{"id":233278,"date":"2025-01-18T07:00:00","date_gmt":"2025-01-18T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=233278"},"modified":"2025-01-18T07:00:00","modified_gmt":"2025-01-18T07:00:00","slug":"care-sunt-locurile-din-romania-care-au-reusit-unde-restul-au-esuat-unul-dintre-acestea-apare-tot-mai-des-in-lumina-reflectoarelor-pentru-investitii-calitatea-vietii-si-numarul-de-turisti-atrasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=233278","title":{"rendered":"Care sunt locurile din Rom\u00e2nia care au reu\u015fit unde restul au e\u015fuat? Unul dintre acestea apare tot mai des \u00een lumina reflectoarelor pentru investi\u0163ii, calitatea vie\u0163ii si num\u0103rul de turi\u015fti atra\u015fi"},"content":{"rendered":"

\nSunt c\u00e2teva locuri \u00een Rom\u00e2nia care atrag prea mul\u0163i turi\u015fti, risc\u00e2nd s\u0103 fie sufocate de aglomera\u0163ie, \u00een timp ce unele zone nu atrag aproape deloc viziztatori. De\u015fi nu exist\u0103 o re\u0163et\u0103 universal valabil\u0103 care s\u0103 garanteze succesul, sunt c\u00e2teva ingrediente care nu pot lipsi. Unul dintre acestea este brandingul, cu care trebuie s\u0103 vibreze \u00een primul r\u00e2nd localnicii. \u00cen plus, sunt necesare o strategie clar\u0103, efortul comun al mediului privat, localnicilor \u015fi autorit\u0103\u0163ilor, totul \u201easezonat\u201d cu cifre, pentru a \u015fti ce merge bine \u015fi ce nu func\u0163ioneaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nOradea, Sibiu, Bra\u015fov, destina\u0163iile ecoturistice \u015fi satul V\u0103leni din Republica Moldova sunt locuri care atrag tot mai mult aten\u0163ia turi\u015ftilor. Oradea, de pild\u0103, apare tot mai des \u00een lumina reflectoarelor pentru investi\u0163ii, calitatea vie\u0163ii, num\u0103rul de turi\u015fti atra\u015fi. Dar acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pur \u015fi simplu, ci au fost necesare multe eforturi, o strategie bine pus\u0103 la punct, iar eforturile se \u00eentind pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de un deceniu. <\/p>\n

\nBrand, investi\u0163ii, promovare.<\/strong> \u201eNici noi nu invent\u0103m roata, ne inspir\u0103m \u015fi noi c\u00e2t putem din strategiile aplicate \u00een alte \u0163\u0103ri. Trei aspecte extrem de importante: parteneriatul public-privat de succes, investi\u0163iile \u00een turism, promovare in-tern\u0103 \u015fi extern\u0103 \u015fi brandingul de destina\u0163ie\u201d, afirm\u0103 Alexandru Chira, directorul Visit Oradea, asocia\u0163ia pentru promovarea turismului din Oradea \u015fi regiune. El a povestit \u00een cadrul conferin\u0163ei Destina\u0163ia Anului care sunt pa\u015fii pe care i-a parcurs ora\u015ful care este acun un star la mai multe capitole. Reprezentantul ora\u015fului poveste\u015fte c\u0103 Visit Oradea este un parteneriat care a luat na\u015ftere \u00een 2015, la ini\u0163iativa prim\u0103riei. Membrii fondatori sunt cei mai im-portan\u0163i juc\u0103tori din industria hotelier\u0103 din Oradea \u2013 Double Tree by Hilton, Ramada by Wyndham Oradea, hotelul President din B\u0103ile Felix, Lotus Retail (cel mai important juc\u0103tor de pe pia\u0163a de retail din Oradea), iar din sfera pub-lic\u0103 Prim\u0103ria Oradea, asocia\u0163i – Agen\u0163ia de Dezvoltare Local\u0103 Oradea (care gestioneaz\u0103 parcurile industriale din Oradea \u015fi din jude\u0163 \u015fi zona metropolitan\u0103). Astfel, sunt reuni\u0163i la aceea\u015fi mas\u0103 cei mai importan\u0163i juc\u0103tori at\u00e2t din sfera turismului privat, c\u00e2t \u015fi din sfera investi\u0163iilor. \u201eEste extrem de important pentru noi, fiindc\u0103 de exemplu din par-curile industriale afl\u0103m imediat care sunt noii investitori. Suntem finan\u0163a\u0163i din bani publici, din taxa hotelier\u0103 de 3%, mai avem o tax\u0103 care se aplic\u0103 celor care administreaz\u0103 apartamente \u00een regim Airbnb, cotiza\u0163iile membrilor, fi-nan\u0163\u0103ri din proiecte externe, sponsoriz\u0103ri pe care le ob\u0163inem fiindc\u0103 suntem un ONG \u015fi venituri din v\u00e2nzarea de bilete \u015fi organizarea de evenimente\u201d, declar\u0103 Alexandru Chira. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAsocia\u0163ia pe care o conduce are cinci piloni importan\u0163i de activitate: 1. strategia de promovare la nivel de desti-na\u0163ie; 2. suport \u015fi mentorare pentru HORECA; 3. agenda cultural\u0103 or\u0103dean\u0103; 4. un proiect numit Repurpose \u015fi Re-use Cetatea Oradea \u015fi 5. proiecte cu finan\u0163are extern\u0103.<\/p>\n

