{"id":232193,"date":"2024-12-02T16:08:55","date_gmt":"2024-12-02T16:08:55","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=232193"},"modified":"2024-12-02T16:08:55","modified_gmt":"2024-12-02T16:08:55","slug":"cristian-popa-bnr-viitorul-romaniei-este-in-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=232193","title":{"rendered":"Cristian Popa, BNR: Viitorul Rom\u00e2niei este \u00een Europa"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00centr-un moment \u00een care pare c\u0103 direc\u0163ia european\u0103 a Rom\u00e2niei este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, cred c\u0103 este util s\u0103 privim cu aten\u0163ie ce a \u00eensemnat, cu adev\u0103rat, proiectul european pentru \u0163ara noastr\u0103. Iar dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem ce impact a avut aderarea la Uniunea European\u0103 asupra Rom\u00e2niei, e suficient s\u0103 privim datele, a\u015fa cum o fac economi\u015ftii. Cifrele nu mint, nu exagereaz\u0103, nu manipuleaz\u0103 \u015fi nu pot fi ignorate.<\/p>\n<p>\nS\u0103 \u00eencepem cu fondurile europene, mai exact cu imaginea complet\u0103 a fluxurilor financiare dintre Rom\u00e2nia \u015fi UE. De la aderare \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Rom\u00e2nia a atras fonduri europene \u00een valoare de 97,9 miliarde de euro. Aproape 100 de miliarde de euro. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, contribu\u0163ia Rom\u00e2niei la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro. Calculul este simplu, iar rezultatul este impresionant: Rom\u00e2nia a beneficiat de intr\u0103ri nete de fonduri europene \u00een valoare de 65,9 miliarde de euro \u00een intervalul 2007 &#8211; octombrie 2024. Pentru context, \u00eentreg PIB-ul Rom\u00e2niei \u00een 2005 era de aproximativ 80 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nCu alte cuvinte, pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii, Rom\u00e2nia a primit \u00eenapoi peste 3 euro. Nu ai nevoie de un doctorat \u00een finan\u0163e ca s\u0103 realizezi c\u0103 este o afacere extrem de bun\u0103. Iar termenul \u201eafacere\u201d nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 descrie pe deplin rela\u0163ia Rom\u00e2niei cu Uniunea European\u0103, care \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t bani. Dar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la partea financiar\u0103, putem afirma f\u0103r\u0103 ezitare c\u0103 Rom\u00e2nia a beneficiat de o surs\u0103 extrem de important\u0103 de capital \u015fi o \u015fans\u0103 unic\u0103 de a recupera decalajele istorice fa\u0163\u0103 de Europa Occidental\u0103. \u015ei a recuperat, \u00een mare parte mul\u0163umit\u0103 Uniunii Europene.<\/p>\n<p>\nInfograficul de mai jos arat\u0103 clar c\u0103 fondurile europene au continuat s\u0103 vin\u0103 constant de-a lungul timpului, finan\u0163\u00e2ndu-ne at\u00e2t consumul, c\u00e2t \u015fi investi\u0163iile. Iar partea care nu se vede \u00een cifre este c\u0103 ace\u015fti bani au venit, de multe ori, doar la pachet cu reforme, de care Rom\u00e2nia avea \u015fi \u00eenc\u0103 are at\u00e2t de mare nevoie. Deci am avut de c\u00e2\u015ftigat pe dou\u0103 p\u0103r\u0163i.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22588248\/1\/picture1.jpg?height=559&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 559px;\" \/><\/p>\n<p>\nFondurile europene au fost esen\u0163iale pentru modernizarea Rom\u00e2niei, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, educa\u0163iei \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, ceea ce a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it mobilitatea, competitivitatea \u015fi calitatea vie\u0163ii. Ele au sprijinit investi\u0163iile \u015fi implicit crearea de locuri de munc\u0103, reducerea \u015fomajului \u015fi stimularea ini\u0163iativelor antreprenoriale, sus\u0163in\u00e2nd economia local\u0103.<\/p>\n<p>\nAstfel, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o convergen\u0163\u0103 real\u0103 accelerat\u0103 a nivelului PIB pe locuitor c\u0103tre nivelurile \u00eenregistrate \u00een Uniunea European\u0103, de la aproximativ 39% din media UE \u00een 2006, la 79% \u00een anul 2023, \u015fi pu\u0163in peste 80% \u00een prezent: un progres fantastic. Chiar dac\u0103 inegalit\u0103\u0163ile regionale \u015fi diferen\u0163ele economice \u00eentre jude\u0163e complic\u0103 poza, realitatea este c\u0103 sim\u0163im cu to\u0163ii convergen\u0163a \u00een via\u0163a de zi cu zi.