{"id":230232,"date":"2024-09-21T10:00:00","date_gmt":"2024-09-21T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=230232"},"modified":"2024-09-21T10:00:00","modified_gmt":"2024-09-21T10:00:00","slug":"desi-guvernul-promitea-ca-anul-acesta-va-fi-liniste-fiscala-si-nu-vom-avea-probleme-am-ajuns-in-situatia-in-care-firmele-si-persoanele-fizice-sunt-intr-un-adevarat-iures-fiscal-care-este-posibil-sa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=230232","title":{"rendered":"De\u015fi Guvernul promitea c\u0103 anul acesta va fi lini\u015fte fiscal\u0103 \u015fi nu vom avea probleme, am ajuns \u00een situa\u0163ia \u00een care firmele \u015fi persoanele fizice sunt \u00eentr-un adev\u0103rat iure\u015f fiscal, care este posibil s\u0103 aib\u0103 continuare \u015fi anul viitor"},"content":{"rendered":"

\nGuvernul a promis lini\u015fte fiscal\u0103 \u00een 2024, dar deja s-au operat mai multe modific\u0103ri ale codului fiscal dec\u00e2t \u00een 2023, a\u015fa cum arat\u0103 num\u0103r\u0103torile consultan\u0163ilor fiscali. Peste companii \u015fi persoane fizice a venit un iure\u015f de modific\u0103ri pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA \u015fi e-Transport. Vara, pu\u0163in mai lini\u015ftit\u0103, dar marcat\u0103 de discu\u0163iile de reducere a deficitului bugetar, s-a \u00eencheiat \u015fi este cert c\u0103 \u00eentrebarea nu este dac\u0103 vor fi modific\u0103ri \u00een legisla\u0163ia fiscal\u0103 \u00een toamn\u0103. \u00centreb\u0103rile sunt doar care vor fi acestea \u015fi cum se va corecta deficitul bugetar al statului \u00eencep\u00e2nd cu 2025. La ce se a\u015fteapt\u0103 mediul de business pe plan fiscal \u00een aceast\u0103 toamn\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nCre\u015fterea de taxe din 2025 a devenit secretul lui Polichinelle, acel secret pe care \u00eel \u015ftie toat\u0103 lumea deja. Coali\u0163ia de guvernare, \u00eens\u0103, cu aten\u0163ia \u00eendreptat\u0103 spre alegerile electorale de la final de 2024, spune c\u0103 \u00een niciun caz nu vor cre\u015fte taxe nici din 2025, \u015fi mai ales, nu va cre\u015fte TVA sau impozit pe venit.<\/p>\n

\nTrei tururi de scrutin – primul tur la alegerile preziden\u0163iale, europarlamentarele \u015fi al doilea tur la preziden\u0163iale \u2013 au \u00een fa\u0163\u0103 liderii coali\u0163iei PSD-PNL \u015fi au planuri s\u0103 guverneze \u00eempreun\u0103 \u015fi dup\u0103 alegeri, a\u015fa cum au indicat ambele tabere. \u00cen acest context, promisiunile sunt clare: \u201eEste exclus ca TVA s\u0103 se m\u0103reasc\u0103, este total incorect ca \u00eentr-o societate civilizat\u0103 o povar\u0103 s\u0103 fie egal\u0103 pentru toat\u0103 lumea, boga\u0163i \u015fi s\u0103raci\u201d, spune Marcel Ciolacu, liderul PSD \u015fi premierul Rom\u00e2niei, dar \u015fi candidatul social-democra\u0163ilor la func\u0163ia de pre\u015fedinte.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, este clar c\u0103 deficitul bugetar va trebui s\u0103 scad\u0103 de la un nivel de 7-8% din PIB \u00een 2024, mult peste \u0163inte. Este un punct de plecare \u00eenalt, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi sc\u0103derea va trebui s\u0103 fie mai abrupt\u0103. De unde poate cre\u015fte valoarea \u00eencas\u0103rilor de la buget, \u00eentr-un termen relativ scurt, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 scad\u0103 deficitul dac\u0103 nu din cre\u015fteri de taxe? se \u00eentreab\u0103 anali\u015ftii financiari.<\/p>\n

\n

\nDeficitul buegtar este \u00een aer <\/strong><\/span>
\nBugetul consolidat al statului \u00een perioada 2014-2024.<\/strong><\/p>\n

