{"id":229700,"date":"2024-09-02T10:00:00","date_gmt":"2024-09-02T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=229700"},"modified":"2024-09-02T10:00:00","modified_gmt":"2024-09-02T10:00:00","slug":"de-ce-nu-prea-mai-fac-corporatistii-copii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=229700","title":{"rendered":"De ce nu (prea) mai fac corporati\u015ftii copii?"},"content":{"rendered":"

\nPresiunea de a avea rezultate, frica de a rata oportunit\u0103\u0163i de carier\u0103, burnoutul, c\u00e2t \u015fi goana dup\u0103 work-life balance \u015fi dezvoltare personal\u0103 sunt c\u00e2\u0163iva dintre factorii care contribuie la am\u00e2narea tot mai mult a deciziei de a face copii \u00een r\u00e2ndul tinerilor din medii urbane  corporatiste. A devenit oare succesul un contraceptiv modern?<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDou\u0103 dintre cele mai citite articole pe site-ul BUSINESS Magazin se refereau la dou\u0103 motive, diametral opuse, pentru care tinerii din Rom\u00e2nia fac din ce \u00een ce mai pu\u0163ini copii: pe de o parte, disponibilitatea vacan\u0163elor, apari\u0163ia low-costurilor, a distrac\u0163iilor din ce \u00een ce mai accesibile care nu las\u0103 timp pentru via\u0163a de familie \u015fi, pe de alt\u0103 parte, cre\u015fterea costului vie\u0163ii, dorin\u0163a de a avea stabilitate financiar\u0103, o carier\u0103, o locuin\u0163\u0103, a milenialilor care poate acord\u0103 mai mult timp de g\u00e2ndire deciziei de a face un copil. Ne-am \u00eentrebat dac\u0103 vreunul dintre motive este mai corect dec\u00e2t cel\u0103lalt \u2013 nu neap\u0103rat la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i \u2013 evolu\u0163ia demografic\u0103 per total fiind influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori economici, sociali \u015fi culturali \u2013 , c\u00e2t mai ales \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor moderni, cei care ne \u00eenconjoar\u0103, cei care au acces la educa\u0163ie, resurse, bani \u015fi, \u00een limbaj corporatist, \u201eknow-how\u201d.<\/p>\n

\n\"\"Faptul c\u0103 natalitatea este \u00een sc\u0103dere nu mai e demult o noutate \u2013 amintim doar c\u00e2teva date publice de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 \u015fi Eurostat: dac\u0103 \u00een anul 1990, \u00een Rom\u00e2nia se n\u0103\u015fteau 314.746 de copii \u2013 \u00een prezent, valoarea este de dou\u0103 ori mai mic\u0103 \u015fi \u00een continu\u0103 sc\u0103dere: \u00een jur de 155.000 de copii s-au n\u0103scut \u00een anul 2023, iar cele mai recente valori pentru anul \u00een curs arat\u0103 un continuu declin – \u00een luna mai 2024, num\u0103rul n\u0103scu\u0163ilor vii a fost cu 2.219 de copii mai pu\u0163ini fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 a anului trecut (11.505), adic\u0103 un minus de 16,2% comparativ cu aceea\u015fi lun\u0103 din anul 2023. Alte date statistice arat\u0103 c\u0103, dac\u0103 \u00een anii \u02bc80 v\u00e2rsta medie a mamelor era de 25 de ani, iar \u00een perioada 1990-1997 ajunsese s\u0103 fie chiar \u015fi mai mic\u0103, oscil\u00e2nd la 24,3 \u2013 24,5 ani, \u00een 2002 \u00eencepe o tendin\u0163\u0103 de am\u00e2nare a na\u015fterilor \u015fi astfel cre\u015fterea v\u00e2rstei medii ajunge, \u00een 2023, la 27,5 (iar \u00een mediul urban este chiar mai ridicat\u0103 de at\u00e2t, de 29,2 ani). Femeile tinere fac din ce \u00een ce mai pu\u0163ini copii, \u00een timp ce opusul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru grupurile de v\u00e2rst\u0103 mai ridicate: potrivit Eurostat, \u00een UE ponderea na\u015fterilor la mame cu peste 40 de ani a crescut mai mult de dou\u0103 ori \u00eentre 2001 \u015fi 2019 – aceast\u0103 pondere a crescut \u00een toate statele membre \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia (\u00een acest caz \u00eens\u0103, \u0163ara noastr\u0103 se afl\u0103 \u00een partea fericit\u0103 a clasamentului, cu cea mai mic\u0103 pondere a mamelor peste 40 de ani \u2013 3,2%). Totu\u015fi, rata fertilit\u0103\u0163ii (un indicator demografic care m\u0103soar\u0103 num\u0103rul mediu de copii n\u0103scu\u0163i de o femeie pe parcursul vie\u0163ii ei fertile, \u00een general considerat\u0103 \u00eentre 15 \u015fi 49 de ani n.red.) se afl\u0103 \u00een declin, \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u00eenregistr\u00e2ndu-se una dintre cele mai mari sc\u0103deri ale acestui indicator \u2013 de la 1,77 la 1,2 \u00een intervalul 2019 \u2013 2023.  \u00cen timp ce motivele ce \u0163in de natalitate la nivelul unei societ\u0103\u0163i sunt complexe \u2013 vrem s\u0103 ne concentr\u0103m pe motivele pentru care un grup social – \u201eangaja\u0163ii moderni\u201d, pe care noi \u00eei numim colocvial\/generic, corporati\u015fti – am\u00e2n\u0103 aceast\u0103 decizie.<\/p>\n

\nSuccesul, un contraceptiv modern<\/strong><\/p>\n

\n\"\"\u201eCel mai performant contraceptiv  este reprezentat de cre\u015fterea veniturilor \u015fi, implicit, a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii. \u00cen momentul \u00een care un grup social, \u00een acest caz particular \u00abcorporati\u015ftii\u00bb, ajunge s\u0103 c\u00e2\u015ftige suficient de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi permit\u0103 lucruri \u015fi experien\u0163e pe care genera\u0163iile anterioare nu \u015fi le-au permis, ace\u015ftia vor acorda, prin compara\u0163ie cu genera\u0163iile anterioare sau cu alte grupuri, prioritate acumul\u0103rii de bunuri \u015fi experien\u0163e\u201d, consider\u0103 sociologul Romulus Oprica, managing partner al firmei BrandBerry. Prin experien\u0163e, ne putem referi at\u00e2t la activit\u0103\u0163i de explorare a lumii, experimentare a diverselor culturi \u015fi stiluri de via\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi la experimentarea succesului prin construirea unei cariere solide, explic\u0103 el. \u201eToate aceste oportunit\u0103\u0163i pe care alte grupuri sau genera\u0163ii nu le-au avut sunt motive suficient de puternice pentru a modifica semnificativ valorile dup\u0103 care ne ghid\u0103m \u00een via\u0163\u0103 \u015fi ordinea priorit\u0103\u0163ilor noastre, iar a te c\u0103s\u0103tori la o v\u00e2rst\u0103 mic\u0103 (25-30 de ani) \u015fi a avea un copil nu mai se afl\u0103 azi \u00een topul priorit\u0103\u0163ilor grupului profesional numit corporati\u015fti.\u201d Acesta este un aspect, citit mai degrab\u0103 \u00eentr-o not\u0103 pozitiv\u0103 de sociolog, prin care tinerii acumuleaz\u0103 experien\u0163e, evolueaz\u0103 profesional \u015fi, la momentul \u00een care vor avea un copil, vor fi suficient de maturi profesional \u015fi cu multe acumul\u0103ri spirituale pentru a l\u0103sa copilului\/copiilor lor o bogat\u0103 zestre imaterial\u0103 \u2013 \u201ePe care, de altfel, eu o consider mult mai valoroas\u0103 dec\u00e2t cea material\u0103\u201d. \u00centr-o not\u0103 mai pu\u0163in pozitiv\u0103, Romulus Oprica vorbe\u015fte \u015fi despre o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a realit\u0103\u0163ii, deloc boem\u0103, dup\u0103 cum spune chiar el, determinat\u0103 de aspectul economic: \u201eCre\u015fterea unui copil necesit\u0103 resurse financiare consistente, iar mul\u0163i tineri angaja\u0163i se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri semnificative precum un cost de trai ridicat provocat de o infla\u0163ie galopant\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, perspectivele nu sunt deloc certe nici din punct de vedere economic \u015fi nici social, f\u0103r\u0103 a mai pune la socoteal\u0103 instabilitatea mediului \u00eenconjur\u0103tor. \u015ei, pentru c\u0103 discut\u0103m de un grup bine preg\u0103tit, educat \u015fi poate mult prea ra\u0163ional, este perfect normal ca tinerii corporati\u015fti s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentrebarea: <<\u00cen ce lume aduc eu un copil?>> – o \u00eentrebare legitim\u0103 la care r\u0103spunsul depinde mult de optimismul respondentului\u201d.<\/p>\n