\n\u201ePentru a putea vorbi de turism, primul pas a fost strategia de dezvoltare, care a fost ini\u0163iat\u0103 \u00een urm\u0103 cu mai bine de o decad\u0103. A \u00eenceput de la nevoi primare care s-au adresat at\u00e2t locuitorilor ora\u015fului Oradea, c\u00e2t \u015fi vizitatorilor. \u015ei aici m\u0103 refer la un sistem de \u00eenc\u0103lzire eficient, accesibilitate rutier\u0103, infrastructura turistic\u0103 care a avut la baz\u0103 crearea de noi muzee, reconversia \u015fi recl\u0103direa cet\u0103\u0163ii Oradea \u015fi infrastructura de business\u201d, spune Alexandru Chira. <\/p>\n

\nA doua etap\u0103 de dezvoltare a reprezentat accelerarea \u015fi consolidarea primei etape, \u015fi anume dezvoltarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea transportului public \u015fi a infrastructurii rutiere, regenerarea urban\u0103, infrastructura medical\u0103, infra-structura din educa\u0163ie, agenda cultural\u0103, infrastructura turistic\u0103 cu construc\u0163ia aqua-parkului \u015fi infrastructura de business. \u00cen a treia etap\u0103, \u00een care Oradea se afl\u0103 \u015fi \u00een acest moment, reprezint\u0103 accesibilizarea metropolitan\u0103, in-frastructura aerian\u0103 \u015fi terminalul cargo, care este singurul func\u0163ional din Rom\u00e2nia, continuarea dezvolt\u0103rii infra-structurii medicale, zonele verzi, regenerarea urban\u0103 \u015fi tranzi\u0163ia spre energie verde \u015fi infrastructura sportiv\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nEfortul depus de municipalitatea or\u0103dean\u0103 \u00een ultimii 15 ani pentru a converti ora\u015ful astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie c\u00e2t mai primi-tor din punct de vedere turistic a vizat mai multe aspecte. Cel mai important proiect, \u00eenc\u0103 \u00een derulare, este cel pentru reabilitarea unui bastion al Cet\u0103\u0163ii Oradea, dup\u0103 care urmeaz\u0103 Nymphaea Aqua Park, un proiect care se ex-tinde pe \u015fase hectare.<\/p>\n

\nAlexandru Chira mai arat\u0103 c\u0103 sunt valorizate Casa Darvas-La Roche (singurul muzeu Art Nouveau al Rom\u00e2niei), dar \u015fi Muzeul Fracmasoneriei Oradea, Pasajul Vulturul Negru, incubatorul de afaceri Cresc Oradea Mare. Sinagoga Sion este un spa\u0163iu expozi\u0163ional, educa\u0163ional \u015fi de evenimente, iar dou\u0103 proiecte majore sunt \u00een stadiul de aprobare la nivel de documenta\u0163ie \u015fi urmeaz\u0103 a fi construite: Gr\u0103dina Urban\u0103 Nuf\u0103rul \u015fi Gr\u0103dina Termal\u0103 Io\u015fia. <\/p>\n

\n\u201eAvem materiale tip\u0103rite care de bun\u0103 seam\u0103 exist\u0103 \u00een multe loca\u0163ii, dar pe care noi le facem pe bune \u015fi cu utilitate. H\u0103r\u0163i, calendar de evenimente, diferite bro\u015furi, participarea comun\u0103 la t\u00e2rguri de turism \u015fi organizarea de vizite de familie, de vizite de lucru\u201d, adaug\u0103 Alexandru Chira. El mai poveste\u015fte c\u0103 a fost creat un CRM pentru industria de turism local, care s\u0103 permit\u0103 conectivitatea cu principal stakeholderi din ora\u015ful Oradea. \u201eAm \u00eenceput s\u0103 avem \u00eent\u00e2lniri c\u00e2t mai dese cu reprezentan\u0163ii industriei. Cre\u0103m permanent pachete \u015fi beneficii \u015fi produse turistice care s\u0103 poat\u0103 fi integrate \u00een diferite pachete care sunt realizate de agen\u0163ii de turism sau de hotelieri. De exemplu: tururile ghidate gratuite, campania de gratuit\u0103\u0163i Oradea cu drag, Treasure Hunt (un proiect pntru o altfel de descoperire a ora\u015fului care a luat na\u015ftere anul acesta)\u201d, explic\u0103 reprezentantul Visit Oradea. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPentru realizarea CRM-ului, \u00een prim\u0103 faz\u0103 au fost selecta\u0163i cei mai importan\u0163i 100 stakeholderi la nivel local – mu-zee, compania de transport local, gara CFR, Prim\u0103ria Oradea, Visit Oradea, Heritage, hotelieri, proprietari de cafenele, s\u0103li organizatoare de evenimente. \u201eApoi am realizat un raport de analiz\u0103. Practic s-a analizat performan\u0163a \u00een mediul online – site-uri, pagini de social media. \u015ei ne-am dat seama \u00een acel moment c\u0103 exist\u0103 situa\u0163ii \u00een domeniul turismului din Oradea \u015fi din B\u0103ile Felix unde lumea nu \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 o pagin\u0103 web sau nu \u015ftie cum s\u0103-\u015fi ges-tioneze ca lumea ni\u015fte set\u0103ri pe profilul de Google\u201d, afirm\u0103 Alexandru Chira. Acest raport a fost apoi prezentat, cu recomand\u0103ri, fiec\u0103rui actor. <\/p>\n

