{"id":234377,"date":"2025-02-24T10:00:00","date_gmt":"2025-02-24T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234377"},"modified":"2025-02-24T10:00:00","modified_gmt":"2025-02-24T10:00:00","slug":"cover-story-nota-7-la-fericire-ce-mai-apreciaza-angajatii-romani-in-2025-si-ce-le-lipseste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234377","title":{"rendered":"Cover story. Nota 7 la fericire: ce mai apreciaz\u0103 angaja\u0163ii rom\u00e2ni \u00een 2025 \u015fi ce le lipse\u015fte?"},"content":{"rendered":"

\nCu un scor de 7 la capitolul fericire \u00een organiza\u0163ii, Rom\u00e2nia reflect\u0103 un echilibru fragil: rela\u0163iile \u00eentre colegi sunt solide, \u00eens\u0103 recunoa\u015fterea meritelor \u015fi dezvoltarea personal\u0103 r\u0103m\u00e2n provoc\u0103ri. \u00cen 2025, succesul companiilor depinde de integrarea tehnologiilor \u015fi de r\u0103spunsul la nevoile angaja\u0163ilor. \u00centr-o pia\u0163\u0103 a muncii \u00een schimbare, liderii \u015fi colegii lor ar trebui s\u0103 colaboreze pentru a valorifica revolu\u0163ia AI \u015fi pentru a prioritiza starea de bine. C\u00e2t de realist este \u00eens\u0103 acest obiectiv \u00een contextul \u00een care ne g\u0103se\u015fte \u00eenceputul de an? Conferin\u0163a Top Angajatori Undelucram.ro, aflat\u0103 la cea de-a V-a edi\u0163ie, a oferit c\u00e2teva r\u0103spunsuri.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nNota 7 la fericire<\/span><\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia este una dintre pu\u0163inele \u0163\u0103ri \u00een care organiza\u0163iile exceleaz\u0103 la lucrurile dificile, cum ar fi rela\u0163iile \u00eentre colegi, dar nu reu\u015fesc s\u0103 gestioneze aspecte mai simple, precum recunoa\u015fterea meritelor sau cre\u015fterea personal\u0103 \u2013 sunt c\u00e2teva dintre concluziile The Happiness Index, aflat la prima edi\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia. Ce \u00eenseamn\u0103 scorul de 7 \u00eenregistrat de \u0163ara noastr\u0103 \u015fi ce e de f\u0103cut a povestit Matt Phelan, coautor al acestui studiu.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nMatt Phelan a m\u0103rturisit c\u0103 a vizitat Rom\u00e2nia de aproximativ zece ori \u015fi a remarcat o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103: \u201eRom\u00e2nii, la fel ca mine, pot fi pu\u0163in mai timizi dec\u00e2t al\u0163ii. \u00cen SUA, de exemplu, oamenii sar pe scen\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri. Aici, \u00eens\u0103, e nevoie de un mic impuls\u201d, a observat Matt Phelan, co-founder al The Happiness Index \u00een cadrul cel mai recent eveniment realizat Top angajatori Undelucram.ro. Coautor al The Happiness Index, \u015fi un sus\u0163in\u0103tor fervent al ideii de a prioritiza fericirea chiar \u015fi la locul de munc\u0103, Matt Phelan a adus \u00een discu\u0163ie importan\u0163a acestei ini\u0163iative inovatoare. The Happiness Index a fost fondat \u00een anul 2014, av\u00e2nd ca scop principal m\u0103surarea \u015fi \u00een\u0163elegerea fericirii \u015fi implic\u0103rii angaja\u0163ilor \u00een companii din \u00eentreaga lume. Cu ajutorul unei metodologii bazate pe \u015ftiin\u0163a emo\u0163iilor \u015fi neuro\u015ftiin\u0163\u0103, platforma ofer\u0103 companiilor date concrete despre starea de bine a angaja\u0163ilor \u015fi instrumente pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea acesteia. De-a lungul timpului, The Happiness Index a colectat date din aproximativ 170 de \u0163\u0103ri, contribuind la schimbarea culturii organiza\u0163ionale la nivel global. \u201eAceasta este prima edi\u0163ie \u00een care am inclus \u015fi Rom\u00e2nia. \u015etiu c\u0103 to\u0163i v\u0103 \u00eentreba\u0163i cum ne compar\u0103m cu alte \u0163\u0103ri, dar ast\u0103zi vreau s\u0103 subliniez c\u0103 singura compara\u0163ie care conteaz\u0103 este cea cu voi \u00een\u015fiv\u0103. Exist\u0103 o zical\u0103 de altfel \u00een acest sens: compara\u0163ia este ho\u0163ul bucuriei.