\nMatei St\u0103nculescu, cofondator \u015fi psihoterapeut \u00een cadrul centrului EKA, dar \u015fi trainer corporate, consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 categorii de angaja\u0163i. Prima ar fi cei care \u00ee\u015fi doresc foarte mult s\u0103 evolueze \u015fi se mint constant cu ideea c\u0103 \u201enu e acum momentul pentru un copil\u201d: \u201eDac\u0103 mi-a\u015f \u00eentemeia o familie sau dac\u0103 a\u015f face un copil, m-a\u015f deconcentra de la ceea ce am de f\u0103cut. Este foarte important s\u0103 trec peste semestrul \u0103sta sau s\u0103 trec peste anul \u0103sta sau s\u0103 finalizez proiectul, \u015fi aici intervine acel sabotor despre care eu am tot vorbit. O combina\u0163ie \u00eentre un hyper-achiever, un perfec\u0163ionist \u015fi un controller. Pentru a face lucrurile suficient de bine, trebuie s\u0103 fiu eu acum cu fr\u00e2iele \u00een m\u00e2n\u0103. Ace\u015fti trei sabotori lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi, din p\u0103cate, din experien\u0163a mea \u00een cabinet, spun c\u0103 pe la 35 de ani persoanele care au ales calea asta \u00eencep s\u0103 o regrete \u015fi con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 s-au tot autop\u0103c\u0103lit cu g\u00e2ndurile astea. Dar niciodat\u0103 n-a fost momentul potrivit, pentru c\u0103 dup\u0103 fiecare semestru a venit un alt semestru, dup\u0103 fiecare proiect a venit un alt proiect \u015f.a.m.d.\u201d Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o a doua categorie de oameni, cei care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 fac\u0103 un copil, dar care nu pot s\u0103 fac\u0103 un copil: \u201ePentru c\u0103 atunci c\u00e2nd stresul este la ni\u015fte cote foarte ridicate, atunci c\u00e2nd nivelul de cortizol \u00een organism este foarte sus, atunci c\u00e2nd exist\u0103 mult\u0103 frustrare, c\u00e2nd exist\u0103 nemul\u0163umire, c\u00e2nd exist\u0103 supra\u00eenc\u0103rcare, c\u00e2nd ne afl\u0103m deja pe o autostrad\u0103 c\u0103tre burnout, corpul nostru nu prea se poate concentra pe a face copii, \u015fi asta este o alt\u0103 mare problem\u0103, pentru c\u0103 oamenii care trec prin a\u015fa ceva sunt pu\u015fi \u00eentr-o situa\u0163ie destul de delicat\u0103\u201d. Stresul \u015fi oboseala cronic\u0103 deseori fac ca, dincolo de dorin\u0163a de a avea un copil \u015fi de prioritizarea acestui aspect al vie\u0163ii, s\u0103 existe o imposibilitate fizic\u0103 \u00een acest sens. \u201eExpunerea prelungit\u0103 la stres activeaz\u0103 sistemul nervos simpatic, duce la cre\u015fterea nivelului de cortizol \u015fi se \u015ftie c\u0103 nivelurile ridicate \u015fi constante de cortizol pot perturba func\u0163iile cognitive, reglarea emo\u0163ional\u0103, pot afecta echilibrul hormonal, inclusiv, evident, sistemul reproduc\u0103tor.\u201d Totodat\u0103, subliniaz\u0103 psihoterapeutul, oboseala cronic\u0103 \u015fi epuizarea pot afecta inclusiv capacitatea de luare a deciziilor \u015fi pot amplifica percep\u0163ia c\u0103, dac\u0103 ai un copil, se adaug\u0103 o povar\u0103 suplimentar\u0103, te va deconcentra de la ce ai tu de f\u0103cut, de la planurile tale de carier\u0103 \u015f.a.m.d. \u201eReiterez c\u0103, mai t\u00e2rziu, majoritatea oamenilor ajung s\u0103 regrete modul \u0103sta de g\u00e2ndire.\u201d Normele sociale \u015fi a\u015ftept\u0103rile societ\u0103\u0163ii moderne au \u015fi acestea un cuv\u00e2nt de spus \u00een decizia angaja\u0163ilor de a nu avea copii: \u201ePe m\u0103sur\u0103 ce normele tradi\u0163ionale legate de familie \u015fi rolurile de gen se schimb\u0103, \u015fi tr\u0103im ni\u015fte vremuri \u00een care ele se schimb\u0103, decizia de a nu avea copii devine din ce \u00een ce mai acceptat\u0103 \u015fi chiar \u00eencurajat\u0103. Vorbim aici despre mediile urbane \u015fi de cele corporative \u015fi de faptul c\u0103 e mult mai dezirabil\u0103 ideea de a te concentra pe dezvoltarea carierei \u015fi pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii personale dec\u00e2t pe ideea de a-\u0163i \u00eentemeia o familie. Care, iat\u0103, cu acest termen de tradi\u0163ional \u00een coad\u0103, poate s\u0103 capete o conota\u0163ie care s\u0103 nu mai fie la fel de sexy pentru corporatistul de azi. Cumva tr\u0103im ni\u015fte vremuri \u00een care este cool s\u0103 fii pe contrasens, ni\u015fte vremuri \u00een care e\u015fti \u00een trend dac\u0103 e\u015fti atipic, special, dac\u0103 deciziile tale par s\u0103 fie un pic din afara normelor sociale, automat devii mai interesant cam \u00een orice cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDr. Andreea Veli\u015fcu, medic primar \u015fi doctor \u00een medicin\u0103, observ\u0103 c\u0103, \u00een general, cuplurile care ajung la clinica de fertilitate Embryos, al c\u0103rei cofondator este, fac parte din marea \u201efamilie\u201d a celor care, din motive \u00eentemeiate, sociale \u015fi economice, ajung s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 un copil mai t\u00e2rziu comparativ cu istoria recent\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri. \u201eEste datoria noastr\u0103 s\u0103-i ajut\u0103m s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 familia a\u015fa cum vor. Societatea modern\u0103 a adus multe avantaje, mai ales pentru femei, dar, din p\u0103cate, biologia nu a \u0163inut pasul cu vremurile.\u201d Din discu\u0163iile cu aceste cupluri, \u015fi medicul observ\u0103 c\u0103 siguran\u0163a locului de munc\u0103, cariera care presupune din ce \u00een ce mai multe ore petrecute \u00een acest scop, dorin\u0163a imprimat\u0103 de societate de a avea c\u00e2t mai multe lucruri materiale \u00eenainte de a procrea \u015fi banii, care sunt v\u0103zu\u0163i ca foarte importan\u0163i \u00een educa\u0163ia \u015fi cre\u015fterea copiilor, se num\u0103r\u0103 printre motivele care duc la \u00eent\u00e2rzierea deciziei de a face copii. Cariera \u015fi ambi\u0163iile profesionale au ca principal impact am\u00e2narea deciziei de a avea copii, iar de aici vin toate problemele legate de v\u00e2rst\u0103 (foarte important factor de fertilitate la femei) \u015fi de diverse boli care apar odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eStresul este v\u0103zut de multe ori de medic \u015fi de pacien\u0163i ca un factor important care afecteaz\u0103 fertilitatea. Dar nu putem s\u0103 punem totul pe seama stresului. Via\u0163a pe care o ducem acum este plin\u0103 de neprev\u0103zut, cu multe ore de munc\u0103 \u015fi un nivel crescut al cortizolului. Este important s\u0103 ne g\u0103sim propria balan\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 ne asum\u0103m stilul de via\u0163\u0103. Abia dup\u0103 aceea vom g\u0103si \u015fi solu\u0163ii\u201d, adaug\u0103 ea. Medicul observ\u0103 c\u0103 decizia de a avea sau a nu avea un copil este una asumat\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 de cuplurile tinere care li se adreseaz\u0103 \u2013 un argument \u00een acest sens fiind femeile tinere care \u00ee\u015fi congeleaz\u0103 ovocitele pentru a nu avea surpriza nepl\u0103cut\u0103 la v\u00e2rste de peste 38-40 de ani c\u0103 nu mai pot s\u0103 aib\u0103 un copil. Ea adaug\u0103 c\u0103 o schimbare \u00een natalitate a venit \u015fi post-COVID. \u201ePandemia de COVID-19 a avut un efect mixt asupra fertilit\u0103\u0163ii. \u00cen timp ce unele cupluri au am\u00e2nat planurile de a avea copii din cauza incertitudinii economice \u015fi de s\u0103n\u0103tate, altele au decis s\u0103 profite de timpul petrecut acas\u0103 pentru a \u00eentemeia o familie.\u201d Impactul pe termen lung al pandemiei asupra natalit\u0103\u0163ii va deveni mai clar \u00een urm\u0103torii ani, subliniaz\u0103 ea. \u201eFormele de familie devin din ce \u00een ce mai diverse, incluz\u00e2nd familii monoparentale, familii cu p\u0103rin\u0163i de acela\u015fi sex \u015fi familii extinse care tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103, ceea ce poate influen\u0163a modul \u00een care politicile de sprijin familial sunt concepute \u015fi implementate. Valorile \u015fi priorit\u0103\u0163ile sociale se schimb\u0103, cu un accent tot mai mare pe echilibrul \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103. Genera\u0163iile tinere pot prioritiza mai mult calitatea vie\u0163ii \u015fi flexibilitatea, ceea ce poate influen\u0163a deciziile legate de \u00eentemeierea unei familii.\u201d<\/p>\n