\n\u201e\u00cent\u00e2lnirile cu industria nu ar trebui s\u0103 fie rocket science, ar trebui s\u0103 existe peste tot, ar trebui s\u0103 ne g\u0103sim mai mult timp, at\u00e2t la nivel de administra\u0163ie s\u0103 le organiz\u0103m, c\u00e2t \u015fi la nivel de proprietari de hoteluri s\u0103 particip\u0103m. Noi \u00eencer-c\u0103m s\u0103 \u0163inem aceste \u00eent\u00e2lniri cu scopul de a prezenta \u00een avans, a ob\u0163ine feedback de la speciali\u015ftii din industrie pentru a vedea c\u00e2t de bine ne-am descurcat cu proiectele anterioare\u201d, explic\u0103 reprezentantul Visit Oradea. El adaug\u0103 c\u0103 asocia\u0163ia este responsabil\u0103 \u015fi de agenda cultural\u0103 or\u0103dean\u0103, un instrument extrem de util \u00een a atrage turi\u015ftii. Anual, la Oradea au loc cca 40 de evenimente importante, care \u00een total \u00eensumeaz\u0103 peste 700.000 de partic-ipan\u0163i. De exemplu Festivalul Medieval Oradea, zilele ora\u015fului (Oradea Festifall), T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun, dar \u015fi even-imente complet atipice \u015fi unice. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"C\u00e2t prive\u015fte promovarea, un rol major \u00eel au campaniile de influencer marketing, participarea la t\u00e2rguri de turism, campaniile TV. \u201eLa \u00eenceputul fiec\u0103rui an, stabilim planul de promovare, g\u00e2ndim ni\u015fte campanii, care se \u00eempart pe diferite canale de de promovare. Apoi alegem cei mai potrivi\u0163i asociatori \u00een func\u0163ie de canalul respectiv\u201d, declar\u0103 Alexandru Chira. El d\u0103 \u015fi exemple: cu C\u0103l\u0103tori\u00eenbasche\u0163i, Soni Argint, Aer de vacan\u0163\u0103, Christian Grossi, Haihui \u00een doi. De ce sunt ale\u015fi ace\u015fti influenceri? \u201eFiindc\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ajungem la un segment de public c\u00e2t mai variat, \u00een func\u0163ie de mesajul pe care dorim s\u0103 \u00eel trimitem sau \u00een func\u0163ie de campaniile sau lucrurile pe care dorim s\u0103 le promov\u0103m, fie c\u0103 vorbim de evenimente de arhitectur\u0103 sau de de aqua-park\u201d, spune reprezentantul Visit Oradea, brand care are pe Facebook 70.000 de urm\u0103ritori, iar pe Instagram a dep\u0103\u015fit anul acesta pragul de 100.000; asocia\u0163ia este prezent\u0103 \u015fi pe TikTok, YouTube, Vimeo \u015fi X. <\/p>\n

\nFiindc\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o lume unde imaginea conteaz\u0103 extrem de mult, reprezentan\u0163ii ora\u015fului Oradea sunt preocupa\u0163i de realizarea de con\u0163inut foto-video de foarte bun\u0103 calitate; doar \u00een 2024 au fost realizate peste 70 de videoclipuri, vizualizate de peste 1.000.000 de persoane.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eMergem masiv la t\u00e2rgurile de turism. Ne \u00eenscriem prin minister, fiindc\u0103 sunt foarte scumpe. Singurul la care par-ticip\u0103m cu stand propriu este cel de la Bucure\u015fti. Doar \u00een 2024 am fost la Viena, la cel de la Bucure\u015fti, la Berlin, la WTM, la Var\u015fovia. \u00cen ceea ce prive\u015fte organizarea vizitelor de studiu, \u00een Oradea au fost inaugurate zboruri cu LOT Polish Airlines, \u00een iunie\u201d, declar\u0103 Alexandru Chiru. Cu aceast\u0103 ocazie a fost organizat\u0103 o vizit\u0103 de studiu \u00eempreun\u0103 cu biroul de v\u00e2nz\u0103ri din Polonia \u015fi cu 15 cele mai importante agen\u0163ii de turism \u015fi tur-operatori din Polonia. Dup\u0103 care s-au dus or\u0103denii la Var\u015fovia, cu reprezentan\u0163i ai industriei locale. \u00cen luna octombrie, \u00eempreun\u0103 cu birourile LOT din \u0163\u0103rile baltice, or\u0103denii au organizat o alt\u0103 vizit\u0103 de studiu, pentru agen\u0163ii de turism de acolo. <\/p>\n

