{"id":229577,"date":"2024-08-28T20:06:04","date_gmt":"2024-08-28T20:06:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=229577"},"modified":"2024-08-28T20:06:04","modified_gmt":"2024-08-28T20:06:04","slug":"guvernul-se-bucura-ca-are-inca-loc-sa-se-imprumute-dar-nu-se-ingrijeste-de-cine-i-va-plati-datoria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=229577","title":{"rendered":"Guvernul se bucur\u0103 c\u0103 are \u00eenc\u0103 loc s\u0103 se \u00eemprumute, dar nu se \u00eengrije\u015fte de cine-i va pl\u0103ti datoria"},"content":{"rendered":"

\n\u2666<\/span> Guvernul a f\u0103cut, \u00een doar \u00een primele cinci luni din 2024, o datorie nou\u0103 de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), duc\u00e2nd datoria public\u0103 la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 mai tempereze aceast\u0103 cre\u015ftere, m\u0103car anticip\u00e2nd c\u0103 cineva va trebui s\u0103 o pl\u0103teasc\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nDe c\u00e2te ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucure\u015fti s-au uitat la al\u0163ii: c\u0103 ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem tra\u015fi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? C\u0103 este loc de \u00eendatorare \u015fi c\u0103 nu moare nimeni dac\u0103 vom ajunge cu datoria la 60% din PIB c\u0103 doar UE ne d\u0103 voie s\u0103 avem o datorie de 60% din PIB. C\u0103 nu ne d\u0103 voie s\u0103 avem un deficit bugetar de peste 3% din PIB (sursa datoriei este deficitul) a fost o problem\u0103 discutat\u0103 a\u015fa, mai pe la col\u0163uri. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 deficitele uria\u015fe postpandemie (9,3% din PIB \u00een 2020, 7,2% din PIB \u00een 2021, 6,3% din PIB \u00een 2022, 6,6% din PIB \u00een 2023 \u015fi \u00eentre 7 \u015fi 8% din PIB \u00een acest an) a s\u0103ltat datoria public\u0103 de la 35% din PIB \u00een 2019 la 52,6% din PIB \u00een primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, \u00een nici cinci ani de zile.<\/p>\n

\nCre\u015fterea datoriei nominale este \u00eens\u0103 vizibil\u0103 la Ministerul de Finan\u0163e, \u00een rapoartele privind execu\u0163ia bugetar\u0103. Dac\u0103 \u00een 2019, c\u00e2nd datoria era de 35% din PIB, bugetul consolidat pl\u0103tea dob\u00e2nzi la datorie de 12 mld. lei (1,2% din PIB),  anul trecut a pl\u0103tit dob\u00e2nzi de  30,6 mld. lei (1,9% din PIB). Anul acesta a pl\u0103tit, la \u015fase luni, dob\u00e2nzi de 17,6 mld. lei (1% din PIB-ul estimat) \u015fi va pl\u0103tit, probabil, undeva la 35 mld. lei (7 mld. euro), echivalentul a cel pu\u0163in 2% din PIB, p\u00e2n\u0103 la final de an. \u015ei, pe m\u0103sur\u0103 ce datoria va cre\u015fte, povara rostogolirii ei (c\u0103ci de rambursat nici nu poate fi vorba) se va sim\u0163i puternic \u00een buget. Pentru c\u0103 una este s\u0103 pl\u0103te\u015fti dob\u00e2nzi pentru datorie de 1,2% din PIB \u015fi alta e s\u0103 pl\u0103te\u015fti 4% ceea ce, privind nivelul de colectare la buget, ar \u00eensemna peste 10% din veniturile bugetare.<\/p>\n

\nR\u0103ul principal vine din faptul c\u0103 nimeni nu \u015ftie sau nu are curajul s\u0103 opreasc\u0103 avansul deficitului bugetar. Iar pie\u0163ele care finan\u0163eaz\u0103 acest deficit se uit\u0103 la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este vorba de bani \u015fi, c\u00e2nd este vorba de bani, cu\u0163itele sunt scoase din car\u00e2mb \u015fi puse pe mas\u0103. BNR avertizeaz\u0103, \u00een ultimul raport asupra infla\u0163iei, c\u0103 Rom\u00e2nia pl\u0103te\u015fte deja randamente peste cele pl\u0103tite \u00een regiune \u015fi, dac\u0103 gluma se \u00eengroa\u015f\u0103, va pl\u0103ti \u015fi mai mult.<\/p>\n

\nDatele Finan\u0163elor arat\u0103 c\u0103, la titlurile emise \u00een acest an pe pia\u0163a extern\u0103 (\u015fase la num\u0103r p\u00e2n\u0103 acum), cuponul a fost \u00eentre 5,87% \u015fi 6,37% pentru obliga\u0163iunile \u00een dolari \u015fi 5,25% \u015fi 5,62% pentru cele \u00een euro. Dar anul trecut \u015fi \u00een 2022 Finan\u0163ele au v\u00e2ndut obliga\u0163iuni \u015fi cu randamente de  6,62% \u00een euro (\u00een 2022) \u015fi 7,62% \u00een dolari (anul trecut). Dac\u0103 situa\u0163ia finan\u0163elor \u0163\u0103rii se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte, investitorii vor cere randamente din ce \u00een ce mai mari, iar statul rom\u00e2n nu are ce face pentru c\u0103 nu poate pune stop cheltuielilor, dintr-odat\u0103, \u015fi are nevoie de banii altora pentru a-\u015fi finan\u0163a deficitul.<\/p>\n

\nComent\u00e2nd promisiunea gu\u00advernului de a nu majora taxele pentru a reduce deficitul, Dan Buc\u015fa, economist-\u015fef pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est al UniCredit Bank AG, Londra, a spus recent: \u201eDac\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu ni\u015fte deficite gigantice, pie\u0163ele vor \u00eencepe s\u0103 ne penalizeze. Pentru c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m; cineva trebuie s\u0103 ne dea banii ca s\u0103 facem deficit. Lumea se uit\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce venituri ai, \u00een afar\u0103 de Irlanda \u00eencas\u0103m cam cel mai pu\u0163in din UE. Acum ne \u00eemprumut\u0103m mai scump chiar \u015fi dec\u00e2t Serbia, avem cel mai mare cost de \u00eemprumut din UE.\u201c<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 va cre\u015fte costul de \u00eemprumut al statului, va cre\u015fte \u015fi costul dvs de \u00eemprumut. Nu doar statul va fi perceput ca riscant, ci \u015fi popula\u0163ia \u015fi firmele. Ar putea s\u0103 fie mai ur\u00e2t, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00ee\u015fi scoat\u0103 banii. Dar acestea sunt alternativele: fie ne cresc impozitele, fie vom pl\u0103ti mai mult pe \u00eemprumuturi\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De c\u00e2te ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucure\u015fti s-au uitat la al\u0163ii: c\u0103 ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem tra\u015fi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? C\u0103 este loc de \u00eendatorare \u015fi c\u0103 nu moare nimeni dac\u0103 vom ajunge cu datoria la 60% din PIB c\u0103 doar UE ne d\u0103 voie s\u0103 avem o datorie de 60% din PIB. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[14699,189,187,7136,11966,7631,7931,8351],"class_list":["post-229577","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-datorie-publica","tag-deficit-bugetar","tag-dobanzi","tag-finante","tag-guvernul","tag-imprumuturi","tag-pib","tag-randamente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/229577","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=229577"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/229577\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=229577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=229577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=229577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}