{"id":230970,"date":"2024-10-16T09:00:00","date_gmt":"2024-10-16T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=230970"},"modified":"2024-10-16T09:00:00","modified_gmt":"2024-10-16T09:00:00","slug":"de-ce-cred-vienezii-ca-sunt-la-adapost-de-o-inundatie-care-vine-odata-la-10-milenii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=230970","title":{"rendered":"De ce cred vienezii c\u0103 sunt la ad\u0103post de o inunda\u0163ie care vine odat\u0103 la 10 milenii?"},"content":{"rendered":"

\nDespre o inunda\u0163ie cum lumea nu vede dec\u00e2t o dat\u0103 la 10 ani se spune c\u0103 este ceva \u00eengrijor\u0103tor. Una cum nu vine dec\u00e2t o dat\u0103 la 30 de ani are poten\u0163ialul de a fi distrug\u0103toare. Una a c\u0103rei recuren\u0163\u0103 se poate m\u0103sura \u00een ere geologice poate fi apocaliptic\u0103. De ce cred \u00eens\u0103 vienezii c\u0103 sunt feri\u0163i de cea din urm\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nDespre sistemul care protejeaz\u0103 Viena de furia apelor Dun\u0103rii se spune c\u0103 se poate opune cu succes unei inunda\u0163ii care apare doar o dat\u0103 la 10.000 de ani, dup\u0103 cum reiese dintr-un articol amplu publicat de The Washington Post. A fost construit \u00een anii \u201970-\u201980,  dup\u0103 lungi controverse. \u015ei-a ar\u0103tat utilitatea \u00een inunda\u0163iile din 2013. Apoi \u00een cele din 2021. Cele de anul acesta, care au f\u0103cut ca Budapesta, o alt\u0103 capital\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de Dun\u0103re, s\u0103 par\u0103 un ora\u015f sub asediu n-au pus probleme. \u00cen vara anului 2021, pe m\u0103sur\u0103 ce inunda\u0163ii fatale distrugeau gospod\u0103rii \u015fi sate \u00eentregi \u00een anumite p\u0103r\u0163i ale Germaniei \u015fi Belgiei, echipa care gestioneaz\u0103 ap\u0103rarea Vienei \u00eempotriva inunda\u0163iilor \u015ftia c\u0103 avea aproximativ dou\u0103 zile la dispozi\u0163ie \u00eenainte ca potopul s\u0103 ajung\u0103 \u00een ora\u015f.<\/p>\n

\nSec\u0163iunea Dun\u0103rii care str\u0103bate capitala Austriei s-a umflat p\u00e2n\u0103 la cote periculos de ridicate. \u00cen trei ore, pe 17 iulie, serviciul meteorologic austriac a \u00eenregistrat \u00een Viena mai multe precipita\u0163ii de c\u00e2nd se fac astfel de m\u0103sur\u0103tori. \u015ei totu\u015fi, echipa de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor nu s-a ar\u0103tat \u00eengrijorat\u0103. Ei au deschis por\u0163ile de ecluz\u0103 ale Noii Dun\u0103ri \u015fi au canalizat o parte din viitur\u0103 pe acest canal paralel  creat de om, permi\u0163\u00e2nd excesului de ap\u0103 din fluviu, resturilor \u015fi trunchiurilor de copaci aduse de Dun\u0103re s\u0103 elibereze \u00een grab\u0103 albia natural\u0103. \u00cenotul, plimb\u0103rile cu barca \u015fi cu caiacul au fost temporar interzise.<\/p>\n

\nCu malurile inferioare ale Insulei Dun\u0103rii inundate, restaurantele \u015fi barurile de acolo au r\u0103mas \u00eenchise. Totul a mers conform planului. \u201eCred c\u0103 este corect s\u0103 spun c\u0103 Viena are cea mai bun\u0103 protec\u0163ie \u00eempotriva inunda\u0163iilor din lume\u201d, a spus Wilfried Fellinger, inginerul-\u015fef al echipei de ap\u0103rare contra viiturilor.<\/p>\n