\nBrandul Visit Oradea a fost realizat al\u0103turi de compania de branding Brandient, \u00een 2018-2019. \u201eAm derulat un pro-ces de cercetare care a durat luni de zile, implic\u00e2nd interac\u0163iuni academice, inclusiv cu episcopii din Oradea, cu trec\u0103tori, cu turi\u015fti. Inima reprezint\u0103 ora\u015ful oamenilor, coroana galben\u0103 – ora\u015ful regilor, ora\u015ful cosmopolit, ora\u015ful cultelor, ora\u015ful-muzeu \u015fi ora\u015ful apei geotermale. \u00cencerc\u0103m pe c\u00e2t posibil s\u0103 folosim c\u00e2t mai mult acest branding pe care l-am creat \u015fi dezvoltat din 2019 \u00eencoace\u201d, mai spune Alexandru Chiru. El puncteaz\u0103 c\u0103 au fost c\u00e2teva proiecte semnificative care au influen\u0163at ora\u015ful. Primul a fost ob\u0163inerea statutului de sta\u0163iune turistic\u0103 de interes na\u0163ional, proces care s-a desf\u0103\u015furat \u00een 2019-2020, dar \u015fi ob\u0163inerea statutului de ONG de utilitate public\u0103 \u00een 2022, un statut care demonstreaz\u0103 impactul asupra comunit\u0103\u0163ii. \u201eEste dorin\u0163a noastr\u0103 s\u0103 dezvolt\u0103m c\u00e2t mai mult turismul balnear \u015fi medical sau de recuperare\u201d, subliniaz\u0103 Alexandru Chiru.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPuterea lui \u201e\u00eempreun\u0103\u201d.<\/strong> La mare dep\u0103rtare de Oradea, un sat de peste Prut are \u015fi el o poveste de spus la capitolul turism. Localitatea de peste Prut mizeaz\u0103 de 17 ani pe cartea turismului, iar \u00een proces s-au implicat toate categoriile de actori, deopotriv\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor, afaceri private, localnici. \u201e\u00cempreun\u0103\u201d este cel mai important factor al succesului lor. V\u0103lena\u015fii promoveaz\u0103 frumuse\u0163ile locului \u015fi tradi\u0163ii, iar localitatea este singura din Moldova care a dezvoltat un brand.<\/p>\n

\n\u201eSunt din V\u0103leni, o vatr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 cu atestare de la 1436. Suntem doar la 1 metru dincolo de Prut. C\u00e2nd vor-beam \u00een 2007 despre turism, la V\u0103leni, oamenii se uitau la mine sceptic. Dar am parcurs pa\u015fi concre\u0163i, av\u00e2nt\u00e2ndu-ne \u015fi aventur\u00e2ndu-ne \u00een toate proiectele – fie televizate, fie ale guvernelor pe dezvoltarea turismului, pentru promovarea republicii noastre, \u00een special a localit\u0103\u0163ii pe care o reprezint. Pas cu pas, am ajuns s\u0103 fim o destina\u0163ie, s\u0103 ne cunoasc\u0103 lumea ca un sat ospitalier \u015fi avem un parteneriat foarte frumos cu localit\u0103\u0163ile din preajm\u0103, organiz\u00e2nd un grup de ac\u0163iune local\u0103 (GAL), a c\u0103rui prioritate este turismul\u201d, declar\u0103 Silvia Stirbe\u0163, primarul din V\u0103leni, \u00een Repub-lica Moldova. Ea adaug\u0103 c\u0103 satul V\u0103leni se afl\u0103 \u00eentr-un loc binecuv\u00e2ntat, Rezerva\u0163ia Biosferic\u0103 Prutul de Jos, care include lacul Beleu, cel mai vechi lac natural din Republica Moldova cu biosfer\u0103 la fel ca \u00een Delta Dun\u0103rii. Aici exist\u0103 \u201ecoridorul verde al p\u0103s\u0103rilor migratoare\u201d, care atrage tot mai mul\u0163i turi\u015fti.<\/p>\n