\n\"\"Decizia de a am\u00e2na sau evita s\u0103 aib\u0103 copii a unui cuplu modern este adesea influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, iar din experien\u0163a Cristinei Milicescu, psiholog clinician \u015fi psihoterapeut \u00een formare \u00een psihoterapia sistemic\u0103 pentru copii, cuplu \u015fi familie \u00een cadrul clinicii de psihologie re:mind, at\u00e2t dorin\u0163a de a avea libertatea de a tr\u0103i f\u0103r\u0103 responsabilitatea cre\u015fterii unui copil, c\u00e2t \u015fi dorin\u0163a de a performa la locul de munc\u0103 joac\u0103 roluri esen\u0163iale \u00een aceast\u0103 decizie. Mediul corporativ este adesea foarte competitiv, solicit\u00e2nd performan\u0163\u0103 constant\u0103, adaptabilitate \u015fi disponibilitate. \u201eAngaja\u0163ii simt adesea c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi investeasc\u0103 majoritatea timpului \u015fi energiei pentru a-\u015fi atinge obiectivele profesionale \u015fi pentru a avansa \u00een carier\u0103. Aceast\u0103 presiune constant\u0103 poate duce la percep\u0163ia c\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile parentale ar putea afecta negativ performan\u0163a lor la locul de munc\u0103 sau chiar ar putea \u00eempiedica progresul profesional.\u201d Pe de alt\u0103 parte, dorin\u0163a de libertate personal\u0103 este un alt motiv major pentru care mul\u0163i decid s\u0103 am\u00e2ne sau s\u0103 evite s\u0103 aib\u0103 copii. \u201eOamenii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 flexibilitatea de a se dedica activit\u0103\u0163ilor personale, cum ar fi c\u0103l\u0103toriile, hobby-urile \u015fi dezvoltarea personal\u0103. \u00centr-o societate care pune accent pe independen\u0163\u0103 \u015fi autorealizare, mul\u0163i angaja\u0163i simt c\u0103 a avea un copil ar putea limita aceste libert\u0103\u0163i \u015fi ar aduce o serie de responsabilit\u0103\u0163i \u015fi compromisuri pe care nu sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 le fac\u0103.\u201d De asemenea, men\u0163ioneaz\u0103 ea, un factor \u00een plus \u0163ine de influen\u0163a social media \u015fi a culturii moderne, care promoveaz\u0103 adesea un stil de via\u0163\u0103 idealizat, centrat pe realiz\u0103ri personale \u015fi profesionale: \u201eAceast\u0103 presiune social\u0103 adaug\u0103 un strat suplimentar de stres, f\u0103c\u00e2ndu-i pe mul\u0163i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ating\u0103 anumite standarde de succes \u00eenainte de a considera oportun\u0103 formarea unei familii\u201d. Cristina Milicescu men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi c\u0103 a fost recent implicat\u0103 \u00een proiecte privind evaluarea riscurilor psihosociale la locul de munc\u0103 \u015fi unul dintre factorii des men\u0163iona\u0163i de angaja\u0163ii din companii mici \u015fi mari este presiunea pe care o resimt. \u201eAceasta poate veni din dou\u0103 direc\u0163ii: extern\u0103, c\u00e2nd este legat\u0103 de modul \u00een care sunt trasate activit\u0103\u0163ile \u015fi cerute rezultatele de c\u0103tre organiza\u0163ii, \u015fi intern\u0103, c\u00e2nd modul \u00een care oamenii \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 resursele interne pentru a ajunge la rezultate este ineficient. Dar \u00een ultimii ani, mai ales, remarc\u0103m cu to\u0163ii, cu ochiul liber, o cre\u015ftere a triadei stres-anxietate-depresie, respectiv burnout, st\u0103ri psihice din ce \u00een ce mai des \u00eent\u00e2lnite \u00een cabinetele noastre, care necesit\u0103 tratament, timp \u015fi r\u0103bdare, av\u00e2nd un impact negativ direct asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, energiei, rela\u0163iilor \u015fi percep\u0163iei asupra viitorului. Ace\u015fti factori, cumula\u0163i cu presiunile mediului de lucru, contribuie la o reticen\u0163\u0103 general\u0103 de a-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163ile parentale.\u201d Stresul constant \u015fi oboseala cronic\u0103 epuizeaz\u0103 resursele fizice \u015fi emo\u0163ionale, iar acest nivel de epuizare face dificil\u0103 gestionarea responsabilit\u0103\u0163ilor suplimentare, cum ar fi cre\u015fterea unui copil, ceea ce \u00eei determin\u0103 pe mul\u0163i s\u0103 am\u00e2ne sau s\u0103 evite complet aceast\u0103 decizie. \u201eStresul prelungit poate duce la diverse probleme de s\u0103n\u0103tate, inclusiv tulbur\u0103ri de somn, anxietate, depresie \u015fi alte afec\u0163iuni cronice. Aceste probleme de s\u0103n\u0103tate ne afecteaz\u0103 capacitatea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103 de a ne angaja \u00een paternitate\/maternitate. \u00cen astfel de cazuri, ne concentr\u0103m \u00een mod natural pe g\u0103sirea unor modalit\u0103\u0163i de a ne recupera energia \u015fi de a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i starea de bine. Aceasta poate include activit\u0103\u0163i de relaxare, hobby-uri sau terapii, care, din nou, necesit\u0103 timp \u015fi dedicare. Astfel, ideea de a ad\u0103uga responsabilitatea de a cre\u015fte un copil poate p\u0103rea cople\u015fitoare \u015fi incompatibil\u0103 cu necesitatea de a ne \u00eengriji pe noi \u00een\u015fine.\u201d Apoi, stresul \u015fi oboseala cronic\u0103 afecteaz\u0103 negativ rela\u0163iile de cuplu, gener\u00e2nd conflicte \u015fi reduc\u00e2nd timpul \u015fi calitatea interac\u0163iunilor \u00eentre parteneri. \u201e\u00centr-un astfel de context, cuplurile pot considera c\u0103 nu au o baz\u0103 suficient de solid\u0103 pentru a aduce un copil \u00een via\u0163a lor, prefer\u00e2nd s\u0103 am\u00e2ne aceast\u0103 decizie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd rela\u0163ia lor devine mai stabil\u0103 \u015fi mai pu\u0163in afectat\u0103 de stres. Starea permanent\u0103 de anxietate poate crea o viziune pesimist\u0103 asupra viitorului, \u00een care oamenii se simt incapabili s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor suplimentare, precum decizia de a avea copii, deoarece viitorul pare deja suficient de dificil f\u0103r\u0103 a ad\u0103uga noi responsabilit\u0103\u0163i\u201d, mai spune Milicescu. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cultura organiza\u0163ional\u0103 din multe corpora\u0163ii pune accent pe performan\u0163\u0103, competi\u0163ie \u015fi disponibilitate constant\u0103, ceea ce poate descuraja angaja\u0163ii s\u0103 \u00ee\u015fi ia timp pentru via\u0163a personal\u0103. \u00centr-un astfel de mediu, decizia de a avea copii poate p\u0103rea un obstacol \u00een calea succesului profesional, determin\u00e2nd angaja\u0163ii s\u0103 prioritizeze cariera \u00een detrimentul vie\u0163ii de familie.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Mai bine pl\u0103tit, mai pu\u0163in familist?<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDe\u015fi mul\u0163i corporati\u015fti c\u00e2\u015ftig\u0103 salarii mai mari dec\u00e2t media, costurile asociate cre\u015fterii unui copil sunt considerabile (educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, locuin\u0163\u0103 etc.)\u201d, observ\u0103 sociologul Alexandru Dincovici, fondator al IziBiz Consulting. \u00cen contextul unui mediu economic fluctuant \u015fi al cre\u015fterii costului vie\u0163ii, mul\u0163i am\u00e2n\u0103 decizia de a avea copii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se simt mai siguri financiar. \u201e\u015ei pe m\u0103sur\u0103 ce am\u00e2ni, unii mai \u015fi renun\u0163\u0103. Se spune c\u0103 tr\u0103im \u00een policriz\u0103, \u00een orice caz, \u015fi \u00een ultimii ani am avut tot mai multe exemple.\u201d Pandemie, r\u0103zboi, infla\u0163ie galopant\u0103, \u00eenc\u0103lzire global\u0103, toate contribuie la climatul acesta de insecuritate,  \u00een opinia sociologului.<\/p>\n

