{"id":234056,"date":"2025-02-13T19:14:35","date_gmt":"2025-02-13T19:14:35","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234056"},"modified":"2025-02-13T19:14:35","modified_gmt":"2025-02-13T19:14:35","slug":"cum-isi-incalzeste-locuitorii-una-dintre-cele-mai-importante-capitale-europene-in-incercarea-de-a-scapa-de-dependenta-de-gaze-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=234056","title":{"rendered":"Cum \u00ee\u015fi \u00eenc\u0103lze\u015fte locuitorii una dintre cele mai importante capitale europene, \u00een \u00eencercarea de a sc\u0103pa de dependen\u0163a de gaze?"},"content":{"rendered":"

\nViena a pornit \u00eentr-o aventur\u0103 de \u00eencorporare a surselor de energie alternativ\u0103 \u015fi regenerabil\u0103 \u00een emblematicul sis-tem de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lzire. Aceasta era o prioritate \u00eenc\u0103 dinainte ca Europa s\u0103 fie lovit\u0103 de criza energetic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nAngajamentul Vienei fa\u0163\u0103 de eficien\u0163a energetic\u0103 \u00eencepe \u00een 2006, c\u00e2nd capitala austriac\u0103 a lansat Programul de Efi-cien\u0163\u0103 Energetic\u0103, ajustat \u00een 2019. \u00cens\u0103 ora\u015ful \u015fi-a dat seama c\u0103 doar prin eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 nu va ajunge acolo unde vrea: reducerea emisiilor de carbon \u015fi a dependen\u0163ei de combustibilii fosili, poluan\u0163i, \u00een special de gazele nat-urale. Astfel sun\u0103 descrierea f\u0103cut\u0103 eforturilor Vienei de a-\u015fi \u00eenc\u0103lzi locuitorii c\u00e2t mai curat \u00een ini\u0163iativa UE numit\u0103 Covenant of Mayors \u2013 Europe, care \u00ee\u015fi propune ora\u015fe mai s\u0103n\u0103toase prin eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 mai mare \u015fi scoaterea carbonului \u015fi gazelor naturale din sistemele de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lzire.<\/p>\n

\nFiind capitala unei \u0163\u0103ri care a acceptat printre ultimele din UE s\u0103 renun\u0163e la gazele ruse\u015fti, progresul \u015fi solu\u0163iile g\u0103site de Viena au atras aten\u0163ia. Capitala Austriei are un plan de 20 de miliarde de euro pentru a pune cap\u0103t dependen\u0163ei de gazul natural importat, folosind pompe de c\u0103ldur\u0103 uria\u015fe, foraje dup\u0103 ap\u0103 termal\u0103 \u015fi ini\u0163iative de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103, scrie Bloomberg.<\/p>\n

\nPe un teren viran, situat \u00eentre fabrici \u015fi blocuri \u00eenalte de apartamente de la periferia Vienei, inginerii sondeaz\u0103 la ad\u00e2ncimi de 3 kilo-metri pentru a cerceta un vast rezervor de ap\u0103 fierbinte. \u201eDe obicei, la locurile de foraj ajung cu elicopterul sau cu vehicule 4×4\u201d, spune Bernhard Novotny, care conduce divizia de energie geotermal\u0103 a colosului de petrol \u015fi gaze de stat OMV din Austria, care se ocup\u0103 de foraje pe amplasamentul proiectului. \u201eEste prima dat\u0103 c\u00e2nd pot veni la munc\u0103 cu metroul.\u201d Exploatarea Conglomeratului Aderklaaer, a\u015fa cum este cunoscut rezervorul de ap\u0103 cald\u0103, face parte din planul de 20 de miliarde de euro de transformare a sistemului de \u00eenc\u0103lzire al Vienei, \u00een timp ce ora\u015ful \u00eencearc\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u015focul provocat de r\u0103zboiul pornit de Rusia contra Ucrainei. <\/p>\n

\nTimp de mai bine de jum\u0103tate de secol, Viena s-a bazat pe gazul rusesc transportat prin conductele de pe teritoriul Ucrainei pentru a-\u015fi \u00eenc\u0103lzi cet\u0103\u0163enii. Ora\u015ful a anun\u0163at c\u0103 va renun\u0163a la aceast\u0103 surs\u0103 \u00een septembrie anul trecut, ca r\u0103spuns la atacul armatei Kremlinului asupra vecinului. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u015fi restul Austriei a pierdut accesul la gazele ruse\u015fti, dup\u0103 ce guvernul de la Kiev a refuzat s\u0103 prelungeasc\u0103 un acord care permitea tranzitul gazului rusesc spre Europa Central\u0103.<\/p>\n