\n\u00cen satul V\u0103leni sunt 3.100 de locuitori, a c\u0103tor principal\u0103 preocupare este agricultura. Dar \u00een ultimii au s-au orientat spre turism, ajung\u00e2nd la 70 de locuri de cazare, \u00een opt pensiuni. \u00cen zon\u0103 sunt nou\u0103 localit\u0103\u0163i, cu un total de 100-120 de locuri de cazare, iar \u00een timp s-a realizat un parteneriat \u00eentre proprietarii de pensiuni, muzee, me\u015fteri populari din toat\u0103 aceast\u0103 zon\u0103, produc\u0103tori locali. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLocalitatea V\u0103leni este unica localitate rural\u0103 din Republica Moldova care are un brand, o identitate turistic\u0103 \u00eenregis-trat\u0103, realizat\u0103 \u00een colaborare cu companie care a creat brandul de \u0163ar\u0103 al Republicii Moldova. \u00cen proces au fost im-plica\u0163i nu doar agen\u0163ii economici, ci toat\u0103 localitatea, \u00eencep\u00e2nd cu concursuri de desene, la \u015fcoal\u0103, un sondaj pe paginile de socializare ale localnicilor. \u201eCel mai important lucru, care ar putea fi replicat de al\u0163ii, este c\u0103 am muncit \u00eempreun\u0103, administra\u0163ia local\u0103, cu cei din privat, cu cei din organiza\u0163iile nonguvernamentale. Doar muncind \u00eem-preun\u0103 am reu\u015fit s\u0103 \u00eend\u00e2rjim oamenii, s\u0103-i facem s\u0103 fie m\u00e2ndri c\u0103 sunt v\u0103lena\u015fi\u201d, sus\u0163ine Silvia Stirbe\u0163, primarul din V\u0103leni, \u00een Republica Moldova. <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCultura ca vector de cre\u015ftere.<\/strong> Ora\u015ful Sibiu a mizat pe dezvoltarea infrastructurii, f\u0103r\u0103 de care nu se poate face tur-ism, iar apoi \u015fi-a g\u0103sit \u00een cultur\u0103 un vector de cre\u015ftere. La Sibiu nu exist\u0103 nici m\u0103car o zi \u00een care s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva, iar ora\u015ful se concentreaz\u0103 pe dezvoltarea de noi obiective de petrecere a timpului liber. \u201eAm realizat din 2004 c\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 \u00een ora\u015f infrastructura, dac\u0103 ora\u015ful nu este func\u0163ional, n-ai cum s\u0103 faci turism. Dup\u0103 era co-munist\u0103, drumurile, ca peste tot, erau praf, am investit sute de milioane \u00een reabilitarea drumurilor, circula\u0163iilor, \u00een modernizarea transportului public esen\u0163ial, mai ales pentru o mobilitate verde. Am investit \u00een piste pentru biciclete. E o direc\u0163ie nou\u0103 \u00een care municipiul Sibiu dore\u015fte s\u0103 se \u00eendrepte, nu numai pentru deplasarea \u00een mediul urban a lo-cuitorilor, ci inclusiv pentru turism\u201d, afirm\u0103 Mirela Grigore, \u015fef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu. Cel mai recent proiect este amenajarea malurilor Cibin-ului, cu piste pentru biciclete, proiect care va lega zona turistic\u0103 cu Gr\u0103dina Zoologic\u0103, muzeul \u00een aer liber Astra, R\u0103\u015finariul, P\u0103ltini\u015ful, cu cealalt\u0103 parte a municipiului. <\/p>\n

\n\u201eRezolvat\u0103 fiind infrastructura, ne-am concentrat \u015fi pe a sprijini agenda cultural\u0103. Sibiul \u015fi-a g\u0103sit practic \u00een cultur\u0103 un vector de cre\u015ftere, nu doar \u00een turism, ci \u00een mult mai multe domenii. Am dezvoltat o industrie creativ\u0103. Nu avem nici m\u0103car o zi \u00een care s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva. Caz\u0103rile sunt pline, avem turi\u015fti at\u00e2t din \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi din din str\u0103in\u0103tate\u201d, adaug\u0103 Mirela Grigore. Tot ea adaug\u0103 c\u0103 fiecare destina\u0163ie turistic\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 propria cale \u015fi nu exist\u0103 o re\u0163et\u0103 care poate fi importat\u0103. Sibiul acum are ca prioritate construirea de noi obiective de petrecere a timpului \u00een Sibiu. De pild\u0103 un proiect care se va finaliza \u00een vara anului viitor vizeaz\u0103 realizarea, pe un deal alfat la o distan\u0163\u0103 de 15 minute de Sibiu, a unui loc pentru petrecerea timpului cu \u00eenteraga familie. Locul va avea tirolian\u0103, sanie de var\u0103, locuri de joac\u0103 pentru copii, zone de picnic, piste pentru biciclete prin p\u0103duricea de pe dealul respec-tiv. \u201eO direc\u0163ie pe care o viz\u0103m este revigorarea parcurilor \u015fi zonelor verzi tocmai pentru a cre\u015fte calitatea experi-en\u0163ei \u015fi turismul de experien\u0163\u0103\u201d, puncteaz\u0103 Mirela Grigore. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"Turi\u015fti acas\u0103 la noi<\/strong><\/p>\n