\nDeficitul bugetar ar putea s\u0103 ating\u0103 7-8% din PIB \u00een 2024, dac\u0103 se continu\u0103 tendin\u0163a de la \u015fapte luni din an. Veniturile au crescut peste a\u015ftept\u0103ri, impulsionate de v\u00e2nz\u0103ri, cre\u015fteri de salarii private \u015fi publice, cre\u015fteri de pensii sau din business. Pe de alt\u0103 parte, cheltuielile au sufocat veniturile suplimentare, pentru c\u0103 guvernul, \u00een an electoral, a crescut cheltuielile sociale, cum ar fi salariile bugetarilor \u015fi pensiile. De asemenea, datoria public\u0103 a crescut \u015fi guvernul pl\u0103te\u015fte mai mult pentru administrarea ei: dob\u00e2nzi \u015fi rostogolirea datoriei vechi.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nInstitu\u0163iile interna\u0163ionale \u015fi creditorii Rom\u00e2niei au r\u0103bdare cu deficitul bugetar, de\u015fi a fost mult peste \u0163inte \u00een 2023 \u015fi la fel va fi \u015fi \u00een 2024. Dup\u0103 ce va trece presiunea alegerilor, \u00eens\u0103, cu riscul ca dob\u00e2nzile s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult, asupra capului, guvernul, indiferent care va fi, va trebui s\u0103 se uite la reducerea deficitului bugetar. Or, nu exist\u0103 dec\u00e2t trei modalit\u0103\u0163i de reducere a deficitului: cre\u015fterea veniturilor la buget, sc\u0103derea cheltuielilor sau ambele.<\/p>\n

\nSc\u0103derea de cheltuieli este complicat\u0103, pentru c\u0103 cele mai importante cheltuieli ale guvernului sunt cu salariile bugetarilor \u015fi cu pensiile, pl\u0103\u0163i care au fost umflate destul de puternic \u00een prag de alegeri: numai cheltuielile cu pensiile vor cre\u015fte cu 26% dup\u0103 recalcularea din septembrie. \u00cen mod tradi\u0163ional, guvernul s-a uitat mereu la investi\u0163ii atunci c\u00e2nd a fost nevoit s\u0103 taie din cheltuieli, dar acum situa\u0163ia este mai complicat\u0103: din fondurile europene clasice \u015fi din fondurile Planului Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103 (PNRR), plus alte fonduri, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 o infuzie de circa 100 mld. euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Iar aceste fonduri au impact \u015fi asupra bugetului na\u0163ional, pentru c\u0103 pentru finan\u0163\u0103rile europene este nevoie \u015fi de cofinan\u0163area na\u0163ional\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, dac\u0103 nu vrea s\u0103 piard\u0103 fonduri europene, guvernul nu se poate atinge de cheltuieli de investi\u0163ii conexe fondurilor UE.<\/p>\n

\nDe asemenea, m\u0103suri de economii la bunuri sau servicii au mai fost adoptate, \u00eens\u0103 \u00een realitatea bugetar\u0103 cheltuielile nu s-au corijat.<\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 m\u0103suri dureroase, cum a fost t\u0103ierea salariilor bugetarilor cu 25% de c\u0103tre guvernul Emil Boc, deficitul bugetar nu s-a corectat de-a lungul vremii prin reduceri marginale de cheltuieli.<\/p>\n

\n

\nDatoria public\u0103 a Rom\u00e2niei a explodat dup\u0103 pandemie, de la 35% din PIB \u00een 2019 la aproape 53% din PIB \u00een mai 2024, ultimele date publicate de Ministerul Finan\u0163elor. Acum patru ani, economi\u015ftii ar fi spus c\u0103 un nivel de peste 45% din PIB este deja o linie ro\u015fie a datoriei pentru o economie ca Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 pandemia \u015fi crizele care au urmat a dat peste cap toate calculele. Numai de la \u00eenceputul lui 2024 s-au ad\u0103ugat 80 mld. lei (16 mld. euro) la datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\"\"R\u0103m\u00e2ne, \u00een acest caz, discu\u0163ia reducerii deficitului \u015fi cu ajutorul cre\u015fterii veniturilor peste cre\u015fterea care vine automat din avansul economic: cu c\u00e2t activitatea economic\u0103 cre\u015fte, ar trebui, \u00een teorie, ca veniturile la buget s\u0103 creasc\u0103 direct propor\u0163ional. Doar c\u0103, \u00een acest caz, nu este destul \u015fi guvernul va trebui s\u0103 vin\u0103 cu o serie de m\u0103suri pentru a da un impuls mai mare veniturilor. Mai mult, cre\u015fterea economic\u0103 \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103, cel pu\u0163in \u00een prima jum\u0103tate din 2024, c\u00e2nd economia a crescut numai cu 0,7%, \u00een loc de cre\u015fteri de 2-3%, c\u00e2t ar fi sperat guvernul.<\/p>\n

