\nToat\u0103 lumea crede c\u0103 banii sunt pe toate drumurile \u015fi c\u0103 putem avea acces la ei c\u00e2nd vrem noi. \u015ei dac\u0103 se poate dob\u00e2nzile s\u0103 fie c\u00e2t mai mici, ca \u00een Europa, iar termenele de plat\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai mari. <\/p>\n
\nRom\u00e2nia a ajuns ast\u0103zi a\u015fa cum este, la un PIB de 350 de miliarde de euro (valoarea ad\u0103ugat\u0103 produs\u0103 de economie \u00eentr-un an) fa\u0163\u0103 de 30 de miliarde de euro \u00een 2000, de exemplu, pentru c\u0103 a beneficiat \u00een primul r\u00e2nd de:<\/p>\n
\n– fonduri europene, mai ales dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 (asta apropo de retorica celor \u00eempotriva Bruxellesului) – 100 de miliarde de euro, din care am dat \u00eenapoi 30 de miliarde \u015fi am r\u0103mas cu 70 de miliarde;<\/p>\n
\n– investi\u0163ii str\u0103ine \u2013 peste 100 de miliarde de euro;<\/p>\n
\n– liniile de finan\u0163are externe luate de b\u0103nci \u015fi de multina\u0163ionale \u2013 40-50 de miliarde de euro;<\/p>\n
\n– banii rom\u00e2nilor care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi pe care i-au trimis \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 peste 100 de miliarde de euro.<\/p>\n
\nToate aceste surse de finan\u0163are au contribuit la cre\u015fterea economic\u0103, au contribuit la cre\u015fterea capitalului privat rom\u00e2nesc, care la r\u00e2ndul lui a avut bani s\u0103 investeasc\u0103 \u015fi el, au contribuit la sc\u0103derea dob\u00e2nzilor la lei, stabilitatea cursului valutar leu\/euro, au contribuit la cre\u015fterea salariilor at\u00e2t \u00een valoare nominal\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een valoare real\u0103 \u2013 salariul mediu net a dep\u0103\u015fit 1.000 de euro, c\u00e2t \u015fi la recuperarea decalajelor fa\u0163\u0103 de Uniunea European\u0103 \u2013 \u00een urm\u0103 cu 20 de ani eram la 35% fa\u0163\u0103 de media UE, acum am ajuns la 78%. <\/p>\n
\nProblema este c\u0103 \u00een acest moment o parte din aceste surse financiare scad din motive economice \u2013 repozi\u0163ionarea investi\u0163iilor, rentabilitate mai mic\u0103, tensiunile sociale care \u00eencep s\u0103 apar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 dou\u0103 decenii de lini\u015fte, defavorabilitate pentru Uniunea European\u0103 \u015fi NATO, de schimb\u0103ri politice interne, apari\u0163ia curentului suveranist etc. <\/p>\n
\nDup\u0103 un v\u00e2rf \u00een 2022 de peste 10 miliarde de euro, investi\u0163iile str\u0103ine au sc\u0103zut la 5 miliarde de euro anul trecut \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 ne putem baza pe o valoare mai mare \u00een urm\u0103torii ani. Din cauza birocra\u0163iei administrative, atragem fonduri europene mult mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00ee\u015fi prognozeaz\u0103 guvernul \u00een buget. Spre exemplu, anul trecut am luat numai 6 ,miliarde de euro, c\u00e2nd ar fi trebuit s\u0103 lu\u0103m 12 miliarde de euro. Anul acesta guvernul \u015fi-a trecut \u00een buget 16 miliarde de euro \u015fi sunt mari semne de \u00eentrebare dac\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 lu\u0103m jum\u0103tate. Oricum, guvernul Ciolacu 2, care este aproape identic cu Ciolacu 1, pare c\u0103 nu realizeaz\u0103 importan\u0163a atragerii fondurilor europene prin gr\u0103birea proiectelor care \u0163in de administra\u0163ia public\u0103. Mai bine pierdem 3 miliarde de euro sau c\u00e2t o fi dec\u00e2t s\u0103 rezolve problema numirilor politice \u00een consiliile de administra\u0163ie ale companiilor, asta ca s\u0103 dau doar un exemplu. Mai bine finan\u0163eaz\u0103 din buget investi\u0163iile, \u00eemprumut\u00e2ndu-se la dob\u00e2nzi de peste 7%, dec\u00e2t s\u0103 ia bani europeni cu o dob\u00e2nd\u0103 mult mai sc\u0103zut\u0103. Banii din buget pot fi \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i mai bine \u00een proiecte dec\u00e2t banii europeni. Oricum pl\u0103tim cu to\u0163ii acest lucru. <\/p>\n
\nDe asemenea, investitorii str\u0103ini care finan\u0163eaz\u0103 datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eencep s\u0103-\u015fi mai reduc\u0103 din expunerea pe titlurile de stat rom\u00e2ne\u015fti din cauza riscului politic \u015fi social. <\/a><\/p>\n \nSpre exemplu, la ultima ie\u015fire pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 cererea pentru obliga\u0163iunile rom\u00e2ne\u015fti nu a fost chiar at\u00e2t de ridicat\u0103 ca \u00een anii anteriori, chiar dac\u0103 dob\u00e2nzile oferite de Rom\u00e2nia au fost \u00een cre\u015ftere. <\/p>\n \n\u00cen acest an necesarul de finan\u0163are al guvernului este de 213 miliarde de lei (\u00een lei \u015fi valut\u0103), echivalentul a peste 42 de miliarde de euro, bani care trebuie atra\u015fi obligatoriu, indiferent cine va fi la Cotroceni sau la Palatul Victoria. <\/p>\n \nPia\u0163a financiar\u0103 local\u0103 \u2013 b\u0103nci, Pilonul II de Pensii, popula\u0163ia \u2013 poate s\u0103 sus\u0163in\u0103 o parte din aceast\u0103 finan\u0163are, dar nu poate acoperi tot. <\/p>\n \nMinisterul Finan\u0163elor este \u00een acest moment principalul cump\u0103r\u0103tor de bani din pia\u0163\u0103, stabilind nivelul de dob\u00e2nd\u0103 la peste 7% la lei, chiar 7,9%, \u015fi 6% la euro, chiar 6,75%, cel pu\u0163in pentru persoanele fizice.<\/p>\n \nDac\u0103 economia nu mai cre\u015fte ca \u00een ultimii 15 ani, \u015fi pare c\u0103 nu mai cre\u015fte \u00een acela\u015fi ritm, \u015fi banii care se acumuleaz\u0103 at\u00e2t la nivelul persoanelor fizice c\u00e2t \u015fi la nivelul companiilor nu vor mai cre\u015fte at\u00e2t de mult. <\/p>\n \nDac\u0103 aceast\u0103 tensiune geopolitic\u0103 va continua mai mult timp \u015fi va cre\u015fte \u00een intensitate, s-ar putea ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie afectat\u0103 mai mult dec\u00e2t ne a\u015ftept\u0103m, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea va da c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenapoi \u2013 at\u00e2t investitorii str\u0103ini, multina\u0163ionalele, b\u0103ncile str\u0103ine c\u00e2t \u015fi capitalul rom\u00e2nesc, at\u00e2t al companiilor rom\u00e2ne\u015fti c\u00e2t \u015fi al persoanelor fizice. Deja se vede cum capitalul rom\u00e2nesc acumulat \u00een ultimii 10-15 ani pleac\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 \u00een zone mai sigure. <\/p>\n