<\/p>\n<p>\nEste trist c\u0103, de\u015fi \u00een ultimele dou\u0103 decenii PIB-ul \u015fi salariul mediu au crescut de \u015fase ori (\u00een euro), iar nivelul de trai \u015fi speran\u0163a de via\u0163\u0103 au crescut semnificativ, \u00een loc s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 mergem pe aceea\u015fi cale de succes, \u015fi s\u0103 contribuim \u015fi noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochet\u0103m cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, nu o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 copiilor no\u015ftri. Este regretabil c\u0103, \u00een cel mai prosper moment din istoria Rom\u00e2niei, percep\u0163ia este c\u0103 \u201enu merge\u201d. Este de ne\u00een\u0163eles cum, \u00een sectoare precum cel agricol, care au beneficiat at\u00e2t de mult, oamenii \u00eentorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, \u015fi trist, c\u0103 agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cump\u0103rate pe bani europeni, \u015fi milioane de euro \u00een subven\u0163ii agricole primite, ne spun c\u0103 Europa nu este bun\u0103.<\/p>\n<p>\nAst\u0103zi, din punct de vedere economic \u015fi al standardului de via\u0163\u0103, suntem mai aproape de Vest dec\u00e2t am fost vreodat\u0103 \u00een istorie. Iar direc\u0163ia este clar\u0103: decalajele se reduc. Rom\u00e2nia devine tot mai bine integrat\u0103 \u00een Europa, \u00een pia\u0163a muncii, \u00een lan\u0163urile de aprovizionare, \u00een multe altele. Peste 70% din comer\u0163ul Rom\u00e2niei este cu statele membre ale Uniunii Europene. Rom\u00e2nul mediu c\u00e2\u015ftig\u0103 peste 1000 de euro \u00een prezent. Nu s-a tr\u0103it niciodat\u0103 \u00een comunism at\u00e2t de bine cum se tr\u0103ie\u015fte \u00een UE. Din statele comuniste am v\u0103zut oamenii fugind, uneori risc\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u00eenot pentru a ajunge \u00een Vest, dar invers nu prea.<\/p>\n<p>\nUn mesaj trebuie transmis clar: convergen\u0163a nu este un drum cu sens unic, este un drum cu dou\u0103 sensuri deci poate merge \u015fi \u00eenapoi. Grecia este un exemplu bun. De la 86,7% \u00een 1995, la 67,3% \u00een 2023. De ce nu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din experien\u0163ele altor \u0163\u0103ri?<\/p>\n<p>\n\u00cens\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 a fost mai mult dec\u00e2t despre bani: a fost \u015fi este un catalizator pentru Rom\u00e2nia, o garan\u0163ie pentru investitori, un club destul de select, ce ofer\u0103 acces la o pia\u0163\u0103 comun\u0103 extins\u0103, ce cre\u015fte credibilitatea, cresc\u00e2nd comer\u0163ul \u015fi investi\u0163iile. Standardele europene, reformele structurale cerute de Comisie \u015fi \u00eent\u0103rirea institu\u0163iilor democratice au fost fundamentale pentru acest progres.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 fondurile europene reprezint\u0103 resurse financiare nerambursabile din surse publice, investi\u0163iile str\u0103ine directe (ISD) sunt investi\u0163ii private realizate de companii str\u0103ine. Acestea impulsioneaz\u0103 major economia prin crearea de locuri de munc\u0103, transfer de know-how \u015fi modernizarea unor sectoare economice. Practic, ele aduc capital, expertiz\u0103 \u015fi stabilitate \u00een sectorul privat. Dac\u0103 fondurile europene au modernizat infrastructura, educa\u0163ia \u015fi agricultura, atunci ISD-urile pot fi privite ca motorul care a dezvoltat industria, tehnologia \u015fi serviciile.<\/p>\n<p>\nAm ar\u0103tat recent c\u0103, la finalul anului 2023, soldul investi\u0163iilor str\u0103ine directe (ISD) \u00een Rom\u00e2nia a dep\u0103\u015fit 118 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 36,4% din PIB, eviden\u0163iind avantajele unei economii deschise \u015fi conectate la pia\u0163a global\u0103. Cele mai recente date, din toamna acestui an, indic\u0103 o valoare chiar mai mare, de 123 miliarde de euro, o triplare fa\u0163\u0103 de nivelul \u00eenregistrat la sf\u00e2r\u015fitul anului 2007.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22588248\/2\/picture2.jpg?height=553&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 553px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cens\u0103, a\u015fa cum vin, capitalurile pot \u015fi pleca; ele curg acolo unde sunt cel mai bine primite. Politicile anti-pia\u0163\u0103 \u015fi pro-interven\u0163ionism duc fix la acest rezultat.<\/p>\n<p>\nAproximativ 1,1 milioane de rom\u00e2ni lucrau pentru companii cu capital str\u0103in la finalul anului 2023, reprezent\u00e2nd mai mult de un sfert din totalul salaria\u0163ilor din companiile nefinanciare. Iar num\u0103rul real este \u015fi mai mare, dac\u0103 \u00eei includem \u015fi pe cei care lucreaz\u0103 pe baz\u0103 de contracte de colaborare \u015fi pe cei care lucreaz\u0103 \u00een companii cu capital mixt, par\u0163ial rom\u00e2nesc \u015fi par\u0163ial str\u0103in. \u00cen plus, colegul meu, Csaba B\u00e1lint, Membru al Consiliului de administra\u0163ie al BNR, a remarcat bine c\u0103 integrarea european\u0103 a permis ca for\u0163a de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fie de aproape trei ori mai productiv\u0103 ast\u0103zi dec\u00e2t la \u00eenceputul acestui secol.