\n\u00cen toat\u0103 Europa, inunda\u0163iile catastrofale \u015fi mortale din iulie 2021 au l\u0103sat comunit\u0103\u0163ile aflate de-a lungul fluviului \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 sistemele lor de ap\u0103rare vor fi suficiente \u00een condi\u0163iile \u00een care schimb\u0103rile climatice provoac\u0103 fenomene meteorologice extreme. Popula\u0163ia de pe \u00eentreaga planet\u0103 expus\u0103 riscului de inunda\u0163ii a crescut deja cu un sfert, potrivit unei analize efectuate de cercet\u0103torii de la Universitatea din Arizona.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui deceniu, milioane de oameni care cred c\u0103 casele lor sunt \u00een siguran\u0163\u0103 vor descoperi c\u0103 nu este a\u015fa. Dar vienezii nu vor fi printre ei, crede Fellinger. Pe h\u00e2rtie, sistemul de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor  la construirea c\u0103ruia a contribuit \u00een anii 1980 ar putea  proteja ora\u015ful chiar \u015fi de o inunda\u0163ie care vine o dat\u0103 la 10.000 de ani. \u201eEste unic\u201d, a spus inginerul.<\/p>\n

\nExper\u0163ii spun c\u0103 ap\u0103rarea Vienei este, de asemenea, un exemplu \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi vizionar care subliniaz\u0103 abord\u0103rile ample pe care multe ora\u015fe vor trebui s\u0103 le adopte pentru a se proteja de inunda\u0163iile din ce \u00een ce mai frecvente. La Viena, planificatorii au folosit solul excavat din canalul artificial – \u00een esen\u0163\u0103 un produs rezidual – pentru a ridica o insul\u0103 de aproximativ 21 kilometri lungime, c\u00e2t diametrul unei capitale medii, \u015fi lat de 250 metri, cu trasee pentru biciclete \u015fi drume\u0163ii care unduiesc prin paji\u015fti \u015fi p\u0103duri \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 iazuri \u015fi c\u00e2teva plaje pentru nudi\u015fti. Ancorat\u0103 l\u00e2ng\u0103 mal este o \u201enav\u0103 \u015fcoal\u0103\u201d care g\u0103zduie\u015fte aproape 1.000 de elevi din clasele V-XII.<\/p>\n

\n\u201eC\u00e2nd Viena ocup\u0103 primele locuri \u00een clasamentul cel mai locuibile ora\u015fe, atunci Insula Dun\u0103rii, ca zon\u0103 de agrement \u015fi recreere, are o mare contribu\u0163ie la asta\u201d, a spus Andreas Voigt, profesor de planificare urban\u0103 la Universitatea de Tehnologie din Viena. Proiectul, a explicat el, a permis, de asemenea, comunit\u0103\u0163ilor de pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, denumite \u00een mod obi\u015fnuit \u201eTransdanubia\u201d, s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 devin\u0103 cele mai mari dou\u0103 cartiere ale Vienei.<\/p>\n

\nAcolo unde odinioar\u0103 vacile p\u0103\u015funau \u00een lunca inundabil\u0103, o cincime din cei 2 milioane de locuitori ai ora\u015fului sunt stabili\u0163i acum \u00een jurul celor mai \u00eenalte cl\u0103diri ale ora\u015fului, inclusiv unul dintre cele patru sedii interna\u0163ionale ale Organiza\u0163iei  Na\u0163iunilor Unite. Ceea ce este, de asemenea, izbitor \u2013 \u015fi poate o lec\u0163ie pentru factorii de decizie din ziua de ast\u0103zi \u2013 este c\u0103 politica s-a mutat pe bancheta din spate, a spus Reinhard Breit, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 91 de ani, care a condus planificarea urban\u0103 a Vienei c\u00e2nd au fost discutate noile proiecte de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor.<\/p>\n

\n\u201eA fost un proces deschis \u00een care cele mai bune idei au c\u00e2\u015ftigat, \u015fi nu unul bazat pe partizanat politic\u201d, a spus Breit.<\/p>\n

