\nRevenirea la pia\u0163a liber\u0103 a energiei din prim\u0103vara anului viitor, proces care este \u015fi acum neclar, punerea \u00een func\u0163iune a centralei Romgaz de la Iernut, investi\u0163iile \u00een energia verde sunt c\u00e2teva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzac\u0163ii pe final de an \u015fi cu o geopolitic\u0103 mai complicat\u0103 ca niciodat\u0103, energie r\u0103m\u00e2ne un sector care arat\u0103 c\u0103 totul se joac\u0103. Ce este foarte interesant \u00een pia\u0163a de energie este faptul c\u0103 ie\u015firea din scen\u0103 a juc\u0103torilor europeni de talia Enel sau E.ON este \u00eenlocuit\u0103 venirea unor juc\u0103tori regionali. Regiunea str\u00e2nge r\u00e2ndurile, marile companii mobilizeaz\u0103 fondurile fie spre pie\u0163ele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca Rom\u00e2nia s\u0103 arate c\u0103 dincolo de strategii \u00een care se autoproclameaz\u0103 hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguran\u0163\u0103 le are.<\/p>\n
\n\u201cCu plafon sau f\u0103r\u0103 plafon, dup\u0103 1 aprilie 2025? Un r\u0103spuns greu de anticipat\u201d, spune Dumitru Chis\u0103li\u0163\u0103, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Energie Inteligent\u0103, \u00eentr-un comunicat emis azi. \u00centrebarea este f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, sunt multe variante de lucru, inclusiv prelungirea perioadei de plafonare, dar felul \u00een care pia\u0163a va reveni la forma ei normal\u0103 de func\u0163ionare sau nu, r\u0103m\u00e2ne unul dintre cele mai a\u015fteptate evenimente \u00een energie pentru 2025.<\/p>\n
\nPunerea \u00een func\u0163iune a Unit\u0103\u0163ii 1 de la Cernavod\u0103 \u00een 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcat\u0103 de primul val de energie verde \u015fi \u00eenceperea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 \u00eencoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile \u00een func\u0163iune de proiecte de producere a energiei. Anul viitor \u00eens\u0103, pornind strict de la anun\u0163urile oficiale de puneri \u00een func\u0163iune \u015fi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, Rom\u00e2nia ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu aceast\u0103 capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri \u00een func\u0163iune din ultimii 30 de ani. Capacitatea men\u0163ionat\u0103 este format\u0103 din finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect al Romgaz care va aduce 430 MW \u00een sistem, restul fiind capacitatea proiectelor de energie eolian\u0103 \u015fi solar\u0103 care au toate avizele necesare.<\/p>\n
\nFondurile puse la dispozi\u0163ia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde \u015fi PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori \u00een anul 2025. Astfel num\u0103rul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW, estimeaz\u0103 AIE.<\/p>\n
\nBursa zvonurilor din pia\u0163a de energie nu este pe minus niciodat\u0103. Dac\u0103 finalul acestui an a adus anun\u0163ul supriz\u0103 prin care nem\u0163ii de la E.ON au v\u00e2ndut compania de furnizare a energiei E.ON Energie Rom\u00e2nia c\u0103tre ungurii de la MVM, tranzac\u0163ie \u00eenc\u0103 \u00een analiz\u0103, anul 2025 se anun\u0163\u0103 la fel de interesant. Informa\u0163iile pe surse arat\u0103 c\u0103 sunt inten\u0163ii din partea investitorilor de a trece \u015fi la v\u00e2nzarea de active cum este cazul din zona de distribu\u0163ie. Dac\u0103 aceste informa\u0163ii \u00eenc\u0103 intr\u0103 la categoria de zvonuri, cert este c\u0103 \u00een 2025 se vor semna noi acorduri de preluare pentru proiectele eoliene \u015fi solare care au toate actele \u00een regul\u0103. Un alt lucru interesant de urm\u0103rit \u00een pia\u0163a de energie este faptul c\u0103 ie\u015firea din scen\u0103 a juc\u0103torilor europeni de talia Enel sau E.ON este \u00eenlocuit\u0103 venirea unor juc\u0103tori regionali. Regiunea str\u00e2nge r\u00e2ndurile, marile companii mobilizeaz\u0103 fondurile fie spre pie\u0163ele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca Rom\u00e2nia s\u0103 arate c\u0103 dincolo de strategii \u00een care se autoproclameaz\u0103 hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguran\u0163\u0103 le are.<\/p>\n
\nProiectul Neptun Deep din Marea Neagr\u0103 va ajunge la etapa de \u015fantier, iar anul 2025 presupune o mobilizare masiv\u0103 de for\u0163e astfel \u00eenc\u00e2t obiectivul de a avea primul gaz nou la \u0163\u0103rm \u00een 2027 s\u0103 fie atins. \u00cen acest proiect, o investi\u0163ie estimat\u0103 la 4 miliarde de euro, sunt implica\u0163i OMV Petrom \u015fi Romgaz, cu participa\u0163ii egale, calitatea de operator revenindu-i OMV Petrom. \u00cen total, Neptun Deep ascunde 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bun\u0103 calitate.<\/p>\n
\nFinalul de an le-a dat investitorilor fiori reci nu numai din cauza sc\u0103derii temperaturilor, dar \u015fi pe fondul instabilit\u0103\u0163ii din zona de taxare. Astfel, a fost pus\u0103 din nou pe mas\u0103 taxa pe st\u00e2lp. Dac\u0103 ini\u0163ial nivelul care ar urma s\u0103 se aplice valorii construc\u0163iilor existente \u00een patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior era de 1,5%, \u00een urma reac\u0163iilor puternice, procentul ar urma s\u0103 scad\u0103 la 1% iar negocierile se vor purta pentru urm\u0103toarele 90 de zile.<\/p>\n