\n\u201eIar dac\u0103 la \u00eenceput de carier\u0103 nu \u00ee\u0163i permi\u0163i financiar un copil, asta dac\u0103 ai rela\u0163ie stabil\u0103, c\u0103 nici aici nu cred c\u0103 st\u0103m neap\u0103rat mai bine, pe m\u0103sur\u0103 ce te dezvol\u0163i \u015fi c\u00e2\u015ftigi mai bine e posibil s\u0103 pierzi alt tip de disponibilitate.\u201d<\/p>\n

\nNivelul de educa\u0163ie, venitul corporati\u015ftilor \u015fi decizia de a nu avea copii pare c\u0103 sunt corelate. \u201e\u00cen general, persoanele cu venituri mai mari sunt \u015fi persoane care au un nivel mai ridicat de educa\u0163ie \u015fi asta face ca \u015fi aspira\u0163iile lor s\u0103 fie mai mari. Iat\u0103 de ce astfel de persoane pot privi apari\u0163ia unui copil ca pe ceva ce le perturb\u0103 un pic armonia, pentru c\u0103 vine cu multe incertitudini. Copilul vine cu datul programului peste cap. Persoanele astea sunt destul de organizate, au un program destul de riguros \u015fi un copil ar putea s\u0103 perturbe toate astea, pe de o parte. Pe de alt\u0103 parte, \u015fi nivelul crescut al a\u015ftept\u0103rilor este suficient de mare \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi doresc s\u0103 fie p\u0103rin\u0163i mai buni dec\u00e2t p\u0103rin\u0163ii pe care i-au avut sau s\u0103 se ridice cel pu\u0163in la nivelul acestora\u201d, observ\u0103 \u015fi Matei St\u0103nculescu. Aceasta se traduce \u00een \u015fcoli care pot s\u0103 fie scumpe, \u015fcoli private, sporturi care pot s\u0103 fie scumpe, experien\u0163e, excursii \u015f.a.m.d.: \u201e\u015ei atunci, structura lor le spune c\u0103 mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 ajung\u0103 la o stabilitate financiar\u0103 \u015fi la ni\u015fte venituri foarte ridicate, ca mai apoi s\u0103 fie momentul oportun s\u0103 fac\u0103 un copil bun. Persoanele care au un nivel de educa\u0163ie mai sc\u0103zut, care au ni\u015fte a\u015ftept\u0103ri mai mici de la via\u0163\u0103, care se mul\u0163umesc cu mai pu\u0163in nu vor avea problema asta \u015fi, dimpotriv\u0103, vor merge pe concepte precum: \u00abA\u015fa cum bunica a putut s\u0103 pun\u0103 m\u0103m\u0103lig\u0103 pentru opt copii, a\u015fa o s\u0103 pot \u015fi eu s\u0103 cresc un copil sau doi. Nu e niciun fel de problem\u0103. O s\u0103-i ofer copilului meu timpul meu. Dragostea mea n-are neap\u0103rat nevoie de cine \u015ftie ce excursii sau obiecte foarte costisitoare.\u00bb Deci, iat\u0103 cum cele dou\u0103 categorii pot s\u0103 difere \u00een tiparul de g\u00e2ndire.\u201d Faptul c\u0103 nivelul de educa\u0163ie \u015fi veniturile corporati\u015ftilor pot influen\u0163a \u00een mod semnificativ decizia de a nu avea copii este \u00eent\u0103rit de Cristina Milicescu, care observ\u0103 c\u0103 aceast\u0103 corela\u0163ie se manifest\u0103 printr-o combina\u0163ie de priorit\u0103\u0163i personale, percep\u0163ii asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare, acces la informa\u0163ii \u015fi impactul stresului profesional, toate acestea reflect\u00e2nd tendin\u0163ele actuale din societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi nu numai, \u00een care valorile \u015fi normele sociale se schimb\u0103. \u201eAstfel, exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 tot mai pronun\u0163at\u0103 de a valoriza independen\u0163a personal\u0103, mobilitatea profesional\u0103 \u015fi experien\u0163ele individuale, toate acestea put\u00e2nd duce la am\u00e2narea deciziei de a avea copii. Cuplurile tinere sunt mai dispuse s\u0103 \u00ee\u015fi prioritizeze aspira\u0163iile \u015fi dorin\u0163ele personale, \u00eenainte de a se angaja \u00een responsabilit\u0103\u0163ile parentale.\u201d Persoanele cu un nivel de educa\u0163ie ridicat \u015fi venituri mari tind s\u0103 acorde o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 dezvolt\u0103rii profesionale \u015fi personale, investesc mult timp \u015fi resurse \u00een carier\u0103, aspir\u00e2nd la pozi\u0163ii de conducere sau roluri de specialitate care necesit\u0103 efort constant \u015fi dedicare. \u201eNivelul de educa\u0163ie ridicat este asociat \u015fi cu un acces mai mare la informa\u0163ii legate de planificarea familial\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tatea reproductiv\u0103. Aceste persoane sunt mai bine informate despre op\u0163iunile de contracep\u0163ie \u015fi \u00ee\u015fi planific\u0103 via\u0163a familial\u0103 \u00een mod strategic, adesea aleg\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 copii mai t\u00e2rziu \u00een via\u0163\u0103 sau deloc.\u201d \u00cen plus, cuplurile cu venituri mari \u015fi educa\u0163ie superioar\u0103 sunt adesea mai con\u015ftiente de costurile asociate cre\u015fterii unui copil \u015fi \u00ee\u015fi doresc s\u0103 ofere cele mai bune condi\u0163ii pentru acesta. Astfel, pot am\u00e2na decizia de a avea copii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd consider\u0103 c\u0103 au atins un nivel optim de stabilitate financiar\u0103 \u015fi resurse materiale. \u201eMentalitatea legat\u0103 de preg\u0103tirea venirii unui copil se schimb\u0103. Oamenii \u00ee\u015fi doresc acum s\u0103 aib\u0103 tot ce trebuie atunci c\u00e2nd decid s\u0103 aib\u0103 un copil, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2nd copilul venea indiferent dac\u0103 exista sau nu un cadru complet, cum ar fi cas\u0103, ma\u015fin\u0103, joburi stabile. Mul\u0163i adul\u0163i se uit\u0103 acum mai atent la aceste aspecte, iar mentalitatea veche conform c\u0103reia \u00abfiecare copil vine cu p\u00e2inea lui\u00bb pare dep\u0103\u015fit\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nWork life-balance-ul care duce la imbalance <\/strong><\/p>\n

