surprinz\u0103tor av\u00e2nd \u00een vedere progresul spectaculos \u00eenregistrat \u00een seriile statistice privind tendin\u0163ele macroeconomice \u015fi veniturile private.\u201d <\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nRobert Santa, sociolog, chief research officer \u00een cadrul Rethink Rom\u00e2nia<\/span><\/strong><\/p>\n

\nStudiul a adresat responden\u0163ilor \u00eentrebarea: cine este un lider mai bun? Cine este cel mai bun lider, b\u0103rba\u0163ii, femeile sau am\u00e2ndoi? \u201ePrima veste bun\u0103 este c\u0103 cel mai mare procent indic\u0103 oamenii care consider\u0103 c\u0103 at\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, c\u00e2t \u015fi femeile pot fi lideri buni, ceea ce este grozav. Totu\u015fi, dac\u0103 verific\u0103m cealalt\u0103 jum\u0103tate a paharului, vedem c\u0103 femeile se consider\u0103 lideri buni \u00eentr-un procent de 23%, iar b\u0103rba\u0163ii se consider\u0103 lideri buni \u00eentr-un procent de 43%\u201d, detaliaz\u0103 Manuela Manca\u015f. O alt\u0103 \u00eentrebare a vizat femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii \u00een leadership, defini\u0163i ca persoane care au echipe, conduc oameni. 38% dintre femeile \u00een leadership consider\u0103 c\u0103 femeile sunt cele mai bune pentru aceast\u0103 pozi\u0163ie, \u00een timp ce pentru b\u0103rba\u0163i procentul cre\u015fte la 51%. \u201eConcluzia este c\u0103 fiecare dintre p\u0103r\u0163i sprijin\u0103 un pic mai mult partea lor, dar diferen\u0163a dintre femeile care sprijin\u0103 femeile versus sprijin\u0103 b\u0103rba\u0163ii, adic\u0103 acord\u0103 \u015fi credit b\u0103rba\u0163ilor, este foarte, foarte diferit\u0103, iar asta se vede foarte clar \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor.\u201d B\u0103rba\u0163ii se sprijin\u0103 pe ei \u00een\u015fi\u015fi sau pe ambele genuri, dar foarte rar doar pe femei.<\/p>\n

\n\"\"\u201eRecent am v\u0103zut un podcast care vorbea despre faptul c\u0103 sunt tot mai multe femei \u00een r\u00e2ndul milionarilor \u015fi mil-iardarilor din lume, dar \u015fi \u00een pozi\u0163ii de leadership. \u015ei va exista o schimbare \u00een viitor \u00een modul \u00een care se vor comporta \u015fi dezvolta afacerile, doar pentru c\u0103 tot mai multe femei ajung \u00een aceste pozi\u0163ii\u201d, conchide Manuela Manca\u015f, \u00eentr-o not\u0103 aliniat\u0103 cu momentul \u2013 luna martie, dedicat\u0103 prin tradi\u0163ie doamnelor.   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nivelul de trai, profilul clientului, care sunt preferin\u0163ele, obiceiurile \u015fi speran\u0163ele acestuia sunt informa\u0163ii vitale pentru oricine construie\u015fte un plan de afaceri, vrea s\u0103 lanseze noi produse \u015fi servicii, sau pur \u015fi simplu vrea s\u0103 con-struiasc\u0103 o strategie c\u00e2t mai ancorat\u0103 \u00een realitate, \u00eentr-un prezent \u00een care pare c\u0103 num\u0103rul necunoscutelor cre\u015fte. A patra edi\u0163ie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[5238,202,23757,8047,6909],"class_list":["post-234627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-consumatori","tag-cover-story","tag-gospodarii","tag-nivel-de-trai","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=234627"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234627\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=234627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=234627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=234627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}