\n

\nPrima dat\u0103 c\u00e2nd Viena a \u00eencercat s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 Dun\u0103rea \u015fi s\u0103 atenueze inunda\u0163iile a fost \u00een anii 1870. La un cost de 400 de milioane de euro \u00een banii de ast\u0103zi, echipa care tocmai finalizase Canalul Suez a canalizat bra\u0163ele r\u00e2ului \u00eentr-un singur curs \u015fi l-a fortificat cu diguri la fel de \u00eenalte ca o cl\u0103dire cu \u015fapte etaje. A fost un efort colosal – \u015fi totu\u015fi nu a fost un proiect suficient de \u00eendr\u0103zne\u0163.<\/strong><\/p>\n

\n

\nPrima dat\u0103 c\u00e2nd Viena a \u00eencercat s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 Dun\u0103rea \u015fi s\u0103 atenueze inunda\u0163iile a fost \u00een anii 1870. La un cost de 400 de milioane de euro \u00een banii de ast\u0103zi, echipa care tocmai finalizase Canalul Suez a canalizat bra\u0163ele r\u00e2ului \u00eentr-un singur curs \u015fi l-a fortificat cu diguri la fel de \u00eenalte ca o cl\u0103dire cu \u015fapte etaje. A fost un efort colosal – \u015fi totu\u015fi nu a fost un proiect suficient de \u00eendr\u0103zne\u0163.<\/p>\n

\nDigurile au cedat la scurt timp dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een timp ce trupele americane, franceze, britanice \u015fi ruse\u015fti erau \u00eenc\u0103 sta\u0163ionate \u00een ora\u015f. \u00cen Viena inundat\u0103 timp de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, locuitorii au tr\u0103it \u00een tabere de urgen\u0163\u0103, \u00een timp ce pe drumurile \u015fi prin cl\u0103dirile majore \u00eenotau pe\u015ftii. \u201eNe-a devenit clar c\u0103 ar fi necesare m\u0103suri foarte dure pentru a proteja cu adev\u0103rat Viena de inunda\u0163ii\u201d, a spus Breit.<\/p>\n

\nAnaliz\u00e2nd \u00eenregistr\u0103rile istorice, exper\u0163ii \u015fi oficialii au descoperit c\u0103 cea mai grav\u0103 inunda\u0163ie a ora\u015fului a avut loc \u00een 1501. Pe baza acestor evenimente \u015fi a altora, prim\u0103ria ora\u015fului a stabilit c\u0103 un canal de evacuare ar trebui s\u0103 absoarb\u0103 p\u00e2n\u0103 la 14.000 de metri cubi de ap\u0103 pe secund\u0103 din r\u00e2u – suficient pentru a umple 22.000 de piscine de dimensiuni olimpice \u00een fiecare or\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nChiar \u015fi pentru un r\u00e2u de m\u0103rimea Dun\u0103rii<\/strong> \u201eeste un volum uria\u015f\u201d, a spus Hayley Fowler, profesor de impactul schimb\u0103rilor climatice la Newcastle University School of Engineering din Anglia. C\u00e2nd barajele cople\u015fite \u015fi inunda\u0163iile fulger\u0103toare au for\u0163at mii de cet\u0103\u0163eni din Europa Central\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163ele \u00een 2013, \u00een cele mai grave inunda\u0163ii de secole, Viena a r\u0103mas nev\u0103t\u0103mat\u0103. Canalul de deviere mai putea prelua \u00eenc\u0103 un sfert din capacitatea sa. Ini\u0163ial, materialul care trebuia excavat pentru canal urma s\u0103 fie \u201edepus undeva \u00een spatele Cortinei de Fier\u201d, a spus Voigt.<\/p>\n

\nApoi, planificatorii au propus ideea de a-l folosi pentru a ridica o insul\u0103 artificial\u0103. \u201eMul\u0163i au vrut s\u0103 construiasc\u0103 parc\u0103ri sau blocuri pe el, pentru a refinan\u0163a costurile de construc\u0163ie\u201d, a povestit Breit, care a sus\u0163inut p\u0103strarea acestuia pentru crearea de spa\u0163iu verde. Oricum, \u201einsula spaghetelor\u201d a fost ridiculizat\u0103 de tabloide, precum \u015fi de partidul conservator din Viena, care a torpilat proiectul. Partidul socialist, \u00eens\u0103, a continuat \u015fi a rupt coali\u0163ia cu conservatorii \u00een 1973 printre altele din cauza insulei.<\/p>\n