\n\u201eSuntem jude\u0163ul cu cei mai mul\u0163i turi\u015fti la nivelul na\u0163ional, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne promov\u0103m \u015fi avem oferte pentru tot tim-pul anului. Pentru noi, sezonalitatea nu este un risc\u201d, spune Alina Dr\u0103gan, manager public jude\u0163ul Bra\u015fov. \u00cen opinia ei, un lucru extrem de important este \u201ecre\u015fterea\u201d oamenilor din turism. \u201eCred c\u0103 prin proiectele pe care le-am atras \u015fi prin atelierele pe care le-am organizat \u015fi prin t\u00e2rgurile de turism la care am participat, fie t\u00e2rgurile na\u0163ionale, cele interna\u0163ionale, am creat o re\u0163ea, de \u00absateli\u0163i\u00bb, oameni care lucrau \u00een centrele de informare turistic\u0103 din sate, actori care lucrau \u00een asocia\u0163ii de promovare, \u00een forme asociative, asocia\u0163ii de dezvoltare intracomunitare, unde sunt doar prim\u0103rii. Ne-am dat seama c\u0103 ace\u015fti oameni nu se cunosc \u00eentre ei. Pentru noi a fost un risc mare s\u0103 vedem c\u0103 un reprezentant al turismului din R\u00e2\u015fnov nu se cuno\u015ftea cu hotelier din Poiana Bra\u015fov sau ce s\u0103 mai vorbim s\u0103 cuno-asc\u0103 partener din Vama Buz\u0103ului\u201d, puncteaz\u0103 Alina Dr\u0103gan. <\/p>\n

\n\u201e\u015ei acesta a fost o pedal\u0103 de accelera\u0163ie pe care am ap\u0103sat, doar c\u0103 am ap\u0103sat cu efort, pentru c\u0103, neav\u00e2nd sus\u0163i-nere financiar\u0103, a\u015fa cum este firesc s\u0103 existe, a\u015fa cum acum legisla\u0163ia o reglementeaz\u0103, parteneriatul public-privat trebuie s\u0103 \u00eensemne \u00eentr-adev\u0103r \u015fi public \u015fi privat, care vin la mas\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi stabilesc \u00eempreun\u0103 \u00een direc\u0163ii strategice \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 ce fac \u00eempreun\u0103 \u015fi apoi vorbesc de monitorizare, vorbesc de o identificare acei a identit\u0103\u0163ii. Practic, am \u00een-ceput s\u0103 facem cu resursele pe care le aveam \u015fi ne-am dat seama c\u0103 \u00een momentul \u00een care am \u00eenceput nu aveam nici strategie pe turism. <\/p>\n

\n

\n\u00cen strategia Bra\u015fovului, turismul nu prea exista, de\u015fi era jude\u0163ul care atr\u0103gea cel mai mare num\u0103r de turi\u015fti. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd e\u015fti binecuv\u00e2ntat, norocos \u015fi de\u015fi ai aceste resurse, nu le con\u015ftientizezi, le iei \u00een der\u00e2dere sau nu le fructifici suficient.<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nAlina Dr\u0103gan, manager public jude\u0163ul Bra\u015fov<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u00cen strategia Bra\u015fovului, turismul nu prea exista, de\u015fi era jude\u0163ul care atr\u0103gea cel mai mare num\u0103r de turi\u015fti. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd e\u015fti binecuv\u00e2ntat, norocos \u015fi de\u015fi, ai aceste resurse, nu le con\u015ftientizezi, le iei \u00een der\u00e2dere sau nu le fructifici suficient\u201d, spune Alina Dr\u0103gan. Ea adaug\u0103 c\u0103 un lucru care face diferen\u0163a \u00een jude\u0163ul Bra\u015fov \u015fi altele este ruta gastronomiei tradi\u0163ionale, o ambi\u0163ie de a ar\u0103ta bog\u0103\u0163ia jude\u0163ului Bra\u015fov din punct de vedere gastronomic. \u201eGastronomia este unul din locurile \u015fi lucrurile pe care am reu\u015fit s\u0103 le aducem \u00een prim-plan, cu resurse financiare pu\u0163ine, dar care s\u0103 arate varietatea \u015fi care s\u0103 poat\u0103 s\u0103 duc\u0103 valul de turi\u015fti care umplu centru istoric al Bra\u015fovului, cel care aglomereaz\u0103 \u00een exces Branul, c\u0103tre alte destina\u0163ii. Po\u0163i avea o experien\u0163\u0103 gastronomic\u0103 \u015fi implicit s\u0103 vizitezi cet\u0103\u0163i fortificate, s\u0103 mergi pe trasee de drume\u0163ie, s\u0103 ai experien\u0163\u0103 cu familia \u015fi \u00een \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, \u015fi \u00een Cohalm, \u00een zona de nord a jude\u0163ului, \u015fi \u00eenspre Vama Buz\u0103ului, \u00een tot ce \u00eenseamn\u0103 \u0162ara B\u00e2rsei\u201d, adaug\u0103 reprezentanta Bra\u015fov-ului, ora\u015f care are, oficial, circa 1.000.500 de turi\u015fti, o medie de sejur de dou\u0103 nop\u0163i \u015fi \u00een jur de 30.000 de locuri de cazare. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nRom\u00e2nii, cei mai buni turi\u015fti. <\/strong>Localitatea Biertan din Sibiu are 1.000 de locuitori, atrage anual zeci de mii de turi\u015fti, iar \u0163inta este atragerea celor care petrec mai mult timp \u00een localitate \u015fi, implicit, cheltuiesc mai mul\u0163i bani. Cei mai buni clien\u0163i sunt turi\u015ftii rom\u00e2ni iar pentru men\u0163inerea vizitatorilor atra\u015fi \u00een principal de Biserica Evanghelic\u0103, strategia vizeaz\u0103 experien\u0163e legate de patrimoniu \u015fi natur\u0103. Mihai Dragomir, primarul localit\u0103\u0163ii, spune c\u0103 efectul cel mai im-portant dintre toate deciziile a fost c\u0103 a angajat la prim\u0103rie o persoan\u0103 dedicat\u0103 s\u0103 fac\u0103 turism. Localitatea are 161 de locuri de cazare acreditate \u015fi, estimeaz\u0103 Mihai Dragomir, \u00eenc\u0103 alte 40 neacreditate. Dintre cele 160 de spa\u0163ii acreditate, majoritatea au fost clasificate \u00een ultimii doi ani, de c\u00e2nd exist\u0103 un om dedicat pentru activit\u0103\u0163ile de tur-ism. \u201eFacem parte din Asocia\u0163ia de Turism Sibiu \u015fi suntem parte dintr-o destina\u0163ie ecoturistic\u0103, Colinele Transil-vaniei, care acreditat\u0103 de Ministerul Turismului – care are \u00een componen\u0163\u0103 40 de localit\u0103\u0163i \u015fi se \u00eentinde pe trei jude\u0163e\u201d, puncteaz\u0103 primarul din Biertan.<\/p>\n