\nAcum, cu pre\u0163urile combustibilului mai mari cu 40% din trimestrul al treilea, traderii de gaze avertizeaz\u0103 c\u0103 Europa se poate confrunta cu penurii c\u00e2nd vine vremea rece. Reac\u0163ia Vienei a fost aceea de a accelera planul \u00eendr\u0103zne\u0163, pe termen lung, de a asigura \u00een mod durabil c\u0103ldur\u0103 pe timp de iarn\u0103 pentru cele 2 milioane de locuitori ai s\u0103i, prin ex-tinderea a ceea ce este deja una dintre cele mai mari re\u0163ele de termoficare local\u0103 din Europa \u015fi prin g\u0103sirea de noi surse de energie care s\u0103 o alimenteze.<\/p>\n

\nEste un plan care se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri tehnice \u015fi economice, precum \u015fi cu v\u00e2nturi politice potrivnice, dup\u0103 ce Partidul Libert\u0103\u0163ii, prietenos cu Rusia \u015fi sceptic fa\u0163\u0103 de schimb\u0103rile climatice, a fost \u00eens\u0103rcinat cu formarea unui nou guvern na\u0163ional \u00een ianuarie. \u201eEste un pic ca \u015fi cum ai \u00eencerca s\u0103 ajungi la Lun\u0103\u201d, spune J\u00fcrgen Czernohorszky, consilierul pe teme de clim\u0103 al social-democra\u0163ilor din Viena. \u201eDar datoria noastr\u0103 este s\u0103 venim cu misiuni \u00eendr\u0103zne\u0163e pentru a transforma ora\u015ful pentru secolul care urmeaz\u0103.\u201d <\/p>\n

\n

\nCapitala Austriei are un plan de 20 de miliarde de euro pentru a pune cap\u0103t dependen\u0163ei de gazul natural importat, folosind pompe de c\u0103ldur\u0103 uria\u015fe, foraje dup\u0103 ap\u0103 termal\u0103 \u015fi ini\u0163iative de eficien\u0163\u0103 energetic\u0103, scrie Bloomberg. <\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nChiar dac\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 a ridicat temperaturile medii anuale din Austria cu o cincime \u00een ultimul secol, locuitorii capitalei \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103 cu pusee de frig capabile s\u0103 acopere ora\u015ful cu z\u0103pad\u0103. C\u00e2t timp e ger, patinatorii alunec\u0103 pe lacurile \u00eenghe\u0163ate aflate de-a lungul fluviului Dun\u0103rea, care \u015ferpuie\u015fte prin cartierele muncitore\u015fti, botezate cu drag de localnici Riviera vienez\u0103. Pentru a face fa\u0163\u0103 frigului sezonier, \u00een anii 1960, guvernul vienez a \u00eenceput s\u0103 constru-iasc\u0103 o re\u0163ea de termoficare, inspirat\u0103 de un sistem din New York care transporta aburul din Manhattanul de jos c\u0103tre blocurile reziden\u0163iale aflate la distan\u0163e mari. Ast\u0103zi, re\u0163eaua Vienei este una dintre cele mai mari din Europa, cu 1.300 de kilometri de \u0163evi care pompeaz\u0103 aer cald \u015fi ap\u0103 \u00een peste 200.000 de case.<\/p>\n

\nAceast\u0103 re\u0163ea este unul dintre cele mai valoroase atuuri ale ora\u015fului \u00een lupta sa \u00eempotriva capriciilor vremii. Wien Energie, compania de utilit\u0103\u0163i a ora\u015fului, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 dubleze, la 400.000, num\u0103rul de locuin\u0163e pe care schema de termoficare le acoper\u0103, ajung\u00e2nd astfel la aproximativ dou\u0103 treimi din fondul de locuin\u0163e al Vienei. Cea mai mare surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103 din re\u0163ea este, \u00een prezent, incineratorul de de\u015feuri Spittelau, un punct de reper al ora\u015fului creat de arhitectul Friedensreich Hundertwasser, cu un co\u015f de fum proeminent, acoperit cu pl\u0103ci reflectorizante colorate \u015fi o punte de observa\u0163ie pentru turi\u015ftii care vin s\u0103 admire art\u0103 cu tematic\u0103 ecologic\u0103. <\/p>\n

