\nIndiferent de zona geografic\u0103, fie c\u0103 este vorba de Europa, de continentul Nord-American, de Asia sau de Orientul apropiat, au loc muta\u0163ii importante la nivel societal care determin\u0103 mut\u0103ri de paradigm\u00e3 \u00een sfera politic\u0103, cu implica\u0163ii, desigur, asupra economiei. Se rea\u015feaz\u0103 sfere de influen\u0163\u0103, se reconfigureaz\u0103 poli de putere.<\/p>\n
\n\u00cen acest joc, Uniunea European\u0103 \u00ee\u015fi are locul ei, consacrat \u015fi confirmat de evolu\u0163ia ultimelor decenii, acela de pol de pace \u015fi stabilitate, \u00een pofida multiplelor provoc\u0103ri cu care s-a confruntat de la \u00eenfiin\u0163are p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: infla\u0163ia galopant\u0103 din anii \u201870, euroscepticismul, crizele economice, Brexit-ul, evenimentele politice \u015fi militare cu impact semnificativ asupra spa\u0163iului european cum ar fi r\u0103zboiul din Ucraina, etc.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, iner\u0163ia sistemic\u0103 pare a avea un impact negativ asupra dezvolt\u0103rii pe mai departe a structurii europene. Scopul acestui material nu este \u00eens\u0103 acela de a blama, ci, din contr\u0103, de a recunoa\u015fte rezultatele \u015fi de a trimite un semnal de alarm\u0103 pentru viitor. E necesar\u0103 o \u00eent\u0103rire a percep\u0163iei pozitive asupra ideii europene pentru a cre\u015fte relevan\u0163a sa \u00een \u0163\u0103rile membre \u015fi pentru a avea impactul dorit. Economie, ap\u0103rare \u015fi \u2013 mai ales \u2013 o viziune asumat\u0103 este ceea ce trebuie s\u0103 clarifice Uniunea European\u0103 \u00een anul 2025 pentru a-\u015fi \u00eent\u0103ri pozi\u0163ia de juc\u0103tor economic \u015fi politic global.<\/p>\n
\n\u00cen actulul context, proiectul european este subminat at\u00e2t de o serie de factori interni, c\u00e2t \u015fi de cei externi. Nu este aici spa\u0163iul pentru o analiz\u00e3 exhausiv\u00e3, dar mi\u015fc\u0103rile de extrem\u0103 dreapt\u0103, venite din \u0163\u0103rile membre, devin tot mai radicale, antisistem chiar, atac\u00e2nd \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 care trebuie luat\u0103 \u00een considerare fundamentele valorilor europene. Nu ne place s\u0103 recunoa\u015ftem dar refuzul de a se constitui membrii fondatori ai Zonei Euro de c\u0103tre Danemarca \u015fi Marea Britanie (1992), sau pozitia Olandei \u015fi a Fran\u0163ei vis-a-vis de constitu\u0163ia european\u0103 (2005) au reprezentat semnale puternice, ascunse la momentul respectiv, de o clas\u00e3 politic\u0103 nedoritoare de a \u00een\u0163elege adev\u0103ratele cauze ale acestor forme specifice de euroscepticism. Birocratizarea func\u0163ion\u0103rii institu\u0163iilor europene, pe fondul unei descre\u015fteri de flexibilitate \u00een luarea deciziilor a generat o dezvoltare greoaie \u015fi costisitoare a aloc\u0103rii resurselor, \u00een principal a celor financiare \u015fi a condus la o sc\u0103dere a transparen\u0163ei asupra acestui proces.<\/p>\n
\nIn primii ani ai inceputului de mileniu, Uniunea European\u0103 s-a confruntat cu for\u0163a economic\u0103 \u00een cre\u015ftere a Chinei exist\u00e2nd o \u00eengrijorare legat\u0103 de competi\u0163ia cu aceasta, dar, o dat\u0103 cu primul mandat la Casa Alb\u0103 al pre\u015fedintelui Donald Trump a ap\u0103rut un nou pericol, acela al unui r\u0103zboi economic intre Statele Unite \u015fi China, \u00een cadrul c\u0103ruia Uniunea European\u0103 a devenit victima colateral\u0103. Invazia rus\u0103 din Ucraina a ar\u0103tat continetului european c\u00e2t de nepreg\u0103tit este ca putere militar\u0103 comun\u00e3. Iar c\u00e2nd Trump, recent reales, \u015fi-a exprimat ideile de politic\u0103 extern\u0103, fie c\u0103 e vorba de o cre\u015ftere a cotiza\u0163iei membrilor NATO la 5% din PIB, fie c\u0103 a prezentat planul pentru Groenlanda, ideile lui au alimentat extremismul \u00een unele din statele membre ale Uniunii induc\u00e2nd idea conform c\u0103reia noua ordine mondial\u0103 va fi a\u015fezat\u0103 pe alte baze dec\u00e2t cele consacrate \u00een perioada postbelic\u0103. <\/p>\n