\u201d Sau, cu alte, cuvinte, mai rom\u00e2ne\u015fti, preocuparea fa\u0163\u0103 de capra vecinului poate fi deseori o piedic\u0103 \u00een calea fericirii. <\/p>\n

\n\"\"El a explicat c\u0103, \u00een timp ce majoritatea metodelor de m\u0103surare a implic\u0103rii angaja\u0163ilor la locul de munc\u0103 sunt limitate la un singur set de \u00eentreb\u0103ri, The Happiness Index merge mult mai departe. \u201eO \u00eentrebare poate fi un \u00eenceput, dar nu spune \u00eentreaga poveste. Fericirea \u015fi implicarea sunt diferite: implicarea este ceea ce cere mintea ta la locul de munc\u0103, \u00een timp ce fericirea este ceea ce cere inima ta. Ambele sunt extrem de importante.\u201d Phelan a detaliat leg\u0103tura dintre fericire \u015fi performan\u0163\u0103: \u201eAngaja\u0163ii mai ferici\u0163i sunt mai creativi, mai productivi, v\u00e2nd mai mult \u015fi ofer\u0103 un suport mai bun clien\u0163ilor lor. Companiile cu angaja\u0163i ferici\u0163i ob\u0163in performan\u0163e mai bune dec\u00e2t concuren\u0163a lor pe pia\u0163a bursier\u0103\u201d. Cu toate acestea, exist\u0103 un obstacol: \u201eUnii oameni \u00eenc\u0103 au o prejudecat\u0103. Ei cred c\u0103 fericirea este ceva \u00abfluffy\u00bb, un concept ce apar\u0163ine doar vie\u0163ii personale. Dar datele arat\u0103 clar c\u0103 atunci c\u00e2nd suntem mai ferici\u0163i la locul de munc\u0103, performan\u0163a noastr\u0103 cre\u015fte\u201d. El a \u00eencurajat publicul s\u0103 reflecteze la propria experien\u0163\u0103: \u201eToat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 atunci c\u00e2nd suntem ferici\u0163i, totul pare mai u\u015for. Este ceva subcon\u015ftient, dar foarte real.\u201d Fericirea nu este un lux, ci o necesitate, at\u00e2t \u00een via\u0163a personal\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea profesional\u0103: \u201eDac\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la fericire nu ca la ceva secundar, ci ca la un factor central, ve\u0163i vedea c\u00e2t de mult poate schimba totul \u00een bine\u201d.  Un alt aspect subliniat de el \u0163ine de diferen\u0163a subtil\u0103, dar important\u0103, dintre fericire \u015fi angajament: \u201eExist\u0103 organiza\u0163ii \u00een care angaja\u0163ii sunt ferici\u0163i, dar nu implica\u0163i. Am v\u0103zut multe organiza\u0163ii caritabile care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie, unde oamenii sunt plini de energie, dar alearg\u0103 \u00een cercuri, f\u0103r\u0103 direc\u0163ie clar\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ai angajament f\u0103r\u0103 fericire, ob\u0163ii o cultur\u0103 competitiv\u0103, care, de\u015fi poate p\u0103rea de succes, se destram\u0103 din interior: introverti\u0163ii pleac\u0103, iar extroverti\u0163ii \u00ee\u015fi asum\u0103 toate meritele.\u201d Solu\u0163ia propus\u0103 de Phelan? \u201eCeea ce ne dorim este ca oamenii s\u0103 fie \u015fi ferici\u0163i, \u015fi implica\u0163i. Este combina\u0163ia ideal\u0103 pentru a ob\u0163ine performan\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nRom\u00e2nii, nici prea ferici\u0163i, dar nici foarte neferici\u0163i<\/strong><\/p>\n