\nPercep\u0163ia asupra echilibrului \u00eentre via\u0163a personal\u0103 \u015fi profesional\u0103 joac\u0103 \u015fi ea un rol important \u00een decizia de a nu avea copii, mai observ\u0103 psihoterapeutul Cristina Milicescu. \u201e\u00cen cabinet, am observat c\u0103 mul\u0163i dintre clien\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een mediul corporativ sunt profund preocupa\u0163i de modul \u00een care \u00ee\u015fi pot gestiona eficient timpul \u015fi resursele \u00eentre carier\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103. Echilibrul \u00eentre aceste dou\u0103 domenii devine o prioritate esen\u0163ial\u0103 pentru mul\u0163i, iar ideea de a ad\u0103uga responsabilitatea cre\u015fterii unui copil \u00een aceast\u0103 ecua\u0163ie poate p\u0103rea cople\u015fitoare.\u201d Mediul de lucru modern impune adesea cerin\u0163e ridicate, cu ore lungi \u015fi un nivel constant de performan\u0163\u0103, iar \u00een aceste condi\u0163ii, mul\u0163i consider\u0103 c\u0103 a avea un copil ar putea destabiliza \u015fi mai mult echilibrul fragil pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel men\u0163in\u0103. Timpul \u015fi energia necesare pentru a se dedica unui copil ar putea compromite nu doar performan\u0163a profesional\u0103, ci \u015fi capacitatea de a se \u00eengriji pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi de a se bucura de via\u0163a personal\u0103. Dar la fel de bine Cristina Milicescu observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi  viitori p\u0103rin\u0163i care se str\u0103duiesc s\u0103 le \u00eembine pe am\u00e2ndou\u0103 \u015fi care \u00ee\u015fi activeaz\u0103 un sistem de suport alc\u0103tuit fie din bunici sau bone, fie din servicii de tip cre\u015f\u0103, \u015fi revin mult mai repede la munc\u0103. Sunt \u015fi cei care fac cu schimbul c\u00e2nd vine vorba de concediul de cre\u015ftere a copilului: \u201eCunosc \u015fi c\u00e2\u0163iva ta\u0163i care au decis s\u0103 fie ei cei care r\u0103m\u00e2n acas\u0103 cu copilul, tocmai pentru c\u0103 mama are o carier\u0103 mai solid\u0103\u201d. Un alt aspect important este influen\u0163a valorilor culturale \u015fi sociale contemporane, care pun un accent puternic pe auto-realizare, autonomie, independen\u0163\u0103: \u201eOamenii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 exploreze lumea, s\u0103 fie spontani, s\u0103 participe la diverse activit\u0103\u0163i sociale \u015fi culturale \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte hobby-urile \u015fi interesele personale. Aceste activit\u0103\u0163i sunt percepute ca fiind incompatibile cu responsabilit\u0103\u0163ile parentale, care necesit\u0103 timp, aten\u0163ie \u015fi resurse semnificative\u201d. De asemenea, \u00een contextul actual al re\u0163elelor sociale, exist\u0103 o presiune constant\u0103 de a prezenta o imagine a succesului \u015fi fericirii, care adesea exclude aspectele mai provocatoare \u015fi mai dificile ale vie\u0163ii de familie: \u201eAceast\u0103 idealizare a unei vie\u0163i f\u0103r\u0103 copii, plin\u0103 de libertate \u015fi posibilit\u0103\u0163i nelimitate, contribuie la percep\u0163ia c\u0103 a deveni p\u0103rinte poate fi un obstacol \u00een calea realiz\u0103rii personale \u015fi profesionale\u201d.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCine am\u00e2n\u0103 mai mult decizia \u2013 el sau ea?<\/strong><\/em><\/p>\n

\n\u00cen timp ce dr. Andreea Veli\u015fcu observ\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 notabil\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei \u00een ceea ce prive\u015fte motivele pentru care aleg s\u0103 nu fac\u0103 copii: \u201eSunt acelea\u015fi motiva\u0163ii: partenerul potrivit, momentul potrivit \u00een carier\u0103, situa\u0163ia financiar\u0103 \u015fi presiunea social\u0103\u201d, ea subliniaz\u0103 totu\u015fi importan\u0163a factorilor biologici. \u201eDin p\u0103cate, exist\u0103 o inegalitate biologic\u0103: b\u0103rba\u0163ii pot procrea p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rste mai \u00eenaintate, dar femeile nu. Aceast\u0103 particularitate le oblig\u0103 pe femei s\u0103 fie mai informate \u015fi s\u0103 ia decizii mai rapide.\u201d<\/p>\n

\n\"\"\u201eCumva, societatea a\u015fteapt\u0103 de la femeie ca s\u0103 se \u00eent\u00e2mple treaba asta. B\u0103rba\u0163ii resimt mai pu\u0163in presiunea, de\u015fi mai nou lucrurile \u00eencep s\u0103 se echilibreze, dar cu un plus totu\u015fi ca greutate \u00een partea femeilor. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care vine \u015fi cu ni\u015fte superfacilit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103 sau chiar din lume pentru mame – posibilitatea de a sta doi ani acas\u0103 pentru o femeie este ceva extraordinar\u201d, observ\u0103 psihoterapeutul Matei St\u0103nculescu. Dar, totodat\u0103, pentru o femeie preocupat\u0103 de carier\u0103, ideea de a avea un copil poate s\u0103 par\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. \u201eDoi ani \u00een care cariera mea va sta pe loc? Doi ani \u00een care o s\u0103 fiu genul acela de femeie care face curat \u00een cas\u0103 \u015fi g\u0103te\u015fte \u015fi-\u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103 so\u0163ul seara c\u00e2nd o s\u0103 vin\u0103 de la serviciu? El o s\u0103 aib\u0103 treab\u0103, el o s\u0103 fie important \u015fi eu cumva o s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een urm\u0103 \u015fi o s\u0103 devin femeia aia care a fost poate mama, bunica, str\u0103bunica. E o presiune foarte mare \u015fi din punctul acesta de vedere, la care se adaug\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea aceasta pe care genera\u0163ia nou\u0103 a atins-o. Femeia modern\u0103 se ambi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi mai tare s\u0103 fie contra.\u201d Astfel, presiuni de tipul \u201eVoi c\u00e2nd o s\u0103 face\u0163i un copil? Ar fi bine s\u0103 nu-l face\u0163i prea t\u00e2rziu; timpul trece, dup\u0103 o s\u0103-\u0163i par\u0103 r\u0103u\u201d, nu fac dec\u00e2t s\u0103 genereze efectul opus pentru femeia de ast\u0103zi, suficient de emancipat\u0103 \u015fi care \u00ee\u015fi dore\u015fte at\u00e2t de mult libertatea, \u00eenc\u00e2t va avea impresia c\u0103, dac\u0103 va face un copil, se va conforma acestor presiuni. \u201eFaptul c\u0103 nu va face un copil o va face s\u0103 se simt\u0103 mai puternic\u0103 \u015fi mai lini\u015ftit\u0103. Altfel spus, sfatul meu pentru to\u0163i cei din familii care doresc s\u0103-\u015fi \u00eemping\u0103 fiicele s\u0103 fac\u0103 mai repede un copil este s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la comentarii pentru c\u0103, \u00een definitiv, aceasta este o alegere personal\u0103 \u015fi de cuplu. Sunt \u015fanse mai mari ca a\u015fa s\u0103 func\u0163ioneze. Dac\u0103 v\u0103 ar\u0103ta\u0163i \u00eengrijorarea \u015fi dorin\u0163a prea tare, s-ar putea s\u0103 func\u0163ioneze fix invers, pentru c\u0103 va cre\u015fte presiunea suplimentar\u0103.\u201d Presiuni exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor: \u201eE cumva cool s\u0103 vezi un parc plin de ta\u0163i care \u00ee\u015fi plimb\u0103 copiii. Este cumva cool s\u0103 spui tu despre tine c\u0103 e\u015fti \u00een concediu parental \u015fi nu este mama. Sigur c\u0103 \u00eenc\u0103 nu cred c\u0103 suntem la 50-50, dar b\u0103rba\u0163ii cumva recupereaz\u0103 din diferen\u0163a care exista odinioar\u0103 \u00eentre sexe la acest capitol, adic\u0103 ei devin din ce \u00een ce mai implica\u0163i.\u201d Iar Cristina Milicescu observ\u0103 c\u0103, de\u015fi b\u0103rba\u0163ii pot avea \u015fi ei ambi\u0163ii profesionale \u015fi dorin\u0163e de independen\u0163\u0103, adesea percep motivele lor pentru a nu avea copii \u00eentr-un mod diferit. \u201ePentru mul\u0163i b\u0103rba\u0163i, decizia de a nu deveni p\u0103rin\u0163i poate fi influen\u0163at\u0103 de preocup\u0103ri legate de stabilitatea financiar\u0103 \u015fi de responsabilitatea financiar\u0103 pe care o implic\u0103 cre\u015fterea unui copil. B\u0103rba\u0163ii pot fi mai preocupa\u0163i de aspectele economice \u015fi de impactul pe termen lung al cre\u015fterii unui copil asupra resurselor lor financiare. De asemenea, unii b\u0103rba\u0163i pot sim\u0163i c\u0103 nu sunt preg\u0103ti\u0163i emo\u0163ional sau c\u0103 nu au sprijinul necesar pentru a face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor parentale.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPropriii p\u0103rin\u0163i \u2013 \u00eenc\u0103 un factor care influen\u0163eaz\u0103 decizia de a deveni p\u0103rin\u0163i<\/strong><\/em><\/p>\n