\nTot \u00een anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103 fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguran\u0163\u0103, neproliferare \u015fi de securitate cibernetic\u0103 \u015fi informatic\u0103 pentru proiectul nuclear SMR Doice\u015fti, care ar trebui s\u0103 permit\u0103 o analiz\u0103 a posibilit\u0103\u0163ii de amplasare a SMR \u00een aceast\u0103 zon\u0103 dar \u015fi estimare actualizat\u0103 a costurilor pentru proiect, dar \u015fi toate analizele de siguran\u0163\u0103 \u015fi securitate nuclear\u0103 aferente proiectului, necesare pentru decizia final\u0103 de investi\u0163ie. \u00cen func\u0163ie de concluziile studiului, se vor putea stabili direc\u0163iile energetice viitoare ale Rom\u00e2niei, se mai arat\u0103 \u00een comunicatul AIE. Dar Rom\u00e2nia are mai multe piste de urm\u0103rit pe calea tranzi\u0163iei energetice, cum ar fi promovarea investi\u0163iilor \u00een produc\u0163ia de baterii sau atragerea proiectelor privind construc\u0163ia pompelor de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n
\nDup\u0103 un \u00eenceput timid \u00een 2024, anul viitor ar trebui s\u0103 aduc\u0103 o concentrare a eforturilor investi\u0163ionale \u00een direc\u0163ia stoc\u0103rii de energie, o verig\u0103 necesar\u0103 \u00een vederea integr\u0103rii a c\u00e2t mai multor proiecte de energie regenerabil\u0103 \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103 pentru sistemul energetic. Partea cu adev\u0103rat bun\u0103 pentru Rom\u00e2nia \u00een acest domeniu este faptul c\u0103 are deja un produc\u0103tor aici, Prime Batteries. Important este \u015fi anun\u0163ul din noiembrie, anul acesta, care arat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 poten\u0163ialul pe care Rom\u00e2nia \u00eel are \u00een acest domeniu. Astfel, compania Sinteza SA din Oradea, o compa\u00adnie activ\u0103 \u00een industria chimic\u0103, va construi o fabric\u0103 de baterii de sto\u00adcare pe termen lung de 50 mil. euro, dup\u0103 ce a semnat un acord cu americanii de la Lockheed Martin.<\/p>\n
\nRetehnologizarea U1 de la Cernavod\u0103, reactor care a fost pus \u00een func\u0163iune \u00een 1996 \u015fi care este o component\u0103 cheie a sistemului de produc\u0163ie na\u0163ional, cu o pondere de 10%, ar trebui s\u0103 intre \u00eentr-un proces obligatoriu de retehnologizare \u00een 2027. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Rom\u00e2niei, la finalizarea lucr\u0103rilor durata de via\u0163\u0103 a unit\u0103\u0163ii urm\u0103nd s\u0103 fie extins\u0103 cu 30 ani. Practic, este ca \u015fi cum Rom\u00e2nia ar avea un reactor nou la Cernavod\u0103. Investi\u0163iile se ridic\u0103 la 1,9 mld. euro, contractul de EPC a fost semnat ceremonios, iar pe 22 ianuarie AGA Nuclearelectrica are ultimul cuv\u00e2nt de spus. Mai departe, ar trebui demarat\u0103 aceast\u0103 investi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru alimentarea cu energie a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nAnul acesta s-a \u00eencheiat cu prima licta\u0163ii de Contracte pentru Diferen\u0163\u0103, noua schem\u0103 de ajutor de stat pe care Rom\u00e2nia o pune la dispozi\u0163ia investitorilor \u00een energia verde. Partea a doua urmeaz\u0103 la anul, schema fiind de fapt cea care leag\u0103 proiectele de investi\u0163ii de banii b\u0103ncilor. Atragerea fondurilor europene va fi \u00een continuare una dintre cele mai importante curse pentru Rom\u00e2nia, \u00een toate domeniile. De asemenea, emisiunea de obliga\u0163iuni a Romgaz de anul acesta, un succes prin care compania a atras 500 de milioane de euro pentru Neptun Deep, ar putea fi replicat\u0103 de alte companii. Electrica deja \u015fi-a anun\u0163at inten\u0163ia \u00een acest sens. Dar dincolo de planurile de acum, 2025 vine cu mult\u0103 instabilitate \u015fi cu un sentiment de precau\u0163ie din partea investitorilor care va dura cel mai probabil p\u00e2n\u0103 la alegerile de anul viitor. Peste acest lucru se suprapune \u015fi situa\u0163ia dificil\u0103 din punct de vedere economic a Rom\u00e2niei, for\u0163at\u0103 la introducerea de noi taxe pentru a acoperi deficitele.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Revenirea la pia\u0163a liber\u0103 a energiei din prim\u0103vara anului viitor, proces care este \u015fi acum neclar, punerea \u00een func\u0163iune a centralei Romgaz de la Iernut, investi\u0163iile \u00een energia verde sunt c\u00e2teva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzac\u0163ii pe final de an \u015fi cu o geopolitic\u0103 mai complicat\u0103 ca niciodat\u0103, energie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32960,150],"class_list":["post-232863","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-anul-viitor","tag-energie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/232863","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=232863"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/232863\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=232863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=232863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=232863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}