\nAnaliz\u00e2nd rezultatele The Happiness Index pentru Rom\u00e2nia, Phelan a observat un paradox. \u201eRom\u00e2nia este una dintre pu\u0163inele \u0163\u0103ri \u00een care organiza\u0163iile sunt bune la lucrurile dificile, dar mai pu\u0163in bune la cele simple. Rela\u0163iile, care sunt adesea extrem de greu de gestionat, se situeaz\u0103 pe locul al doilea ca punct forte. Pe de alt\u0103 parte, recunoa\u015fterea meritelor \u015fi cre\u015fterea personal\u0103, lucruri mai u\u015for de abordat, sunt mai slabe.\u201d El a oferit un exemplu concret despre importan\u0163a recunoa\u015fterii la locul de munc\u0103: \u201eAm \u00eentrebat dou\u0103 persoane la un eveniment recent cum se recunosc reciproc. Nici m\u0103car nu avuseser\u0103 o conversa\u0163ie pe acest subiect \u015fi se sim\u0163eau jena\u0163i s\u0103 discute despre asta. Este clar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia recunoa\u015fterea meritelor nu este un subiect suficient de discutat, de\u015fi este esen\u0163ial pentru fericire \u015fi performan\u0163\u0103.\u201d Un alt aspect scos \u00een eviden\u0163\u0103 de Phelan este importan\u0163a ascult\u0103rii active, mai ales \u00een leadership: \u201eC\u00e2nd un lider acord\u0103 aten\u0163ie deplin\u0103 unui angajat, \u00eei transmite c\u0103 \u00eei pas\u0103. Este o practic\u0103 simpl\u0103, dar care face o diferen\u0163\u0103 enorm\u0103. Observ\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, sentimentul de a fi valorizat ca individ \u015fi ascultarea activ\u0103 sunt printre cele mai slabe puncte. Acestea sunt lucruri relativ u\u015for de corectat, dar necesit\u0103 con\u015ftientizare \u015fi efort\u201d. El a abordat \u015fi problema oportunit\u0103\u0163ilor limitate de cre\u015ftere profesional\u0103, o nemul\u0163umire frecvent\u0103 \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor rom\u00e2ni: \u201eC\u00e2nd auzim despre cre\u015fterea profesional\u0103, majoritatea oamenilor se g\u00e2ndesc la promovare. Dar nu toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 CEO. Cre\u015fterea poate \u00eensemna s\u0103 \u00eenve\u0163i o abilitate nou\u0103, s\u0103 participi la un eveniment sau s\u0103 faci o schimbare lateral\u0103 \u00een carier\u0103. Dac\u0103 observa\u0163i c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile de cre\u015ftere sunt sc\u0103zute \u00een organiza\u0163ia voastr\u0103, problema ar putea fi lipsa de creativitate\u201d. <\/p>\n

\nEl a \u00eencurajat liderii s\u0103 poarte discu\u0163ii sincere cu angaja\u0163ii lor: \u201eSta\u0163i de vorb\u0103 cu membrii echipei. Afla\u0163i ce \u00ee\u015fi doresc s\u0103 \u00eenve\u0163e sau s\u0103 fac\u0103. Crearea de oportunit\u0103\u0163i pentru dezvoltare nu trebuie s\u0103 fie complicat\u0103. Cel mai trist rezultat din studiul realizat \u00een Rom\u00e2nia? 48% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni nu ar recomanda locul \u00een care lucreaz\u0103. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la asta: dac\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im sala \u00een dou\u0103, jum\u0103tate dintre voi nu ar spune nim\u0103nui c\u0103 e un loc bun de munc\u0103. Mi se pare extrem de trist.