\nMergem mai departe, analiz\u00e2nd \u00een ce m\u0103sur\u0103 experien\u0163ele din copil\u0103rie \u015fi rela\u0163iile cu propriii p\u0103rin\u0163i pot influen\u0163a decizia de a nu avea copii. Persoanele care sunt mai educate, care au investit foarte mul\u0163i bani \u00een dezvoltarea personal\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 au diplome, facult\u0103\u0163i \u015f.a.m.d., sunt mai con\u015ftiente de propriile traume, de propriile defecte, de prejudec\u0103\u0163ile pe care le-au preluat de la p\u0103rin\u0163i, de comportamentele pe care le-au testat \u00een copil\u0103ria lor, dar pe care au ajuns s\u0103 le repete ast\u0103zi ca adul\u0163i etc, observ\u0103 Matei St\u0103nculescu.\u201ePentru aceste persoane, apare acea voce interioar\u0103 care \u015fopte\u015fte urm\u0103torul lucru: \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i vindeci tu toate traumele, s\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fti anumite blocaje din copil\u0103rie, s\u0103 treci peste anumite lucruri gre\u015fite pe care le-ai \u00eenv\u0103\u0163at de la p\u0103rin\u0163ii t\u0103i, ca mai apoi s\u0103 po\u0163i s\u0103 te ocupi de educa\u0163ia unui copil. Experien\u0163ele din copil\u0103rie, cu c\u00e2t persoanele sunt mai educate, cu at\u00e2t pot c\u00e2nt\u0103ri mai mult.\u201d Realitatea este \u00eens\u0103 c\u0103 procesul de autodescoperire este unul care poate dura toat\u0103 via\u0163a. \u00cen cadrul procesului terapeutic, se descoper\u0103 frecvent c\u0103 modul \u00een care o persoan\u0103 a tr\u0103it \u00een copil\u0103rie \u015fi dinamica familial\u0103 pot avea un impact major asupra alegerilor \u015fi temerilor legate de parentalitate, adaug\u0103 \u015fi psihoterapeutul Cristina Milicescu. \u201e\u00cen procesul terapeutic, descoperim frecvent c\u0103 modul \u00een care o persoan\u0103 a tr\u0103it \u00een copil\u0103rie \u015fi dinamica familial\u0103 au un impact profund asupra alegerilor \u015fi temerilor legate de a fi p\u0103rinte. Experien\u0163ele negative \u00een copil\u0103rie, cum ar fi neglijarea emo\u0163ional\u0103 sau abuzul, pot genera o team\u0103 profund\u0103 de a repeta acele traume.\u201d Pe de alt\u0103 parte, rela\u0163iile pozitive \u015fi sus\u0163in\u0103toare cu p\u0103rin\u0163ii pot influen\u0163a deciziile legate de parentalitate \u00een moduri diferite. \u201eRela\u0163iile pozitive cu p\u0103rin\u0163ii pot motiva o persoan\u0103 s\u0103 devin\u0103 p\u0103rinte, dar pot ap\u0103rea \u015fi presiuni interne dac\u0103 a\u015ftept\u0103rile sunt prea ridicate\u201d, explic\u0103 specialista. \u201ePersoana poate sim\u0163i c\u0103 nu este suficient de bine preg\u0103tit\u0103 pentru a atinge standardele pe care le-a tr\u0103it \u00een propria familie.\u201d \u00cen plus, rela\u0163iile complexe cu propriii p\u0103rin\u0163i, cum ar fi sentimentul de a fi fost cople\u015fit sau constr\u00e2ns de a\u015ftept\u0103rile lor, pot influen\u0163a dorin\u0163a de a deveni p\u0103rinte. Persoanele care au experimentat presiuni puternice din partea p\u0103rin\u0163ilor sunt adesea con\u015ftiente de dificult\u0103\u0163ile \u015fi compromisurile pe care le implic\u0103 rolul de p\u0103rinte \u015fi pot decide s\u0103 evite aceast\u0103 responsabilitate pentru a-\u015fi p\u0103stra autonomia personal\u0103. \u201eExperien\u0163ele din copil\u0103rie \u015fi rela\u0163iile cu propriii p\u0103rin\u0163i pot influen\u0163a at\u00e2t temerile legate de repetarea traumei, c\u00e2t \u015fi dorin\u0163ele de a oferi un mediu pozitiv \u015fi stabil pentru copii. \u00cen\u0163elegerea acestor influen\u0163e este esen\u0163ial\u0103 pentru a explora \u015fi a lucra prin propriile motiva\u0163ii \u015fi temeri legate de a deveni p\u0103rinte\u201d, concluzioneaz\u0103 ea.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nC\u00e2teva consecin\u0163e, dincolo de presiunea sistemului de pensii<\/strong><\/p>\n

\nDin perspectiv\u0103 sociologic\u0103, efectul pe termen lung al \u00eent\u00e2rzierii sau renun\u0163\u0103rii la decizia de a face un copil se transpune \u00een \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei \u015fi sc\u0103derea popula\u0163iei at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi \u00een UE. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 o presiune uria\u015f\u0103 pe sistemul de pensii deoarece vor fi mult mai pu\u0163ini oameni activi; lipsa for\u0163ei de munc\u0103 va \u00eensemna o sc\u0103dere consistent\u0103 a productivit\u0103\u0163ii ceea ce, \u00een spiral\u0103, poate genera o criz\u0103 economic\u0103 major\u0103. Schimb\u0103rile sociale vor fi structurale, pentru o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 va avea nevoie de mai mult \u00eengrijire, ceea ce va pune, \u00een continuare, presiune pe guverne \u015fi pe bugetele na\u0163ionale. \u201eA\u015f spune c\u0103 nu sun\u0103 chiar bine acest scenariu dar, mai apoi, ne aducem aminte c\u0103 tr\u0103im zile \u00een care evolu\u0163ia tehnologiei este at\u00e2t de rapid\u0103 \u00eenc\u00e2t m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 nu-i chiar imposibil s\u0103 ajungem s\u0103 fim ni\u015fte mo\u015fi \u015fi babe \u00eengriji\u0163i de c\u00e2te un robot umanoid personal, cu care s\u0103 dezbatem problemele politice ce vor urma \u015fi s\u0103 ne l\u0103s\u0103m copiii s\u0103 se bucure de tinere\u0163e. Sau, poate, pe modelul diver\u015filor pionieri, vom beneficia de \u00abschimbarea pieselor uzate\u00bb \u015fi vom tr\u0103i ferici\u0163i p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci tinere\u0163i\u201d, spune mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios sociologul Romulus Oprica. Din punct de vedere psihologic, decizia de a nu avea copii poate avea efecte deopotriv\u0103 pozitive \u015fi negative pentru un individ, mai reiese din discu\u0163ia cu Matei St\u0103nculescu: \u201eAm mai mult\u0103 flexibilitate, mai mult timp pentru c\u0103l\u0103torii, timp pe care \u00eel investesc \u00een mine, simt c\u0103 am mai mult\u0103 libertate, c\u0103 pot s\u0103 fac mai multe lucruri pentru mine \u2013 eu, personal, ca terapeut, nu v\u0103d nicio problem\u0103. Cunosc oameni, lucrez cu oameni care au luat aceast\u0103 decizie \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, s-au \u00eemp\u0103cat cu ea, sunt \u00eemp\u0103ca\u0163i c\u0103 au trecut deja de v\u00e2rsta la care ar putea avea copii \u015fi nu au niciun regret. Dar cunosc \u015fi foarte mul\u0163i, chiar mai mul\u0163i, care au ajuns s\u0103 regrete. \u015ei aici consecin\u0163ele psihologice sunt destul de grave, pentru c\u0103 defini\u0163ia depresiei este o minte blocat\u0103 \u00een trecut. Astfel, persoanele care iau aceast\u0103 decizie, dar nu sunt \u00eemp\u0103cate 100% cu ea, ajung s\u0103 dezvolte multe regrete \u015fi frustr\u0103ri, arunc\u00e2nd vina pe parteneri. Acest lucru poate duce la desp\u0103r\u0163ire.\u201d  Pentru cei care regret\u0103 decizia de a nu face copii, se poate ajunge la depresie, la sentimentul c\u0103 nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc locul \u00een nicio situa\u0163ie, la oameni care schimb\u0103 multe locuri de munc\u0103 sau care caut\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 multe experien\u0163e pentru a umple un gol, dar nu sunt neap\u0103rat con\u015ftien\u0163i de acest lucru; evident c\u0103 golul respectiv nu poate fi umplut, deoarece acum g\u00e2ndesc diferit fa\u0163\u0103 de cum g\u00e2ndeau \u00een tinere\u0163e. \u201eDar este prea t\u00e2rziu. \u015ei dac\u0103 nu se pot \u00eemp\u0103ca cu aceast\u0103 idee, clar vorbim despre depresie. Vorbim despre desp\u0103r\u0163ire sau despre multe certuri, lipsa satisfac\u0163iei, comportamente toxice \u015fi, de ce nu, cump\u0103r\u0103turi compulsive sau experien\u0163e din ce \u00een ce mai intense, care pot fi chiar periculoase la un moment dat, ne pot pune via\u0163a \u00een pericol – sporturi extreme, de exemplu.\u201d O alt\u0103 consecin\u0163\u0103 negativ\u0103 poten\u0163ial\u0103 este lipsa sprijinului la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u2013 dincolo de o pensie mai mic\u0103 \u2013 dup\u0103 cum observ\u0103 Cristina Milicescu: \u201ePersoanele care aleg s\u0103 nu aib\u0103 copii pot experimenta o anumit\u0103 izolare, deoarece nu au copii care s\u0103 le ofere sprijin \u015fi companie pe termen lung. Acest lucru poate duce la sentimentul de singur\u0103tate \u015fi la lipsa unui sistem de sprijin. Anumite persoane pot experimenta regrete sau sentimentul de pierdere legate de decizia de a nu avea copii, mai ales atunci c\u00e2nd observ\u0103 leg\u0103tura profund\u0103 dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii sau \u00een contextul schimb\u0103rilor personale \u015fi sociale care pot interveni mai t\u00e2rziu \u00een via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSolu\u0163iile pot veni \u015fi de la angajatori<\/strong><\/p>\n