\n\u201eAm \u00eenceput s\u0103 lucr\u0103m pe brandingul localit\u0103\u0163ii \u015fi pe o platform\u0103 dedicat\u0103 pentru turism. Am luat o firm\u0103 specializa-t\u0103 \u00een branding \u015fi am colaborat cu to\u0163i actorii din turism \u015fi chiar din afar\u0103 care au vrut s\u0103-\u015fi aduc\u0103 un input\u201d, afirm\u0103 Mihai Dragomir. El adaug\u0103 c\u0103 demersul de a atrage oamenii s\u0103 participe la proges a fost anevoios, localnicii nu prea vedeau rostul pentru c\u0103 fiecare avea camere de \u00eenchiriat \u015fi a\u015fteptau s\u0103 vin\u0103 turi\u015ftii. \u201eLe-am zis c\u0103 problema nu e c\u0103 n-avem turi\u015fti la Biertan, ci c\u0103 nu r\u0103m\u00e2n aici. Trebuie s\u0103 schimb\u0103m un pic optica asta, s\u0103 transform\u0103m turismul de mas\u0103 (avem zeci de mii de turi\u015fti \u00eentr-un an \u00eentr-o localitate de 1.000 de locuitori) \u015fi s\u0103 atragem turi\u015fti mai de calitate, care s\u0103 poat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een destina\u0163ia noastr\u0103 pentru patrimoniu, pentru natur\u0103, pentru c\u0103 facem parte \u015fi din situl Natura 2000, suntem \u00een UNESCO din 1998 \u015fi avem ce ar\u0103ta, nu doar Biserica Evanghelic\u0103\u201d, puncteaz\u0103 primarul din Biertan. <\/p>\n

\n

\nSibiul \u015fi-a g\u0103sit practic \u00een cultur\u0103 un vector de cre\u015ftere, nu doar \u00een turism, ci \u00een mult mai multe domenii. Am dezvol-tat o industrie creativ\u0103. Nu avem nici m\u0103car o zi \u00een care s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva.<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nMirela Grigore, \u015fef serviciu de comunicare pentru municipiul Sibiu<\/strong><\/p>\n

\n

\n\"\"El adaug\u0103 c\u0103 pe timpul verii nu exist\u0103 disponibilit\u0103\u0163i de cazare dec\u00e2t dac\u0103 sunt rezervate din timp, majoritatea turi\u015ftilor fiind str\u0103ini. \u201eMe\u015fte\u015fugarii spun c\u0103 turistul rom\u00e2n este \u015fi cel mai bun, las\u0103 cel mai mul\u0163i bani. Nem\u0163ii \u015fi austriecii, nu prea; cheltuiesc chinezii \u015fi spaniolii. Turismul rom\u00e2n este cel mai bun turist al nostru, pentru c\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne cel mai mult \u015fi cheltuie declar\u0103 Mihai Dragomir. De doi ani Biertan atrage \u015fi prin cele peste 40 de even-imente organizate anual, ca Transilvania multicultural\u0103, un festival de de muzic\u0103, altul pentru film horror \u015fi fantas-tic, T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun \u015fi altele mai mici, cu t\u00e2rguri lunare cu produc\u0103tori locali. Bijuteria localit\u0103\u0163ii este Biserica Evanghelic\u0103 fortificat\u0103 de la Biertan, \u00een patrimoniul UNESCO din 1993, care atrage turi\u015fti \u00eenc\u0103 dinainte de 1989. <\/p>\n