\u201d Dar solu\u0163ia este la \u00eendem\u00e2n\u0103: \u201eTrimite\u0163i un sondaj simplu sau \u00eentreba\u0163i oamenii de ce r\u0103m\u00e2n. Afla\u0163i ce face\u0163i bine \u015fi extinde\u0163i aceste practici c\u0103tre toat\u0103 organiza\u0163ia. Uneori, un manager dintr-un col\u0163 al organiza\u0163iei exceleaz\u0103 la a face oamenii ferici\u0163i, dar ceilal\u0163i nu primesc acela\u015fi tratament.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte pozi\u0163ionarea global\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een fericire \u015fi angajament, David Phelan a oferit o concluzie echilibrat\u0103: \u201eRom\u00e2nia este exact la mijloc. Nu este nici printre cele mai fericite, dar nici printre cele mai nefericite \u0163\u0103ri. Este o baz\u0103 bun\u0103 pentru a construi\u201d. El a ad\u0103ugat c\u0103 diferen\u0163ele genera\u0163ionale sunt un alt aspect ce trebuie abordat: \u201eAngaja\u0163ii tineri din Rom\u00e2nia sunt mai neferici\u0163i dec\u00e2t genera\u0163iile mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Dar ei nu sunt diferi\u0163i de noi. Nu sunt extratere\u015ftri. Au crescut \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103 \u015fi au a\u015ftept\u0103ri diferite. S\u0103 afl\u0103m ce \u00ee\u015fi doresc \u015fi s\u0103 le oferim asta, pentru c\u0103 ignorarea lor nu este o op\u0163iune.\u201d Cum ar trebui s\u0103 interpret\u0103m aceste date? \u201e\u00cen business, scorurile mari \u00eenseamn\u0103 de obicei ceva bun, iar cele mici ceva r\u0103u. Dar \u00een ceea ce prive\u015fte fericirea \u015fi angajamentul, scorurile sunt doar informa\u0163ii. Ele ne ajut\u0103 s\u0103 vedem ce putem \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i. A\u015fadar, dac\u0103 vede\u0163i scoruri mici, nu v\u0103 \u00eentrista\u0163i. Privi\u0163i-le ca pe o oportunitate de a crea un loc de munc\u0103 mai bun.\u201d Mesajul s\u0103u final a fost unul optimist: \u201eFericirea \u015fi angajamentul nu sunt obiective imposibile. Ele cer doar ascultare, empatie \u015fi dorin\u0163a de a face lucrurile mai bine pentru toat\u0103 lumea\u201d.   <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMatt Phelan, Co-Founder, The Happiness Index: \u201eFericirea \u015fi implicarea sunt diferite: implicarea este ceea ce cere mintea ta la locul de munc\u0103, \u00een timp ce fericirea este ceea ce cere inima ta. Ambele sunt extrem de importante.\u201d<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\nBarometrul fericirii la locul de munc\u0103, la prima edi\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\nPluxee Rom\u00e2nia, partenerul global pentru beneficii extrasalariale \u015fi solu\u0163ii pentru cre\u015fterea implic\u0103rii angaja\u0163ilor, a anun\u0163at recent rezultatele primului studiu \u201eBarometrul fericirii la locul de munc\u0103\u201d, o analiz\u0103 care evalueaz\u0103 cultura organiza\u0163ional\u0103 din Rom\u00e2nia, realizat\u0103 \u00een parteneriat cu compania britanic\u0103 de tehnologie, The Happiness Index. E\u015fantionul care a stat la baza acestei cercet\u0103ri a inclus aproximativ 11.000 de angaja\u0163i rom\u00e2ni cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 19 \u015fi 60 de ani. O ini\u0163iativ\u0103 nou\u0103 pe pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia, \u201eBarometrul fericirii la locul de munc\u0103\u201d are la baz\u0103 modelul de evaluare cultural\u0103, parte integrant\u0103 din platforma The Happiness Index, urm\u0103rind patru dimensiuni ale nevoilor umane: ra\u0163ional\u0103, emo\u0163ional\u0103, instinctiv\u0103 \u015fi reflexiv\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nBucovinenii, cei mai ferici\u0163i?