\n\u00cen termeni economici, termenul \u201edeficite gemene\u201d (\u201ctwin deficits\u201d) se refer\u0103 la existen\u0163a simultan\u0103 a unui deficit bugetar – atunci c\u00e2nd cheltuielile statului dep\u0103\u015fesc veniturile – \u015fi a unui deficit al balan\u0163ei comerciale, care apare atunci c\u00e2nd o \u0163ar\u0103 import\u0103 mai mult dec\u00e2t export\u0103. Acest dezechilibru dual a fost, istoric, un semnal de alarm\u0103 pentru economi\u015fti, indic\u00e2nd vulnerabilit\u0103\u0163i structurale cu implica\u0163ii critice pentru mediul de afaceri, pentru investitori \u015fi pentru popula\u0163ie \u00een general. Este situa\u0163ia alarmant\u0103 \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia de ceva vreme. Riscurile cu care vine acest fenomen sunt multiple, amintind doar c\u00e2teva: cre\u015fterea infla\u0163iei, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, a riscului de \u0163ar\u0103, deprecierea monedei na\u0163ionale, reducerea competitivit\u0103\u0163ii economiei \u00een raport cu pie\u0163ele externe sau chiar instabilitate social\u0103 \u015fi politic\u0103.<\/p>\n
\nCu toate acestea, cel pu\u0163in pe baza intensit\u0103\u0163ii \u015fi caracterului ac\u0163iunilor \u00eentreprinse p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, urgen\u0163a impus\u0103 de pericolele asociate acestui fenomen pare s\u0103 nu fie pe deplin perceput\u0103, iar acest lucru poate fi atribuit mai multor factori structurali, politici \u015fi institu\u0163ionali. Anumite circumstan\u0163e \u015fi percep\u0163ii specifice Rom\u00e2niei contribuie ast\u0103zi la o reac\u0163ie mai lent\u0103 a factorilor de decizie. Este un scenariu periculos pentru c\u0103 experien\u0163ele nefericite ale altor \u0163\u0103ri ne arat\u0103 c\u0103 \u00eentarzierile \u015fi lipsa unor interven\u0163ii ferme \u015fi adecvate gravit\u0103\u0163ii situa\u0163iei conduc de multe ori la crize majore. Ne uit\u0103m \u00een continuare la cele mai importante dintre aceste percep\u0163ii \u015fi la riscurile pe care le comport\u0103. <\/p>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei care, de\u015fi se situeaz\u0103 la un maxim istoric, este pu\u0163in peste 50% din PIB, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub media Uniunii Europene \u015fi fiind semnificativ mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a \u0163\u0103rilor care au trecut prin crize acute, precum Grecia. Acest lucru pare s\u0103 ofere deciden\u0163ilor politici \u015fi publicului ideea ca exist\u0103 \u201espa\u0163iu fiscal\u201d, chiar dac\u0103 deficitele continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103. Riscul major al acestei percep\u0163ii, \u015fi anume c\u0103 nivelul datoriei este gestionabil, este acela c\u0103 reduce presiunea implement\u0103rii de reforme fiscale \u015fi structurale relevante \u015fi urgente. Cazul Greciei din timpul crizei datoriilor suverane din anii 2010 reflect\u0103 cel mai bine riscurile aferente. Ani de gestiune fiscal\u0103 defectuoas\u0103, combinate cu un deficit comercial persistent au culminat \u00eentr-o criz\u0103 financiar\u0103 de propor\u0163ii. Ne amintitm cum ratingul de credit al Greciei a fost retrogradat de mai multe ori, for\u0163\u00e2nd \u0163ara s\u0103 solicite pachete de salvare de la creditori interna\u0163ionali, inclusiv Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI) \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE). <\/p>\n
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, apartenen\u0163a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 pare s\u0103 ofere percep\u0163ia unui \u201ecolac de salvare\u201d financiar \u015fi politic pe care alte \u0163\u0103ri grav afectate de fenomen, precum Argentina sau mai recent Sri Lanka, nu l-au avut. Este adevarat c\u0103 prin intermediul fondurilor structurale \u015fi al celor din PNRR se finan\u0163eaz\u0103 proiecte de infrastructur\u0103 \u015fi dezvoltare a multor sectoare, ceea ce ajut\u0103 la compensarea presiunilor economice. Cu toate acestea, chiar \u015fi \u00een scenariul unui grad de eficien\u0163\u0103 ridicat\u0103 la nivelul absorb\u0163iei fondurilor \u015fi implement\u0103rii reformelor, aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 de resurse externe nu poate masca sau suplini vulnerabilit\u0103\u0163ile interne \u015fi poate \u00eent\u00e2rzia implementarea de reforme esen\u0163iale. <\/p>\n
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, un fenomen ce pare s\u0103 fi caracterizat dezvoltarea Rom\u00e2niei \u00een ultimii 35 de ani, este g\u00e2ndirea politico-economic\u0103 pe termen scurt. Deciden\u0163ii se concentreaz\u0103 frecvent pe rezultate imediate, de cele mai multe ori dictate de ciclurile electorale, \u00een detrimentul sustenabilit\u0103\u0163ii economice pe termen lung. Exemple frecvente includ reducerea impozitelor f\u0103r\u0103 o baz\u0103 fiscal\u0103 solid\u0103, cre\u015fterile salariale necorelate cu productivitatea \u00een sectorul public \u015fi major\u0103rile de pensii nesus\u0163inute de contribu\u0163ii adecvate la bugetul asigur\u0103rilor sociale. Aceste politici stimuleaz\u0103 temporar consumul \u015fi activitatea economic\u0103, oferind o iluzie de bun\u0103stare.<\/p>\n