\nTrei piloni sunt esen\u0163iali \u00een ghidarea \u00eentregului mecanism al transform\u0103rii.<\/p>\n
\nPolitica de ap\u0103rare european\u0103 e la ceas de cump\u0103n\u00e3. Se va merge pe o ap\u0103rare \u00een cadrul NATO, ca p\u00e2n\u0103 acum, \u015fi suntem prizonierii sistemului american? Sau dezvolt\u0103m capacitate separat\u0103, inclusiv trupe, nu doar politici comune ? Greu de crezut c\u0103, pe termen scurt \u015fi mediu, acest proces este realizabil, mai ales dac\u0103 ne referim la bugetul necesar \u015fi la capacit\u0103\u0163ile produc\u0163iei industriale de ap\u0103rare la nivel european.<\/p>\n
\nDin punct de vedere economic, este indiscutabil faptul c\u0103 apartenen\u0163a statelor membre la o structur\u0103 suprana\u0163ional\u0103 de tipul spa\u0163iului comunitar a permis fructificarea avantajelor date de dimensiunea pie\u0163ei, cu c\u00e2\u015ftiguri importante pentru fiecare dintre acestea. Cedarea de putere de decizie din plan na\u0163ional \u00een plan suprana\u0163ional a permis aplicarea unor politici comune dar \u015fi coordonarea unora din politicile na\u0163ionale \u00een plan comunitar. Zona Euro \u015fi nevoia unei politici monetare comune \u00een cadrul acesteia, \u00eenso\u0163it\u0103 de institu\u0163ii comune grupate \u00een cadrul Eurosistemului, demonstreaz\u0103 c\u0103 un spa\u0163iu integrat economic \u015fi monetar poate s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentele de criz\u0103 f\u0103r\u0103 a afecta bun\u0103starea cet\u0103\u0163enilor.<\/p>\n
\nSe pune ins\u0103 problema \u00een ce m\u0103sur\u0103 puterea de decizie comun\u0103 trebuie extins\u0103, dincolo de spa\u0163iul monetar sau cel al politicilor comune deja existente? \u00cen prezent, competen\u0163ele economice se afl\u0103, \u00een cvasitotalitatea lor, sub controlul na\u0163ional. Politicile fiscale, de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103, cele industriale, de mediu sau privind transporturile, energia \u015fi mediul sunt gestionate de c\u0103tre guvernele na\u0163ionale, r\u0103spunz\u00e2nd, \u00een mod specific, fragmentat, provoc\u0103rilor generate de o poten\u0163ial\u0103 criz\u0103 de natur\u0103 economic\u0103. Aceast\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a\u015fa numitul efect de difuziune, adic\u0103 de impact al unor m\u0103suri luate unilateral de c\u0103tre un stat asupra celorlalte state membre nu poate fi controlat \u00een mod unitar, rezultatele put\u00e2nd fi asem\u0103n\u0103toare cu cele generate de criza din 2008, sau a celor post-pandemie. \u00cent\u0103rirea Pie\u0163ei Unice, a\u015fa cum a fost g\u00e2ndit\u0103 de Jaques Delors \u015fi dezvoltat\u0103 pe baza tratatelor consacrate (Actul Unic European, Maastricht, Lisabona) ar putea fi unul dintre r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea legat\u0103 de \u00eent\u0103rirea competitivit\u0103\u0163ii \u015fi a pozi\u0163iei de actor important al Uniunii pe pia\u0163a global\u0103. Reg\u00e2ndirea modului de formare a bugetului comunitar, prin alocarea unui procent important din bugetele na\u0163ionale (spre exemplu 