\nFilosofia din spatele unit\u0103\u0163ii de la Spittelau, cunoscut\u0103 sub numele de Noul Bauhaus european, prioritizeaz\u0103 utiliz-area materialelor din surse locale \u015fi se bazeaz\u0103 pe convingerea c\u0103 structurile ar trebui s\u0103 aib\u0103 mai mult de un scop economic. Urbani\u015ftii din Viena adopt\u0103 aceea\u015fi abordare \u00een privin\u0163a surselor de c\u0103ldur\u0103. Proliferarea recent\u0103 a cen-trelor de date \u00een jurul ora\u015fului a fost o binefacere. C\u0103ldura rezidual\u0103 de la fermele de servere ale Agen\u0163iei Inter-na\u0163ionale pentru Energie Atomic\u0103 \u015fi ale Universit\u0103\u0163ii din Viena intr\u0103 \u00een re\u0163eaua municipal\u0103. Cel mai mare centru de date din Austria, operat de Digital Realty Trust din Texas, asigur\u0103 aproape toat\u0103 \u00eenc\u0103lzirea necesar\u0103 unuia dintre cele mai mari spitale ale ora\u015fului. Aceast\u0103 strategie de c\u0103utare de surse de c\u0103ldur\u0103 nu este complet nou\u0103. \u00cen urm\u0103 cu un deceniu, oficialii ora\u015fului l-au abordat pe produc\u0103torul de pr\u0103jituri Josef Manner & Comp, care opereaz\u0103 o fabric\u0103 cu \u015fase etaje \u00eentr-un cartier reziden\u0163ial din apropierea centrului Vienei, \u015fi l-au \u00eentrebat dac\u0103 c\u0103ldura de la cuptoarele sale ar putea fi folosit\u0103 pentru a \u00eenc\u0103lzi apartamentele din apropiere. De atunci, Christian Froemmel, directorul fab-ricii, a lansat un proiect de 40 de milioane de euro pentru a cre\u015fte produc\u0163ia brut\u0103riei \u015fi pentru a-i recicla excesul de c\u0103ldur\u0103. Manner \u00ee\u015fi completeaz\u0103 acum veniturile prin v\u00e2nzarea a aproximativ 5.600 de megawa\u0163i-or\u0103 de c\u0103ldur\u0103 rezidual\u0103 \u2013 suficient\u0103 pentru 600 de case \u2013 \u00een re\u0163eaua de termoficare a Vienei. \u201eInvesti\u0163ia s-a amortizat de la sine \u00eentr-un an\u201d, a povestit Froemmel \u00een timpul unui tur al fabricii sale superautomatizate, unde aerul cald se \u00eembin\u0103 cu miros de cozonac, cacao pr\u0103jit\u0103 \u015fi l\u0103m\u00e2ie. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste ini\u0163iative mai mici, la nivel de comunitate, ora\u015ful in-veste\u015fte \u00een infrastructur\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, cum ar fi forajele \u00een Aderklaaer Konglomerate. <\/p>\n