\n\"\"Guvernul sper\u0103, a\u015fa cum \u015fi-a \u015fi bugetat, la o cre\u015ftere a veniturilor bugetare din digitalizarea ANAF \u2013 e-Factura, SAF-T, e-TVA etc. Nu va fi destul, cred to\u0163i anali\u015ftii financiari de la principalele b\u0103nci din Rom\u00e2nia, \u015fi mai mult ca sigur vor fi cre\u015fteri de taxe din 2025, spun ei.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 mai spune vreun politician anul acesta c\u0103 impozitele nu vor cre\u015fte la anul s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor cre\u015fte sigur, probabil \u00eencep\u00e2nd cu TVA. Tot ce spun s-a discutat deja cu institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale \u015fi \u015ftiu asta de la institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, c\u0103 doar nu o s\u0103 spun\u0103 guvernul \u00een an electoral\u201d, a spus Dan Buc\u015fa, economistul-\u015fef pe Europa Central\u0103 \u015fi de Est al UniCredit Bank.<\/p>\n

\nGuvernul a avut o \u00eent\u00e2lnire \u015fi cu mediul de afaceri \u00een cadrul c\u0103reia a dat asigur\u0103ri c\u0103 nu vor cre\u015fte taxele din 2025 \u015fi c\u0103 ajustarea deficitului buegtar din 20205 \u015fi anii urm\u0103tori se va face pe partea de cheltuieli. Reprezentan\u0163ii mediului de afaceri sunt \u00eens\u0103 sceptici, pentru c\u0103, a\u015fa cum remarc\u0103 ei, nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd guvernul coali\u0163iei PSD-PNL d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 nu vor fi modific\u0103ri fiscale \u015fi apoi acestea se produc. \u201eAm fost asigura\u0163i c\u0103 vom fi consulta\u0163i \u00een privin\u0163a acordului de reducere gradual\u0103 a deficitului la mai pu\u0163in de 3%, \u00een urm\u0103torii \u015fapte ani, care se negociaz\u0103 cu Comisia European\u0103. Am luat ca atare mesajul premierului \u015fi sper\u0103m s\u0103 se poat\u0103 \u0163ine de cuv\u00e2nt. Nu ascund c\u0103 exist\u0103 un oarecare scepticism din partea mediului privat \u015fi temerea c\u0103, dup\u0103 alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pant\u0103 accelerat\u0103 de consolidare fiscal\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care consult\u0103rile au loc \u015fi vedem materializ\u00e2ndu-se acest plan \u00een direc\u0163ia celor anun\u0163ate de premier, atunci probabil c\u0103 aceste temeri se vor disipa\u201d, a spus, dup\u0103 consult\u0103rile de la guvern, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, una dintre cele mai mari confedera\u0163ii de business din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nDe altfel, Marcel Ciolacu, \u00een primul s\u0103u interviu ca premier, d\u0103dea asigur\u0103ri c\u0103 nu vor cre\u015fte taxele: \u201eNu venim cu taxe noi. Este posibil s\u0103 fie m\u0103rire de acciz\u0103 la \u0163ig\u0103ri, o m\u0103rire de redeven\u0163e\u201d, a spus Marcel Ciolacu, \u00een august 2023, la Aleph News. \u00cen toamna aceluia\u015fi an, apoi, a intrat \u00een vigoare cel mai mare pachet fiscal de dup\u0103 Revolu\u0163ie, cu cre\u015fteri de TVA p\u00e2n\u0103 la cota standard la unele produse care aveau cote reduse, taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari sau taxa suplimentar\u0103 pe profitul b\u0103ncilor.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia s-a angajat, \u00eenc\u0103 de la semnarea acordurilor de aderare la Uniunea European\u0103, c\u0103 se va \u00eencadra \u00een limitele impuse de UE pentru stabilitate. \u00cen acest caz, conform tratatelor actuale, statele membre ale Uniunii Europene nu pot dep\u0103\u015fi un deficit bugetar de 3% din PIB. Rom\u00e2nia se va \u00eendrepta, \u00eens\u0103, spre 7-8% din PIB \u00een 2024, un nivel mult peste \u0163intele asumate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u0162ara deja este \u00een procedur\u0103 de deficit excesiv \u00eencep\u00e2nd cu 2019, cu un an \u00eenainte de pandemie, de c\u00e2nd a \u00eenregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Guvernul negociaz\u0103 acum un nou acord cu Comisia European\u0103 pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioad\u0103 de \u015fapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an. Conform matematicii, punctul de plecare ar fi un deficit bugetar de peste 8% \u00een 2024.<\/p>\n