\n\u201eAvem un proiect de investi\u0163ii de peste 5 milioane de euro care vizeaz\u0103 infrastructura \u015fi investi\u0163ii pentru a implica localnicii \u00een activit\u0103\u0163i de turism \u015fi de patrimoniu, prin me\u015fte\u015fuguri, activit\u0103\u0163i culturale \u015fi drume\u0163iile\u201d, adaug\u0103 Mihai Dragomir.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Branding dincolo de logo. <\/strong>Cu experien\u0163\u0103 \u00een domeniu, Andrei Blumer, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei de Ecoturism din Rom\u00e2nia, subliniaz\u0103 necesitatea existen\u0163ei unei strategii \u00een dezvoltarea turismului, la nivel local, zonal, regional, na\u0163ional. \u00cen plus, \u00een opinia sa, turismul de calitate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 avem capacitatea s\u0103 \u00eencetinim ritmul vizit\u0103rii cu beneficii complexe – a cheltui mai mul\u0163i bani, a oferi o experien\u0163\u0103 mai profund\u0103 \u00een destina\u0163ie.<\/p>\n

\nAsocia\u0163ia de Ecoturism din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 permanent cu \u015fapte destina\u0163ii, iar Andrei Blumer spune c\u0103 este ne-voie deopotriv\u0103 de interes, bani \u015fi timp pentru dezvoltarea brandurilor destina\u0163iilor. \u201e\u00cen 10 ani am g\u0103sit ni\u015fte finan\u0163a-tori de lung\u0103 durat\u0103 care dau un minim. Trebuie s\u0103 vin\u0103 resurse pentru anumite zone, cel pu\u0163in la \u00eenceput, din exteri-orul zonei. De ce? Pentru c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd sunt un vector de imagine excep\u0163ional, dar dac\u0103 Rom\u00e2nia exceleaz\u0103 un-deva, c\u00e2nd mergem la un t\u00e2rg pe l\u00e2ng\u0103 balneo \u015fi c\u00e2teva destina\u0163ii de city break, este cu natura \u015fi atrac\u0163iile culturale. Noi am pus-o \u00eentr-o ecua\u0163ie m\u0103surabil\u0103 de ecoturism\u201d, puncteaz\u0103 Andrei Blumer. El poveste\u015fte c\u0103 lucr\u00e2nd pe un concept al Deltei, \u00een 2007, cu un guru al ecoturismului venit din Austria, a fost enun\u0163at conceptul de slow down, adic\u0103 \u201eturismul de calitate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 avem capacitatea s\u0103 \u00eencetinim ritmul vizit\u0103rii, cu beneficii complexe, de la a cheltui mai mul\u0163i bani, de a oferi o experien\u0163\u0103 mai profund\u0103 \u00een destina\u0163ie. \u00cen Delt\u0103 acest lucru s-a \u00eencercat \u015fi con-tinu\u0103m\u201d, spune Andrei Blumer. El adaug\u0103 c\u0103 \u201epentru destina\u0163iile cu asocia\u0163ia lucreaz\u0103 permanent – Eco Maramure\u015f, \u0162ara Dornelor, \u0162inutul Zimbrului, Tu\u015fnad \u015fi \u00eemprejurimile, Colinele Transilvaniei, P\u0103durea Craiului, \u0162ara Ha\u0163egului – \u00eencerc\u0103m s\u0103 perform\u0103m pe tot ce \u00eenseamn\u0103 registru de management, destina\u0163ie, de la re\u0163ea local\u0103 de servicii, colaborarea dintre oameni, spre zona de produs\u201d. El subliniz\u0103 c\u0103 brandingul nu este suficient, este necesar un pro-dus turistic. \u201eBranding \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t sigle, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 respire destina\u0163ia, valorile acelei zone, dar \u015fi omul care este poten\u0163ialul client al zonei s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceva din conceptul eco\u201d, conchide Andrei Blumer.   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sunt c\u00e2teva locuri \u00een Rom\u00e2nia care atrag prea mul\u0163i turi\u015fti, risc\u00e2nd s\u0103 fie sufocate de aglomera\u0163ie, \u00een timp ce unele zone nu atrag aproape deloc viziztatori. De\u015fi nu exist\u0103 o re\u0163et\u0103 universal valabil\u0103 care s\u0103 garanteze succesul, sunt c\u00e2teva ingrediente care nu pot lipsi. Unul dintre acestea este brandingul, cu care trebuie s\u0103 vibreze \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,530,512],"tags":[8225],"class_list":["post-233278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-analize","category-revista-bm","tag-analiza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=233278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=233278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=233278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=233278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}