\n

\nPentru a face fa\u0163\u0103 frigului sezonier, \u00een anii 1960 guvernul vienez a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 o re\u0163ea de termoficare, inspirat\u0103 de un sistem din New York care transporta aburul din Manhattanul de jos c\u0103tre blocurile reziden\u0163iale aflate la distan\u0163e mari. Ast\u0103zi, re\u0163eaua Vienei este una dintre cele mai mari din Europa, cu 1.300 de kilometri de \u0163evi care pompeaz\u0103 aer cald \u015fi ap\u0103 \u00een peste 200.000 de case. Aceast\u0103 re\u0163ea este unul dintre cele mai valoroase atuuri ale ora\u015fului \u00een lupta sa \u00eempotriva capriciilor vremii. <\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nRezervorul era binecunoscut geologilor, fiind prospectat cuprinz\u0103tor \u00een secolul trecut \u00een c\u0103utarea combustibililor fosili. Dup\u0103 ce au ajuns la rezervor cu tehnici de foraj \u00een ad\u00e2ncime dezvoltate pentru fracturare hidraulic\u0103, com-paniile inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 apa fierbinte pentru a alimenta pompe de c\u0103ldur\u0103 enorme, livr\u00e2nd ap\u0103 cald\u0103 la suprafa\u0163\u0103 \u015fi mai departe c\u0103tre 20.000 de locuin\u0163e din Viena. Pompele de c\u0103ldur\u0103, care preiau c\u0103ldura ambiental\u0103 din aer, ap\u0103 sau sol \u015fi o concentreaz\u0103, sunt de obicei mai eficiente \u00een generarea de c\u0103ldur\u0103 dec\u00e2t sistemele pe gaze, dar p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd erau concepute \u00een principal doar pentru case unifamiliale \u015fi \u00eentreprinderi mici. Cre\u015fterea dimensiunii echipamentelor pentru a furniza c\u0103ldur\u0103 pentru blocuri \u00eentregi de apartamente a necesitat reproiectare \u015fi lan\u0163uri de aprovizionare noi. \u201eCu zece sau 15 ani \u00een urm\u0103, tehnologia pompelor de c\u0103ldur\u0103 nu era suficient de dez-voltat\u0103 pentru a fi utilizat\u0103 cu adev\u0103rat pentru aceste proiecte mari\u201d, a spus Linda Kirchberger, geofizician \u015fi director de decarbonizare \u015fi tehnologii noi la Wien Energie. Centrul principal de tratare a de\u015feurilor din Viena folose\u015fte acum o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 gigantic\u0103 pentru a genera mai mult\u0103 energie dec\u00e2t consum\u0103. Mai multe unit\u0103\u0163i mari sunt instalate la incineratoarele de de\u015feuri Wien Energie pentru a extrage energie suplimentar\u0103 din gunoi. Dar chiar dac\u0103 aceste proiecte devin viabile din punct de vedere tehnic, ele se confrunt\u0103 \u00een continuare cu provoc\u0103ri economice. Pre\u0163ul de pia\u0163\u0103 al c\u0103ldurii este \u00eenc\u0103 legat de pre\u0163ul gazelor naturale, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een timpul crizei energetice din 2022, declan\u015fat\u0103 de r\u0103zboiul Rusiei contra Ucrainei, cre\u015fterea costurilor cu combustibilul a fost totu\u015fi transfer-at\u0103 c\u0103tre clien\u0163ii serviciilor de termoficare. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pentru a face strategia Vienei viabil\u0103, furnizorii de c\u0103ldur\u0103 vor avea nevoie de contracte de cump\u0103rare pe termen lung care s\u0103 ofere stabilitate \u015fi sustenabilitate eco-nomic\u0103. \u201eAve\u0163i nevoie de condi\u0163iile termice subterane \u015fi de un flux al apei potrivit pentru a realiza acest lucru\u201d, a declarat Berislav Ga\u0161o, directorul energetic al OMV, pe 16 decembrie, c\u00e2nd a \u00eenceput forajul pe prima sond\u0103 ge-otermal\u0103 din Viena. \u201eDar ai nevoie \u015fi de un contract de preluare care s\u0103 fie suficient de lung pentru a-l face viabil economic \u2013 atunci aceast\u0103 solu\u0163ie devine cu adev\u0103rat competitiv\u0103 cu gazele.\u201d Iar aici intervine prim\u0103ria ora\u015fului, precizeaz\u0103 consilierul Czernohorszky. <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nViena are o lung\u0103 istorie de investi\u0163ii \u00een proiecte de infrastructur\u0103 ambi\u0163ioase, care au durat decenii sau mai mult. \u00cen secolul al XIX-lea a construit apeducte pentru a alimenta capitala cu ap\u0103 din mun\u0163i; mi\u015fcarea pentru locuin\u0163e pub-lice Viena Ro\u015fie din secolul al XX-lea a transformat prim\u0103ria \u00eentr-unul dintre cei mai mari proprietari unici din Europa p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u201eEste vorba de stabilitate politic\u0103\u201d, a spus Czernohorszky. Partidul s\u0103u social-democrat a condus ora\u015ful \u00een cea mai mare parte a secolului trecut, cu excep\u0163ia celor 11 ani de st\u0103p\u00e2nire nazist\u0103 din perioada premerg\u0103toare celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Acesta se va confrunta cu noi alegeri municipale pe 27 aprilie. Guvernul condus de Partidul Libert\u0103\u0163ii ar putea aduce, de asemenea, noi riscuri pentru schem\u0103, dup\u0103 ce bugetul prezentat pe 16 ianuarie a propus reducerea cheltuielilor anuale pentru lupta cu schimb\u0103rile climatice cu 500 de milioane de euro. \u00cen timp ce oficialii ora\u015fului spun c\u0103 aceste planuri ar putea afecta ritmul expansiunii termofic\u0103rii locale, direc\u0163ia Vienei, c\u0103tre un viitor mai sigur din punct de vedere energetic \u015fi mai durabil, va r\u0103m\u00e2ne. Resursele au fost deja bugetate, iar blocul na\u0163ionalist-conservator r\u0103m\u00e2ne cu mult sub tipul de majoritate parlamentar\u0103 de care ar avea nevoie pentru a anula politica municipal\u0103.   <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cojocaru<\/strong><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Viena a pornit \u00eentr-o aventur\u0103 de \u00eencorporare a surselor de energie alternativ\u0103 \u015fi regenerabil\u0103 \u00een emblematicul sis-tem de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lzire. Aceasta era o prioritate \u00eenc\u0103 dinainte ca Europa s\u0103 fie lovit\u0103 de criza energetic\u0103. Angajamentul Vienei fa\u0163\u0103 de eficien\u0163a energetic\u0103 \u00eencepe \u00een 2006, c\u00e2nd capitala austriac\u0103 a lansat Programul de Efi-cien\u0163\u0103 Energetic\u0103, ajustat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,531,512],"tags":[33999,150,58278,375,18378,59637,7278],"class_list":["post-234056","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-energie","category-revista-bm","tag-apa-calda","tag-energie","tag-energie-geotermala","tag-gaze","tag-incalzire","tag-pompe-de-caldira","tag-viena"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=234056"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/234056\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=234056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=234056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=234056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}