<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\n1.<\/strong>\u008c<\/span> Potrivit cercet\u0103rii men\u0163ionate, angaja\u0163ii cu v\u00e2rste \u00eentre 19 \u015fi 30 de ani au raportat niveluri mai sc\u0103zute de fericire \u015fi implicare, \u00een compara\u0163ie cu angaja\u0163ii mai maturi. Mul\u0163i dintre ei se simt subaprecia\u0163i \u015fi au dificult\u0103\u0163i \u00een a-\u015fi g\u0103si sensul \u00een munc\u0103. Acest rezultat arat\u0103 c\u0103 angajatorii ar trebui s\u0103 pun\u0103 mai mult accent pe sprijinul pe care \u00eel ofer\u0103 angaja\u0163ilor la \u00eenceput de carier\u0103. Pe de alt\u0103 parte, angaja\u0163ii de peste 60 de ani sunt cei mai implica\u0163i la locul de munc\u0103, ob\u0163in\u00e2nd scoruri cu peste 10% mai mari la to\u0163i indicatorii. <\/strong><\/p>\n

\n2.\u008d<\/span> Regiunea este un alt factor care \u00ee\u015fi pune amprenta asupra experien\u0163ei angaja\u0163ilor. Cei din Bucovina raporteaz\u0103 cele mai ridicate niveluri de fericire – 43% dintre angaja\u0163i \u015fi-au evaluat experien\u0163ele profesionale cu scoruri maxime. \u00cen schimb, angaja\u0163ii din Muntenia manifest\u0103 un grad mai sc\u0103zut de satisfac\u0163ie. Ace\u015ftia au \u00eenregistrat scoruri sub media na\u0163ional\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte aspecte precum claritatea fa\u0163\u0103 de rolul profesional, evolu\u0163ia \u00een carier\u0103 \u015fi echilibrul \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n3. \u008e<\/span> Angaja\u0163ii din companiile mici (sub 50 de angaja\u0163i) se simt mai conecta\u0163i la strategia \u015fi valorile organiza\u0163iei, \u00een timp ce angaja\u0163ii din marile corpora\u0163ii (peste 1.000 de angaja\u0163i) simt adesea c\u0103 nu sunt recunoscu\u0163i \u015fi aprecia\u0163i, de\u015fi beneficiaz\u0103 de mai multe resurse \u015fi de oportunit\u0103\u0163i extinse de dezvoltare. Aceste rezultate arat\u0103 c\u0103 organiza\u0163iile mari ar trebui s\u0103 aib\u0103 o abordare personalizat\u0103 pentru a cre\u015fte implicarea angaja\u0163ilor.<\/strong><\/p>\n

\nSursa: reprezentan\u0163ii Pluxee Rom\u00e2nia<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu un scor de 7 la capitolul fericire \u00een organiza\u0163ii, Rom\u00e2nia reflect\u0103 un echilibru fragil: rela\u0163iile \u00eentre colegi sunt solide, \u00eens\u0103 recunoa\u015fterea meritelor \u015fi dezvoltarea personal\u0103 r\u0103m\u00e2n provoc\u0103ri. \u00cen 2025, succesul companiilor depinde de integrarea tehnologiilor \u015fi de r\u0103spunsul la nevoile angaja\u0163ilor. \u00centr-o pia\u0163\u0103 a muncii \u00een schimbare, liderii \u015fi colegii lor ar trebui s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,7218,512],"tags":[192,59724,202,7606,372],"class_list":["post-234377","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajati","tag-barometrul-fericirii","tag-cover-story","tag-munca","tag-performanta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234377","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=234377"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234377\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=234377"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=234377"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=234377"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}