\nGuvernul \u00eens\u0103, a\u015fa cum au explicat ministrul de finan\u0163e Marcel Bolo\u015f \u015fi premierul Ciolacu, trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 la Bruxelles cu un plan concret, pe partea fiscal\u0103, de reducere a deficitului bugetar. M\u0103surile nu au fost anun\u0163ate public p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment \u015fi toat\u0103 lumea se \u00eentreb\u0103 care vor fi. Se \u015ftie ast\u0103zi c\u0103 guvernul a promis mediului de afaceri c\u0103 vor fi m\u0103suri pe partea de cheltuieli bugetare. Spa\u0163iul de manevr\u0103, \u00eens\u0103, este extrem de mic la cheltuieli, f\u0103r\u0103 m\u0103suri care s\u0103 taie \u00een carne vie.<\/p>\n

\nChiar \u015fi \u00eentr-un scenariu \u00een care nu ar cre\u015fte taxele, coali\u0163ia a spus, mai printre r\u00e2nduri, mai printre din\u0163i: excep\u0163iile fiscale sunt \u00een vizor. Cele mai importante excep\u0163ii fiscale sunt reducerile de TVA pentru anumite produse sau servicii. \u00cen acest moment, dup\u0103 ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai r\u0103mas cota de 9% la alimente \u015fi b\u0103uturi f\u0103r\u0103 alcool sau zah\u0103r ad\u0103ugat, la medicamente \u015fi apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cot\u0103 redus\u0103 de 5% pentru c\u0103r\u0163i, ziare, reviste \u015fi lemne de foc. De asemenea, a\u015fa cum cred \u015fi consultan\u0163ii fiscali, \u00een vizor este \u015fi regimul micro\u00eentreprinderilor. Plafonul pentru a beneficia de regimul fiscal de micro\u00eentreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, a sc\u0103zut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro \u015fi este posibil s\u0103 mearg\u0103 mai jos, \u00een \u00eencercarea guvernului de a aduce mai multe venituri. Dup\u0103 ce guvernul a m\u0103turat o parte din facilit\u0103\u0163ile fiscale din IT, construc\u0163ii \u015fi agro, cele care au mai r\u0103mas – la salarii sub 10.000 de lei brut \u015fi reducerea de la plata CAS \u2013 ar putea s\u0103 intre \u00een colimator.<\/p>\n

\n

\nParadis fiscal <\/strong><\/span>
\nPonderea veniturilor din taxe \u015fi contribu\u0163ii \u00een PIB \u00een \u0163\u0103rile UE<\/strong><\/p>\n