10%) al\u0103turi de modul de alocare a finan\u0163\u0103rilor care acoper\u0103 probleme comune ale statelor membre ar fi un alt r\u0103spuns. Aceasta \u00eens\u0103 implic\u0103 o cedare suplimentar\u0103 de suveranitate, ceea ce \u00een actualul context politic al unora din statele membre ale Uniunii ar genera tensiuni \u015fi ar putea s\u0103 fie o piedic\u0103 \u00een ad\u00eencirea procesului de integrare. Avem practic a doua dilem\u00e3 european\u00e3, continu\u00e3m integrarea european\u00e3 pe palierul economic sau suntem sorti\u0163i e\u015fecului?<\/p>\n
\nMarele salt european este necesar dar nu se va \u00eent\u00e2mpla f\u0103r\u0103 un demers mobilizator, asumat, de c\u0103tre to\u0163i actorii implicati at\u00e2t la nivel supranational c\u00e2t \u015fi la cel al statelor membre. Liderii europeni au nevoie s\u0103 prezinte o viziune concret\u0103 \u015fi coerent\u0103 pe termen lung pentru dezvoltarea economic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103 a Uniunii Europene. \u00cen acela\u015fi timp e nevoie de responsabilizare imediat\u0103 pe toate subiectele societale prin g\u0103sirea formulei prin care institu\u0163iile \u015fi structurile suprana\u0163ionale s\u0103 coopereze \u00een mod eficient cu statele membre pentru a identifica solu\u0163ii la problemele cu care se confrunt\u0103 cet\u0103\u0163enii europeni \u00een contextul actual.<\/p>\n
\nDr. Mihaela Lu<\/em><\/strong>\u0163<\/em><\/strong>a<\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong> pred<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong> cursul de Politici Economice Europene la Universitatea <\/em><\/strong>\u201e<\/em><\/strong>Babe<\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>-Bolyai<\/em><\/strong>\u201d<\/em><\/strong> din Cluj-Napoca <\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>i este membr<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong> a Asocia<\/em><\/strong>\u0163<\/em><\/strong>iei Generale a Economi<\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>tilor din Rom<\/em><\/strong>\u00e2<\/em><\/strong>nia.<\/em><\/strong><\/p>\n \nDr. Dan Luca este expert \u00een afaceri europene <\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>i comunicare strategic<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>, derul<\/em><\/strong>\u00e2<\/em><\/strong>ndu-<\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>i activitatea<\/em><\/strong> \u00ee<\/em><\/strong>n Bruxelles<\/em><\/strong> \u00ee<\/em><\/strong>nc<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong> din 1997.<\/em><\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Indiferent de zona geografic\u0103, fie c\u0103 este vorba de Europa, de continentul Nord-American, de Asia sau de Orientul apropiat, au loc muta\u0163ii importante la nivel societal care determin\u0103 mut\u0103ri de paradigm\u00e3 \u00een sfera politic\u0103, cu implica\u0163ii, desigur, asupra economiei. Se rea\u015feaz\u0103 sfere de influen\u0163\u0103, se reconfigureaz\u0103 poli de putere. \u00cen acest joc, Uniunea European\u0103 \u00ee\u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[384,74,31832,188],"class_list":["post-233143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-aparare","tag-buget","tag-competente","tag-economie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=233143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/233143\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=233143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=233143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=233143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}