\nSociologul Alexandru Dincovici observ\u0103 c\u0103 sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii este o problem\u0103 mai ales regional\u0103 deosebit de important\u0103, reprizent\u00e2nd doar o fa\u0163et\u0103 a deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 – de acum \u015fi din viitor. O consecin\u0163\u0103 a ei este \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, ceea ce duce la o serie \u00eentreag\u0103 de alte probleme, printre care presiune mare asupra sistemelor de s\u0103n\u0103tate, mai ales \u00een \u0163\u0103ri precum Rom\u00e2nia, unde speran\u0163a de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 este extrem de redus\u0103; presiune mare asupra sistemului de pensii, care devine nesustenabil; presiunea economic\u0103 foarte mare, mai ales legat\u0103 de joburile viitorului. \u201eDac\u0103 nu mai avem tineri, cine se va ocupa de industriile care se dezvolt\u0103 \u00een acest moment? \u015ei cine va mai lucra \u00een alte industrii care nu mai prezint\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 atractivitate?\u201d Momentan, crede Dincovici, se rezolv\u0103 mare parte din lucrurile acestea prin import de for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 solu\u0163ie duce la r\u00e2ndul ei la alte serii de probleme. \u201eCresc clivajele \u00een societate, \u015fi deja vedem cum migra\u0163ia este folosit\u0103, de ani buni, pentru a diviza \u015fi mai mult oamenii, iar pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fte num\u0103rul de str\u0103ini vom avea din ce \u00een ce mai multe conflicte culturale \u015fi probleme de coabitare, care vor necesita o gestionare deosebit de atent\u0103, \u015fi au nevoie de solu\u0163ii adecvate de guvernan\u0163\u0103, ceea ce nu avem.\u201d El subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 migran\u0163ii \u00een sine nu sunt problema, \u00eens\u0103 ei sunt deja folosi\u0163i ca material politic pentru a alimenta anumite tipuri de discursuri, iar pe m\u0103sur\u0103 ce se vor constitui \u00een comunit\u0103\u0163i din ce \u00een ce mai importante vor dori \u015fi ei o voce, \u015fi va fi normal s\u0103 o primeasc\u0103. \u201eCum se vor \u00een\u0163elege \u00eens\u0103 multiplele voci \u00eentre ele r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 extrem  de sensibil\u0103.\u201d<\/p>\n

\nRomulus Oprica consider\u0103 c\u0103 un r\u0103spuns posibil pentru solu\u0163iile ecua\u0163iei natalit\u0103\u0163ii ar putea veni de la \u201esora mai mare\u201d a Rom\u00e2niei, Fran\u0163a, care a implementat o serie de m\u0103suri de succes \u00een cre\u015fterea natalit\u0103\u0163ii, ajung\u00e2nd s\u0103 fie \u0163ara din UE cu cel mai mare spor natural. \u201eSunt foarte multe poten\u0163iale m\u0103suri de sprijin pentru familii, de la aloca\u0163ii, reduceri fiscale sau facilit\u0103\u0163i pentru achizi\u0163ionarea de locuin\u0163e, multe dintre m\u0103suri put\u00e2nd fi luate chiar de c\u0103tre administra\u0163iile locale (cre\u015fterea num\u0103rului de cre\u015fe, gr\u0103dini\u0163e, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii sistemului de educa\u0163ie \u015f.a.)\u201d, exemplific\u0103 sociologul. Concediile de maternitate \u015fi paternitate pot fi foarte atractive dac\u0103 sunt compensate generos, dar, pe l\u00e2ng\u0103 toate aceste m\u0103suri de natur\u0103 economic\u0103, Oprica este de p\u0103rere c\u0103 cea mai bun\u0103 m\u0103sur\u0103 pe care statul ar putea s\u0103 o ia ar fi s\u0103 acorde respectul cuvenit cet\u0103\u0163enilor \u015fi s\u0103 lucreze pentru a \u201eservi\u201d cu adev\u0103rat pl\u0103titorii de taxe. \u201e\u00cen momentul \u00een care  un cet\u0103\u0163ean este tratat cu respect, \u00een care statul, prin reprezentan\u0163ii s\u0103i, lucreaz\u0103 pentru binele comunitar, nivelul de \u00eencredere \u00een \u0163ar\u0103 ar cre\u015fte considerabil \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ar cre\u015fte \u015fi dorin\u0163a de a-\u0163i construi aici, \u00een Rom\u00e2nia, un viitor (care include \u015fi copii). Companiile private deja au f\u0103cut pa\u015fi \u00een sus\u0163inerea natalit\u0103\u0163ii prin construirea de cre\u015fe, acordarea unui program de lucru flexibil, suport financiar pentru p\u0103rin\u0163i \u015fi programe de dezvoltare personal\u0103 \u015fi parental\u0103. Aici, la companiile private, este mai simplu deoarece ele \u015fi-au \u00een\u0163eles mult mai repede interesul de a avea \u015fi p\u0103stra angaja\u0163ii buni.\u201d<\/p>\n

\nAlexandru Dincovici este, de asemenea, de p\u0103rere c\u0103 pentru a putea stimula natalitatea, cel mai important lucru care se poate face este \u00een primul r\u00e2nd dezvoltarea unor politici \u015fi programe de sprijin. \u201eCredit fiscal pentru cre\u015fe \u015fi gr\u0103dini\u0163e, de exemplu, astfel \u00eenc\u00e2t p\u0103rin\u0163ii s\u0103 se poat\u0103 \u00eentoarce mai repede la lucru \u015fi s\u0103 aib\u0103 cum s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 copilul \u00eentr-un mediu structurat.\u201d Pe de alt\u0103 parte, adaug\u0103 el, trebuie neap\u0103rat umblat la cadrele \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 programul institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi companiile. \u201eMomentan, incompatibilitatea dintre ele este foarte mare. Copiii mici termin\u0103 programul cu mult \u00eenaintea p\u0103rin\u0163ilor, \u00een institu\u0163iile de stat, \u015fi afterschoolul este costisitor \u015fi nu este disponibil peste tot. Pe de alt\u0103 parte, avem \u00een continuare programe rigide de lucru. Cel mai util ar fi, teoretic, de schimbat sistemul educa\u0163ional astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 existe o compatibilitate mai mare \u015fi s\u0103 preia o parte din povara p\u0103rin\u0163ilor de dup\u0103 \u015fcoal\u0103.\u201d<\/p>\n