\nConstruc\u0163ia a \u00eenceput \u00een acea perioad\u0103 \u015fi a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1988. \u201eAproape instantaneu, Insula Dun\u0103rii a devenit parte a vie\u0163ii vienezilor\u201d, a spus Breit, care a continuat s\u0103 predea planificarea urban\u0103 la Institutul de Tehnologie din Berlin. Cu umbrele de plaj\u0103 cu dungi, vienezii \u015fi-au revendicat zona de agrement chiar \u00eenainte ca iarba s\u0103 fi crescut pe terasamente. \u00cen zilele \u00eensorite, zeci de mii de oameni se distreaz\u0103 sau se plimb\u0103 acum \u00een zon\u0103. \u201eTe sim\u0163i \u00eentr-adev\u0103r ca \u015fi cum ai fi \u00een natur\u0103, chiar dac\u0103 e\u015fti aproape \u00een mijlocul ora\u015fului\u201d, a spus Lena K\u00f6ppler, o student\u0103 la teatru \u00een v\u00e2rst\u0103 de 22 de ani, care-\u015fi petrece unele weekenduri \u00eenot\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 lebede, caiace \u015fi stand-up paddleri. \u00cen ceea ce prive\u015fte majoritatea vienezilor, a ad\u0103ugat ea, inunda\u0163ia din 2021 a fost un scurt memento c\u0103 insula \u015fi canalul nu sunt doar locuri de agrement \u015fi divertisment; sunt \u015fi gardienii lor.<\/p>\n

\nC\u00e2nd delega\u0163ii din \u0163\u0103ri precum Suedia, Coreea de Sud, China, Serbia \u015fi Slovenia vin s\u0103 \u00eenve\u0163e din exemplul Vienei, oficialii sunt impresiona\u0163i, a spus Fellinger. Au venit chiar \u015fi ru\u015fi. Dar majoritatea arat\u0103 spre costurile prohibitive de compensare a proprietarilor pentru a face loc unor proiecte similare. O alt\u0103 chestiune, a spus Fowler, \u201eeste s\u0103 \u015ftim c\u00e2t de mari pot ajunge aceste inunda\u0163ii \u015fi pentru ce planific\u0103m\u201d.<\/p>\n

\nProiectele de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor se bazeaz\u0103 \u00een general pe cel mai recent dezastru sau pe evalu\u0103ri pentru inunda\u0163ii care, statistic, au loc o dat\u0103 la un secol, a spus ea. Schimb\u0103rile climatice, totu\u015fi, au f\u0103cut ca \u201einunda\u0163iile secolului\u201d s\u0103 fie mult mai comune. \u201eAcum, s-ar putea s\u0103 ai dou\u0103 \u00eentr-un deceniu\u201d, a spus Igor Liska, expert la Comisia Interna\u0163ional\u0103 pentru Protec\u0163ia Fluviului Dun\u0103rea, format\u0103 din cele 14 \u0163\u0103ri care \u00ee\u015fi \u00eempart bazinul hidrografic cel mai interna\u0163ional din lume.<\/p>\n

\n

\nAnaliz\u00e2nd \u00eenregistr\u0103rile istorice, exper\u0163ii \u015fi oficialii au descoperit c\u0103 cea mai grav\u0103 inunda\u0163ie a ora\u015fului a avut loc \u00een 1501. Pe baza acestor evenimente \u015fi a altora, prim\u0103ria ora\u015fului a stabilit c\u0103 un canal de evacuare ar trebui s\u0103 absoarb\u0103 p\u00e2n\u0103 la 14.000 de metri cubi de ap\u0103 pe secund\u0103 din r\u00e2u – suficient pentru a umple 22.000 de piscine de dimensiuni olimpice \u00een fiecare or\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