\nCre\u015fterea consumului mascheaz\u0103 \u00eens\u0103 dezechilibrele structurale ale economiei, cum ar fi dependen\u0163a excesiv\u0103 de importuri, productivitatea sc\u0103zut\u0103 \u015fi lipsa unor investi\u0163ii strategice \u00een sectoare esen\u0163iale. Astfel, aceast\u0103 orientare pe termen scurt contribuie la perpetuarea deficitelor gemene \u015fi la vulnerabilizarea economiei \u00een fa\u0163a unor eventuale \u015focuri externe. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este agravat\u0103 \u015fi de absen\u0163a unei strategii de \u0163ar\u0103 coerente \u015fi pe termen lung. \u00cen timp ce state din regiune, precum Polonia sau Ungaria, \u015fi-au formulat planuri na\u0163ionale de dezvoltare axate pe competitivitate, inovare \u015fi cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de export, Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 opereze f\u0103r\u0103 o viziune clar\u0103 asupra viitorului s\u0103u economic.<\/p>\n
\nDe asemenea, \u00een mare m\u0103sura legat de cele de mai sus, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u015ftere economic\u0103 robust\u0103 \u00een ultimul deceniu. Aceast\u0103 cre\u015ftere a mascat unele riscuri asociate deficitelor, deoarece economia a continuat s\u0103 aib\u0103 o traiectorie pozitiv\u0103, \u00een ciuda ad\u00e2ncirii dezechilibrelor. Totu\u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a fost \u00een mare parte determinat\u0103 de consum, exist\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri limitate la nivelul productivita\u0163ii sau diversific\u0103rii exporturilor, ceea ce a f\u0103cut ca economia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare vulnerabil\u0103. De asemenea, stabilitatea relativ\u0103 a monedei na\u0163ionale, sus\u0163inut\u0103 de o politic\u0103 monetar\u0103 prudent\u0103 a BNR, a contribuit la lipsa acestui sentiment de urgen\u0163\u0103. De\u015fi leul a fost supus unor presiuni de depreciere, acestea au fost treptate, evit\u00e2nd st\u0103rile de panic\u0103 la nivelul popula\u0163iei sau spiralele infla\u0163ioniste observate \u00een \u0163\u0103ri precum Turcia. Aceast\u0103 stabilitate este o alt\u0103 cauz\u0103 ce creeaz\u0103 iluzia c\u0103 deficitele gemene sunt o problem\u0103 mai pu\u0163in presant\u0103. <\/p>\n
\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, spre deosebire de \u0163\u0103ri precum Grecia, Turcia, Argentina sau Sri Lanka, unde deficitele au dus la crize dramatice \u015fi imediate, Rom\u00e2nia nu a trecut \u00eenc\u0103 printr-un punct critic care s\u0103 mobilizeze opinia public\u0103 \u015fi mediul politic. \u00cen absen\u0163a unei crize acute, pericolele asociate acestui fenomen sunt adesea percepute ca o problem\u0103 tehnic\u0103, pe termen lung, ceva ce nu capteaz\u0103 aten\u0163ia publicului \u015fi nici a mass-media. Riscul este c\u0103 aceast\u0103 absen\u0163\u0103 de pe radarul informa\u0163ional poate conduce la o stare de complacere \u015fi, implicit, la \u00eent\u00e2rzieri \u00een adoptarea unor interven\u0163ii corective cu impact, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u015focurile externe sau presiunile pie\u0163ei vor for\u0163a astfel de m\u0103suri. <\/p>\n
\nLu\u00e2nd \u00een calcul toate cele discutate mai sus, lipsa unor ac\u0163iuni robuste cu impact major pare \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 explicabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, av\u00e2nd \u00een vedere punctul de plecare relativ favorabil, comparativ cu alte economii. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem \u00eens\u0103 faptul c\u0103 pericolul deficitelor gemene nu const\u0103 \u00een impactul imediat, ci \u00een capacitatea lor de a eroda stabilitatea economic\u0103 a unei \u0163\u0103ri pe termen lung. Astfel, deciden\u0163ii politico-economici trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163ile structurale \u2013 cum ar fi productivitatea sc\u0103zut\u0103, exporturile reduse, cheltuielile publice ineficiente \u015fi dependen\u0163a excesiv\u0103 de consum – nu pot fi ignorate la nesf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n
\nTraiectoria actual\u0103 \u015fi relativa lips\u0103 de percep\u0163ie a gravit\u0103\u0163ii situa\u0163iei pot conduce la provoc\u0103ri semnificative, mai ales dac\u0103 anumite condi\u0163ii externe, cum ar fi cre\u015fterea ratelor globale ale dob\u00e2nzilor sau \u015focurile pre\u0163urilor la energie, intervin brusc. \u00cent\u00e2rzierea unor reforme relevante, cu impact decisiv, va cre\u015fte doar costul ajust\u0103rilor ulterioare, pe m\u0103sur\u0103 ce spa\u0163iul fiscal se va \u00eengusta \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163ile economice se vor ad\u00e2nci.<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen termeni economici, termenul \u201edeficite gemene\u201d (\u201ctwin deficits\u201d) se refer\u0103 la existen\u0163a simultan\u0103 a unui deficit bugetar – atunci c\u00e2nd cheltuielile statului dep\u0103\u015fesc veniturile – \u015fi a unui deficit al balan\u0163ei comerciale, care apare atunci c\u00e2nd o \u0163ar\u0103 import\u0103 mai mult dec\u00e2t export\u0103. Acest dezechilibru dual a fost, istoric, un semnal de alarm\u0103 pentru economi\u015fti, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[411,15141,98],"class_list":["post-233163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-deficit","tag-riscuri","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=233163"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233163\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=233163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=233163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=233163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}