\nDincolo de deficitul bugetar care este \u00een aer, Rom\u00e2nia are o situa\u0163ie care nu poate fi contestat\u0103: colecteaz\u0103 cel mai pu\u0163in din Uniunea European\u0103 ca taxe \u015fi impozite, raportat la PIB \u2013 27%. Doar Irlanda are o pondere mai mic\u0103, dar \u0163ara este o excep\u0163ie statistic\u0103, cu un PIB umflat puternic de sediile gigan\u0163ilor tech americani de la Dublin, atra\u015fi tocmai de taxele mici. \u00cen rest, media european\u0103 este de 41% din PIB taxe \u015fi contribu\u0163ii colectate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\n\u00cen paralel, guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 mai aduc\u0103 bani la buget \u015fi \u00een 2024, \u00een vreme ce cheltuielile cresc mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de programare. Cea mai recent\u0103 \u00eencercare este amnistia fiscal\u0103, care promite \u015ftergerea dob\u00e2nzilor \u015fi penalit\u0103\u0163ilor, dac\u0103 se pl\u0103te\u015fte principalul p\u00e2n\u0103 la 25 noiembrie. Pentru cei care au pl\u0103tit deja la timp, guvernul promite o bonifica\u0163ie de 3%, acordat\u0103 ca un credit fiscal. Pentru persoane fizice, reducerea este mai mare \u015fi chiar din datoriile efective: 50% \u015ftergere de datorii dac\u0103 acestea sunt sub 5.000 de lei \u015fi reducere de 25% dac\u0103 datoriile, pl\u0103tite p\u00e2n\u0103 la aceea\u015fi dat\u0103, dep\u0103\u015fesc 5.000 de lei. Guvernul sper\u0103 astfel s\u0103 aduc\u0103 la buget aproape 10 mld. lei. Din ace\u015ftia, 1 mld. de lei ar urma s\u0103 vin\u0103 din anumite economii la buget, cum ar fi la achizi\u0163ii de mobil\u0103 sau cursuri de formare profesional\u0103 a angaja\u0163ilor bugetari. M\u0103surile din aceast\u0103 toamn\u0103 sunt \u00eens\u0103 cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi, pentru c\u0103 am\u00e2narea unor cheltuieli pentru 2025 nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t o reducere mai abrupt\u0103 a deficitului. De asemenea, bonifica\u0163ia de 3%, de exemplu, ar urma s\u0103 fie acordat\u0103 \u00een 2025, deci un angajament de plat\u0103 suplimentar pentru buget.<\/p>\n

\nSe anun\u0163\u0103 o toamn\u0103 fiscal\u0103 complicat\u0103, \u00een concluzie. Toate discu\u0163iile \u015fi deciziile se vor desf\u0103\u015fura sub bagheta alegerilor electorale, iar mediul de afaceri a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vad\u0103 care vor fi m\u0103surile de corectare a deficitului bugetar \u015fi care vor avea un impact asupra businessului. Companiile \u015ftiu \u00een mod cert c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 centura de siguran\u0163\u0103, \u00eens\u0103, cel pu\u0163in \u00een acest moment \u015fi p\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce trece presiune alegerilor, nu va \u015fti c\u00e2t de mult va trebui str\u00e2ns\u0103.  <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCe alte p\u00e2rghii de colectare a veniturilor mai are guvernul \u00een afar\u0103 de taxe<\/strong><\/span>
\nCum arat\u0103 veniturile nefiscale pe principalele categorii \u00een bugetul pe 2024 vs. execu\u0163ia din 2023.<\/strong><\/p>\n

\nGuvernul, \u00een afar\u0103 de taxe, impozite, contribu\u0163ii \u015fi fonduri europene, mai are categoria de venituri nefiscale, care se duc spre 10% din totalul veniturilor la bugetul general consolidat. Este vorba, printre altele, de venituri din amenzi, chirii, patrimoniu de stat sau dob\u00e2nzile pe care Trezoreria la \u00eencaseaz\u0103 pentru depozite. La venituri nefiscale intr\u0103 \u015fi profiturile companiilor de stat, din care cele mai importante sunt de la companiile de energie unde statul are diverse participa\u0163ii.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Guvernul a promis lini\u015fte fiscal\u0103 \u00een 2024, dar deja s-au operat mai multe modific\u0103ri ale codului fiscal dec\u00e2t \u00een 2023, a\u015fa cum arat\u0103 num\u0103r\u0103torile consultan\u0163ilor fiscali. Peste companii \u015fi persoane fizice a venit un iure\u015f de modific\u0103ri pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA \u015fi e-Transport. Vara, pu\u0163in mai lini\u015ftit\u0103, dar […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[411,189,188,9,31102,433,7262,7366],"class_list":["post-230232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-deficit","tag-deficit-bugetar","tag-economie","tag-guvern","tag-mediul-de-afaceri","tag-premier","tag-taxe","tag-tva"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=230232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230232\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=230232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=230232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=230232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}