\nDe\u015fi Viena ar putea fi o excep\u0163ie, Liska \u015fi Fowler au spus c\u0103 comunit\u0103\u0163ile fluviale vor trebui pur \u015fi simplu s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu inunda\u0163iile.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen ultimele decenii am crezut c\u0103 putem proteja oamenii 100% prin construirea de diguri suficient de \u00eenalte\u201d, a spus Liska. \u201eDar acum exist\u0103 un nou concept de a tr\u0103i cu inunda\u0163iile.\u201d Scopul principal este de a crea zone mult mai mari \u00een care apa de ploaie poate fi re\u0163inut\u0103 \u015fi de a oferi r\u00e2urilor mai mult spa\u0163iu pentru a-\u015fi crea meandre ori de c\u00e2te ori este posibil.<\/p>\n

\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eens\u0103, extremele meteorologice aduse de schimb\u0103rile climatice se vor dovedi prea greu de gestionat, chiar \u015fi pentru cele mai mari zone de reten\u0163ie. De ploi toren\u0163iale precum cele care au provocat inundarea r\u00e2ului Rin \u00een vara anului 2021, a avertizat Liska, \u201eeste aproape imposibil s\u0103 te fere\u015fti. Deci, atunci trebuie \u00eencercat\u0103 minimalizarea impactul negativ\u201d.<\/p>\n

\nCre\u015fterea gradului de con\u015ftientizare a publicului \u2013 \u00eendemnarea oamenilor s\u0103 se mute din zonele inundabile sau s\u0103
\nnu-\u015fi p\u0103streze obiectele de valoare la parter sau \u00een beci \u2013 poate atenua impactul. La fel ca ap\u0103rarea \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 \u00eempotriva inunda\u0163iilor conceput\u0103 de Viena \u00een anii 1960, solu\u0163iile de ast\u0103zi ar putea crea oportunit\u0103\u0163i pentru ora\u015fe mai verzi \u015fi spa\u0163ii mai locuibile.<\/p>\n

\nO op\u0163iune este de a transforma zonele urbane \u00een \u201eora\u015fe-burete\u201d, \u00een care suprafe\u0163ele etan\u015fe acum precum trotuarele sau acoperi\u015furile sunt acoperite cu verdea\u0163\u0103 care ajut\u0103 la absorb\u0163ia apei de ploaie, a spus Lamia Messari-Becker, profesor de inginerie civil\u0103 la Universitatea din Siegen din Germania \u015fi consilier al guvernului german. \u201eChiar dac\u0103 canalele mari pot re\u0163ine viitura de pe r\u00e2u, dac\u0103 plou\u0103 prea mult va persista problema dep\u0103\u015firii canaliz\u0103rii\u201d, a explicat Messari-Becker, \u201edeci trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 apa de ploaie se poate infiltra \u00een p\u0103m\u00e2nt c\u00e2t mai repede posibil.\u201d Fellinger crede c\u0103 schimb\u0103rile climatice fac din ce \u00een ce mai probabil\u0103 inunda\u0163ia de 10.000 de ani pentru care ora\u015ful \u015fi-a proiectat ap\u0103r\u0103rile. \u201eVa veni mai devreme\u201d, a spus el, st\u00e2nd \u00eentre computerele care controleaz\u0103 por\u0163ile \u015fi un televizor vechi cu tub catodic. Nici atunci, a spus el, Insula Dun\u0103rii nu ar fi scufundat\u0103 sub ap\u0103. Pentru controlul inunda\u0163iilor de pe Dun\u0103re, a spus Fellinger, \u201enu este nimic de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Trebuie doar s\u0103 p\u0103str\u0103m ceea ce avem\u201d.   <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cojocaru<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre o inunda\u0163ie cum lumea nu vede dec\u00e2t o dat\u0103 la 10 ani se spune c\u0103 este ceva \u00eengrijor\u0103tor. Una cum nu vine dec\u00e2t o dat\u0103 la 30 de ani are poten\u0163ialul de a fi distrug\u0103toare. Una a c\u0103rei recuren\u0163\u0103 se poate m\u0103sura \u00een ere geologice poate fi apocaliptic\u0103. De ce cred \u00eens\u0103 vienezii c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[23143,5444,9131,19598,15876,20980,7278],"class_list":["post-230970","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-adapost","tag-canal","tag-dunare","tag-inundatie","tag-inundatii","tag-planificare","tag-viena"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230970","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=230970"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230970\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=230970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=230970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=230970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}