![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22673483\/2\/screenshot-2025-01-31-094955.png?height=352&width=640\")
<\/p>\n\nRata de \u00eenlocuire a salariului prin pensie va sc\u0103dea puternic \u00een urm\u0103torii 45 de ani, de la cira 43% \u00een prezent la 30% \u00een 2042 \u015fi 24% \u00een 2070, ceea ce reprezint\u0103 o provocare \u00een ceea ce prive\u015fte adecvarea beneficiilor de pensie pe termen lung, arat\u0103 un studiu realizat de CFA Rom\u00e2nia (\u201eSistemul de Pensii din Rom\u00e2nia: \u00centre echitate, sustenabilitate \u015fi performan\u0163\u0103\u201d).<\/p>\n
\n\u201dO rat\u0103 mai mic\u0103 de \u00eenlocuire sugereaz\u0103 c\u0103 viitoarele genera\u0163ii de pensionari vor trebui s\u0103 se bazeze mai mult pe economii personale, pensii private sau alte surse de venit pentru a men\u0163ine un nivel de trai rezonabil dup\u0103 retragerea din activitate\u201d.<\/p>\n
\nEstim\u0103rile arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o popula\u0163ie mai pu\u0163in numeroas\u0103 \u015fi mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een viitor. Proiec\u0163iile Eurostat indic\u0103 o sc\u0103dere de peste 20% a popula\u0163iei, la pu\u0163in peste 15 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2070, \u015fi o cre\u015ftere a propor\u0163iei popula\u0163iei in v\u00e2rst\u0103 (65+ ani) cu 9pp, la circa 30% din total.<\/p>\n
\n\u201d\u00cemb\u0103tr\u00e2nirea accelerat\u0103 a popula\u0163iei din Rom\u00e2nia este un aspect care ne \u00eengrijoreaz\u0103, de aceea c\u0103ut\u0103m s\u0103 identific\u0103m si s\u0103 promovam cele mai adecvate solu\u0163ii cu privire la asigurarea independen\u0163ei noastre financiare.\u201d, a declarat Adrian Codirla\u015fu, CFA \u2013 Pre\u015fedintele Asocia\u0163iei CFA Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte sustenabilitatea sistemului public de pensii, analiza subliniaz\u0103 c\u0103 Pilonul I de pensie func\u0163iona deja cu un deficit de circa 2,5% din PIB la nivelul anului 2022. Dup\u0103 majorarea pensiilor din septembrie 2024, care va produce o cre\u015ftere a deficitului Pilonului I, L306\/2023 impune o formul\u0103 de cre\u015ftere a beneficiilor de pensie mai redus\u0103 dec\u00e2t cea de cre\u015ftere a veniturilor, reduc\u00e2nd deficitul sistemului de pensii publice de la -2,55% din PIB \u00een 2022 la -1,86% din PIB \u00een 2070.<\/p>\n
\nProiec\u0163ia CFA indic\u0103 un deficit de 5% din PIB \u00een 2045.<\/p>\n
\n\u201dCre\u015fterea cheltuielilor publice pentru pensii din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei este de a\u015fteptat s\u0103 fie atenuat\u0103 prin reducerea ratelor beneficiilor, pensionarea mai t\u00e2rzie \u015fi alte efecte structurale ale pie\u0163ei muncii. Raportul de dependen\u0163\u0103, anume num\u0103rul de tineri \u015fi de v\u00e2rstnici \u00een raport cu popula\u0163ia de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103, se estimeaz\u0103 c\u0103 va cre\u015fte cheltuielile publice cu pensiile cu circa 5,6% din PIB, p\u00e2n\u0103 \u00een 2070. Acest efect este balansat de contribu\u0163iile din partea ratei beneficiilor (-2,1 puncte procentuale), raportului de acoperire (-3,7 puncte procentuale) \u015fi efectelor pie\u0163ei muncii (-0,3 puncte procentuale)\u201d, precizeaz\u0103 studiul.<\/p>\n
\nProiec\u0163ia curent\u0103 (2024 Ageing Report) a cheltuielilor cu pensiile publice prevede o ajustare la sub 8% din PIB \u00een 2070, cel mai sc\u0103zut nivel in compara\u0163ie cu proiec\u0163iile anterioare.<\/p>\n
\nO alt\u0103 concluzie a studiului CFA este c\u0103 randamentul Pilonului I este negativ p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 74 de ani. Cu alte cuvinte, pensia de Pilon I presupune c\u0103 beneficiile primite p\u00e2n\u0103 la 74 de ani vor fi mai mici dec\u00e2t contribu\u0163iile de-a lungul carierei. Cu toate acestea, randamentul implicit al Pilonului I cre\u015fte odat\u0103 cu v\u00e2rsta p\u00e2n\u0103 la care se prime\u015fte pensia de stat, ajung\u00e2nd la pu\u0163in peste 5% \u00een cazul unui participant care ajunge la v\u00e2rsta de 90 de ani.<\/p>\n
\n\u201dPractic, randamentul negativ ar\u0103ta faptul c\u0103 Pilonul I de pensii este de fapt o tax\u0103, \u015fi mai pu\u0163in un beneficiu pentru o mare parte a contributorilor, ace\u015ftia practic primind \u00eenapoi, ca \u015fi pensie, o suma cumulat\u0103 mai redus\u0103 dec\u00e2t suma cumulat\u0103 contribuit\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii active. De aici \u015fi atractivitatea redus\u0103 de a munci pe baz\u0103 de contract de munc\u0103 \u015fi implicit rata de participare redus\u0103 pe pia\u0163a muncii, cu contract de munc\u0103 \u00eenregistrat \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n
\nStudiul analizeaz\u0103 sustenabilitatea sistemului de pensii publice din Rom\u00e2nia, ax\u00e2ndu-se pe datoria implicit\u0103 a statului cu pensiile publice, \u201crandamentul implicit\u201d al Pilonului I \u00een func\u0163ie de speran\u0163a de via\u0163\u0103 \u015fi implica\u0163iile acestora asupra viitorului financiar al pensionarilor, precum \u015fi pe evolu\u0163ia \u015fi performan\u0163a Pilonului II din 2008 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een raport cu provoc\u0103rile economice \u015fi demografice. De asemenea, ofer\u0103 o perspectiv\u0103 comparativ\u0103 asupra eficien\u0163ei pensiilor private \u00een alte state \u015fi exploreaz\u0103 solu\u0163ii pentru reformarea sistemului, prin diversificarea surselor de venit, optimizarea administr\u0103rii fondurilor \u015fi cre\u015fterea educa\u0163iei financiare, pentru un sistem echitabil \u015fi sustenabil pe termen lung, a precizat Cosmin Paraschiv, CFA \u2013 Membru \u00een Consiliul Director al Asocia\u0163iei CFA Rom\u00e2nia \u015fi Coordonatorul studiului.<\/p>\n
\nStudiul a fsot realizat de Cosmin Paraschiv, CFA \u2013 coordonatorul studiului \u015fi Membru \u00een Consiliul Director, Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepre\u015fedinte, Adrian Codirlasu, CFA – Pre\u015fedinte \u015fi Mihai Purc\u0103rea, CFA \u2013 Membru \u00een Consiliul Director<\/p>\n