<\/p>\n<p>\nFondurile europene \u015fi investi\u0163iile str\u0103ine directe (ISD) au transformat Rom\u00e2nia \u00eentr-un hub economic tot mai conectat la pie\u0163ele globale. Tot ele au permis asigurarea unei stabilit\u0103\u0163i relative a cursului valutar \u015fi au schimbat percep\u0163ia despre \u0163ara noastr\u0103 pe pie\u0163ele externe. Pie\u0163ele ne-au tolerat indisciplina fiscal\u0103 tocmai pentru c\u0103 statutul de membru al Uniunii Europene ne face mai atractivi \u00een ochii investitorilor \u015fi aduce credibilitate. \u00cens\u0103 deciziile politice pot avea costuri economice, iar stabilitatea financiar\u0103 nu este un dat \u2013 ea trebuie men\u0163inut\u0103.<\/p>\n<p>\n<strong>Despre principii \u015fi valori. <\/strong><\/p>\n<p>\nCel mai mare c\u00e2\u015ftig al apartenen\u0163ei la Uniunea European\u0103 este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, libertatea. Libertatea de a alege. Libertatea de a c\u0103l\u0103tori f\u0103r\u0103 bariere. De a studia oriunde \u00een Europa. De a lucra sau de a \u00eencepe o afacere \u00een orice stat membru. Libertatea de a avea acces la oportunit\u0103\u0163i care, acum 30 de ani, p\u0103reau imposibile pentru p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri. De 35 de ani rom\u00e2nii aleg Vestul pentru a merge la munc\u0103, pentru vacan\u0163e, pentru studii &#8211; nu Estul, \u015fi cu siguran\u0163\u0103 nu Nord-Estul. Oare de ce?<\/p>\n<p>\nApartenen\u0163a la UE \u00eenseamn\u0103 drepturi, dar \u015fi obliga\u0163ii. Drepturi care ne protejeaz\u0103 ca cet\u0103\u0163eni, consumatori sau angaja\u0163i. \u015ei obliga\u0163ia de a respecta regulile Uniunii, fiscale \u015fi nu numai. Standardele europene au contribuit la consolidarea institu\u0163iilor democratice \u015fi la \u00eent\u0103rirea statului de drept, ar fi fost mult mai r\u0103u altfel.<\/p>\n<p>\nCei care consider\u0103 apartenen\u0163a la Uniunea European\u0103 o \u201epovar\u0103\u201d ar trebui s\u0103-\u015fi imagineze cum ar fi fost s\u0103 \u201est\u0103m pe margine\u201d, s\u0103 l\u00e2ncezim la confluen\u0163a dintre Rusia \u015fi Europa. Totu\u015fi, nu este nevoie de un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie prea complicat. Este suficient s\u0103 privim c\u0103tre \u0163\u0103ri precum Belarus sau Ucraina, care nu au vrut sau nu au putut urma calea european\u0103. Integrarea \u00een UE reprezint\u0103 \u00eemplinirea visului pa\u015foptist: o Rom\u00e2nie modern\u0103, liber\u0103 \u015fi european\u0103.<\/p>\n<p>\nNu totul este perfect cu UE. Uniunea European\u0103 are problemele ei, iar multe lucruri pot \u015fi trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite. C\u0103 vorbim de birocra\u0163ie, taxare, politici de imigra\u0163ie sau mediu, este clar c\u0103 mai sunt multe de rezolvat \u015fi la Bruxelles &#8211; o spun votan\u0163ii, nu eu. Dar s\u0103 fim clari: este indubitabil cea mai bun\u0103 op\u0163iune pentru Rom\u00e2nia. \u015etim prea bine ce a \u00eensemnat comunismul, este dureros c\u0103 uit\u0103m at\u00e2t de repede. \u015ei \u015ftim care a fost pre\u0163ul pl\u0103tit pentru libertate \u00een 1989, pentru o Rom\u00e2nie modern\u0103, pentru ca noi, ast\u0103zi, s\u0103 avem luxul de a alege.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte pe calea european\u0103, spre mai bine, nu \u00eenapoi, spre umbrele ur\u00e2te ale trecutului.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Acest articol a fost publicat ini\u0163ial pe platforma Comunitatea Liberal\u0103 1848.<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administra\u0163ie al BNR.<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Opinia prezent\u0103 \u00eei apar\u0163ine autorului \u015fi nu reprezint\u0103 pozi\u0163ia B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centr-un moment \u00een care pare c\u0103 direc\u0163ia european\u0103 a Rom\u00e2niei este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, cred c\u0103 este util s\u0103 privim cu aten\u0163ie ce a \u00eensemnat, cu adev\u0103rat, proiectul european pentru \u0163ara noastr\u0103. Iar dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem ce impact a avut aderarea la Uniunea European\u0103 asupra Rom\u00e2niei, e suficient s\u0103 privim datele, a\u015fa cum [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,16843],"class_list":["post-232193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-cristian-popa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/232193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=232193"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/232193\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=232193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=232193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=232193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}