\n Din punctul de vedere al psihoterapeutului Matei St\u0103nculescu, statul rom\u00e2n acoper\u0103 aspectele care \u0163in de concediul maternitate \u015fi paternitate. Pe de alt\u0103 parte, crede c\u0103 este loc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u00een zona flexibilit\u0103\u0163ii la locul de munc\u0103, cum ar fi munca remote \u00een mediile \u00een care se poate face acest lucru, \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte schimbarea culturii organiza\u0163ionale, astfel \u00eenc\u00e2t imaginea de mam\u0103 angajat\u0103 sau tat\u0103 angajat s\u0103 fie mai dezirabil\u0103. \u201eCumva, o femeie care \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 un copil este privit\u0103 \u00een anumite medii ca fiind o persoan\u0103 vulnerabil\u0103. \u00abVrem s\u0103 angaj\u0103m pe cineva, dar uite, tipa asta are 34 de ani \u015fi la interviu ne-a spus c\u0103 \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 un copil. E clar c\u0103 asta ar trebui s\u0103 se \u00eent\u00e2mple c\u00e2t mai repede. Deci, dac\u0103 o angaj\u0103m \u00een echip\u0103, s-ar putea ca peste un an-doi s\u0103 ne trezim c\u0103 r\u0103m\u00e2nem din nou f\u0103r\u0103 om pe postul respectiv.\u00bb Acest lucru face ca mult\u0103 lume s\u0103 am\u00e2ne decizia de a face un copil. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 vreau s\u0103 angajez pe cineva \u00een echip\u0103 \u015fi aflu c\u0103 revine dintr-un concediu de doi ani, o s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc dac\u0103 este potrivit\u0103, dac\u0103 poate face fa\u0163\u0103 din punct de vedere mental \u015fi emo\u0163ional, dac\u0103 e bun momentul \u015f.a.m.d.\u201d Psihoterapeutul consider\u0103 astfel c\u0103 \u015fi \u00een cultura organiza\u0163ional\u0103 ar trebui s\u0103 existe o schimbare de mentalitate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 includ\u0103 programe de integrare a femeilor care revin dup\u0103 ce au n\u0103scut, cu mult\u0103 concentrare pe acceptare emo\u0163ional\u0103, adaptare \u015fi \u00een\u0163elegere. \u00cen cazul \u00een care persoanele tinere \u00ee\u015fi propun s\u0103 fac\u0103 un copil, ar putea s\u0103 existe beneficii din partea companiei, pe l\u00e2ng\u0103 cele oferite de stat, pentru ca oamenii s\u0103 se simt\u0103 \u00eencuraja\u0163i s\u0103 fac\u0103 acest pas. \u201eCultura organiza\u0163ional\u0103 nu ne prea \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 facem un astfel de pas. \u015ei asta de\u015fi, pe termen lung, dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim, cei mai productivi oameni pe care \u00eei putem avea \u00eentr-o companie sunt cei care au deja copiii mari. Ace\u015ftia pot fi mai stabili \u015fi cu o concentrare pe munc\u0103 mult mai ridicat\u0103. Odat\u0103 ce copiii pleac\u0103 de acas\u0103, li se elibereaz\u0103 foarte mult din spa\u0163iul mintal \u015fi fizic. A\u015fadar, dac\u0103 \u015fi-ar propune companiile s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze pe tineri s\u0103 fac\u0103 copii de tineri, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t la 40-45 de ani s\u0103 aib\u0103 ni\u015fte superseniori, superprofesioni\u015fti din punctul de vedere al activit\u0103\u0163ii profesionale, poate c\u0103 ar fi mai bine dec\u00e2t cu aceast\u0103 cultur\u0103 care spune: \u201eE\u015fti t\u00e2n\u0103r, po\u0163i s\u0103 tragi tare, mai bine tragi tare acum, \u00eenve\u0163i \u015fi avansezi profesional. Faci copilul mai t\u00e2rziu\u201c. At\u00e2ta timp c\u00e2t un junior de 23-24 de ani face un copil, impactul este unul mult mai mic pentru companie, fa\u0163\u0103 de un om care a devenit deja manager, are \u015fi un proiect de care se ocup\u0103, are 32 de ani \u015fi, pac, m\u0103 las\u0103 \u00een momentul acela pentru c\u0103 intr\u0103 \u00een concediu de paternitate sau maternitate.\u201d Strategia adoptat\u0103 de corpora\u0163ii ar putea astfel s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze s\u0103 fac\u0103 copii atunci c\u00e2nd sunt mai tineri \u015fi ar trebui s\u0103 includ\u0103, desigur, sus\u0163inerea \u00eentoarcerilor mai devreme \u00een companie, cu bonusuri de reintegrare avantajoase, cu programe de reintegrare, cu un abonament care s\u0103 le asigure celor care se \u00eentorc servicii de psihoterapie, consiliere parental\u0103, coaching de cuplu \u015f.a.m.d.<\/p>\n

\nSprijinul este necesar \u015fi pentru cei care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 fac\u0103 copii, dar, din cauza \u00eent\u00e2rzierii deciziei se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i legate de fertilitate. \u201eProcedurile de reproducere uman\u0103 asistat\u0103 vin cu multe costuri: materiale, emo\u0163ionale, sociale \u015fi de cuplu. Pentru multe cupluri, problema banilor pare de netrecut \u015fi nu de pu\u0163ine ori renun\u0163\u0103 la ideea de a merge mai departe cu proiectul \u00abcopil\u00bb. De aceea, este vital suportul statului \u00een asigurarea dreptului la familie pentru fiecare. Ajutorul financiar face ca povara infertilit\u0103\u0163ii s\u0103 fie dus\u0103 mai u\u015for p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia unui copil\u201d, consider\u0103 dr. Andreea Veli\u015fcu. De asemenea, \u015fi ea observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 diverse strategii pe care companiile le pot lua pentru a sprijini angaja\u0163ii care \u00ee\u015fi doresc copii \u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een a-\u015fi echilibra cariera \u015fi via\u0163a personal\u0103: \u201eOferirea de programe flexibile de lucru, cum ar fi telemunca sau munca \u00een regim hibrid, poate ajuta angaja\u0163ii s\u0103-\u015fi gestioneze mai bine timpul \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor familiei. Amenajarea de cre\u015fe \u015fi gr\u0103dini\u0163e la sediul companiei sau \u00een proximitatea acestuia faciliteaz\u0103 accesul rapid \u015fi comod la serviciile de \u00eengrijire a copiilor\u201d. De asemenea, companiile pot oferi sesiuni de consiliere pentru angaja\u0163i, inclusiv terapie de familie \u015fi consiliere \u00een carier\u0103, pentru a-i ajuta s\u0103 navigheze printre provoc\u0103rile personale \u015fi profesionale. Implementarea unor programe de s\u0103n\u0103tate \u015fi wellness, care s\u0103 includ\u0103 activit\u0103\u0163i de reducere a stresului, cum ar fi yoga, medita\u0163ie \u015fi alte forme de exerci\u0163ii fizice, contribuie la bun\u0103starea angaja\u0163ilor. \u00cencheierea de parteneriate cu furnizori de servicii de \u00eengrijire a copiilor pentru a oferi reduceri sau servicii preferen\u0163iale angaja\u0163ilor este o alt\u0103 strategie benefic\u0103, crede medicul. Companiile pot oferi \u015fi flexibilitate \u00een ceea ce prive\u015fte concediul, permi\u0163\u00e2nd acumularea \u015fi utilizarea zilelor de concediu \u00eentr-un mod flexibil, inclusiv op\u0163iuni de concediu nepl\u0103tit pentru a r\u0103spunde unor nevoi familiale urgente. \u201eCrearea unei culturi organiza\u0163ionale de suport este esen\u0163ial\u0103, promov\u00e2nd echilibrul \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103, unde liderii \u00eencurajeaz\u0103 \u015fi sprijin\u0103 activ angaja\u0163ii \u00een acest sens. Aceste m\u0103suri pot contribui semnificativ la crearea unui mediu de lucru care sprijin\u0103 angaja\u0163ii \u00een a-\u015fi \u00eendeplini dorin\u0163ele familiale f\u0103r\u0103 a sacrifica progresul profesional.\u201d <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Presiunea de a avea rezultate, frica de a rata oportunit\u0103\u0163i de carier\u0103, burnoutul, c\u00e2t \u015fi goana dup\u0103 work-life balance \u015fi dezvoltare personal\u0103 sunt c\u00e2\u0163iva dintre factorii care contribuie la am\u00e2narea tot mai mult a deciziei de a face copii \u00een r\u00e2ndul tinerilor din medii urbane  corporatiste. A devenit oare succesul un contraceptiv modern?   Dou\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[553,202,18873,26214],"class_list":["post-229700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-copii","tag-cover-story","tag-ioana-mihai","tag-nastere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/229700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=229700"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/229700\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=229700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=229700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=229700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}