{"id":228868,"date":"2024-07-31T08:44:11","date_gmt":"2024-07-31T08:44:11","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228868"},"modified":"2024-07-31T08:44:11","modified_gmt":"2024-07-31T08:44:11","slug":"economia-da-semne-de-revenire-dupa-evolutia-sub-asteptari-inflatia-continua-sa-scada-iar-relaxarea-monetara-mult-asteptata-a-inceput-in-timp-ce-profiturile-bancilor-si-deficitele-tot-urca-cat-de-m","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228868","title":{"rendered":"Economia d\u0103 semne de revenire dup\u0103 evolu\u0163ia sub a\u015ftept\u0103ri, infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 scad\u0103, iar relaxarea monetar\u0103 mult-a\u015fteptat\u0103 a \u00eenceput, \u00een timp ce profiturile b\u0103ncilor \u015fi deficitele tot urc\u0103. C\u00e2t de mult vor cobor\u00ee dob\u00e2nzile la credite \u015fi c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 scad\u0103 \u015fi deficitele? Care sunt provoc\u0103rile pentru bancheri?"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>Creditarea se poate revigora mai mult \u00een perspectiv\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere sc\u0103derea dob\u00e2nzilor \u00een contextul temper\u0103rii infla\u0163iei \u2666<\/span> \u00cen prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras \u00een sus de creditul de consum, \u00een timp ce pe pia\u0163a corporate a prevalat pruden\u0163a \u2666<\/span> Sistemul bancar se afl\u0103 \u00eentr-una din cele mai bune perioade, cu majoritatea indicatorilor pe verde \u00een ceea ce prive\u015fte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, profitabilitatea \u2666<\/span> \u00cen T1\/2024 activele sistemului bancar au atins un nou maxim, de peste 822 mld. lei, \u00een timp ce solvabilitatea a ajuns sub 23%, raportul credite\/depozite a cobor\u00e2t spre 66%, iar rata NPL a fost doar 2,4% \u00een martie 2024. Profitul a dep\u0103\u015fit 3,7 mld. lei \u00een T1\/2024, fiind \u00een cre\u015ftere cu 10%, iar rentabilitatea activelor a trecut de 1,8% \u2666<\/span> B\u0103ncile au capacitatea de a finan\u0163a economia, at\u00e2t din perspectiva capitalului, c\u00e2t \u015fi a lichidit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nAnul 2024 a adus o infla\u0163ie \u00een sc\u0103dere \u015fi \u00eenceputul relax\u0103rii monetare mult- a\u015f\u00adteptat\u0103 de toat\u0103 lumea. Iar ajustarea dob\u00e2nzilor ar urma s\u0103 mearg\u0103 mai departe, astfel c\u0103 \u00een perspectiv\u0103 putem s\u0103 vedem dob\u00e2nzi mai mici la credite, rate mai mici, ceea ce va da un impuls credit\u0103rii \u015fi economiei.<\/p>\n

\nDup\u0103 ce infla\u0163ia \u015fi-a accelerat sc\u0103derea sub prognoz\u0103, economia a crescut mai pu\u0163in dec\u00e2t s-a anticipat \u00een primul trimestru din acest an, iar avansul anual al creditului privat a r\u0103mas anemic, sub 6%, BNR a decis \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een var\u0103 s\u0103 dea startul relax\u0103rii monetare, t\u0103ind dob\u00e2nda-che\u00adie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde sta\u0163ionase timp de un an \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

\nAceast\u0103 relaxare monetar\u0103 vine la distan\u0163\u0103 de aproape trei ani de c\u00e2nd saltul infla\u0163iei impusese \u00eenceperea \u00een\u0103spririi politicii mo\u00adnetare, \u00een toamna anului 2021, c\u00e2nd BNR a urcat dob\u00e2nda de la minimul istoric de 1,25% p\u00e2n\u0103 la 1,50%, iar apoi la 1,75%. \u00cen anul 2022 BNR a mai majorat dob\u00e2nda-cheie de \u00eenc\u0103 opt ori, p\u00e2n\u0103 la 6,75%, iar la \u00eenceput de 2023 a mai fost o cre\u015ftere, p\u00e2n\u0103 la 7%. Practic, ciclul de \u00een\u0103sprire a politicii monetare din ultimii trei ani a inclus 11 major\u0103ri ale dob\u00e2nzii-cheie, care au venit \u00een tandem cu explozia infla\u0163iei.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een urm\u0103 cu un deceniu infla\u0163ia era \u00een jurul a 1%, \u00een anul 2022 a urcat la dou\u0103 cifre, spre 17%, pentru ca apoi s\u0103 coboare spre 6% \u00een 2023 \u015fi spre 5% \u00een prima parte a anului 2024. \u00cen acest interval, rata-cheie a cobor\u00e2t de la 4% \u00een 2013 la minimul istoric de 1,25% \u00een 2021 \u015fi apoi a urcat treptat p\u00e2n\u0103 la 7% \u00een 2023, pentru ca \u00een vara acestui an s\u0103 coboare la 6,75%.<\/p>\n

\nCu ajutorul dob\u00e2nzilor mai mari b\u0103ncile centrale tempereaz\u0103 infla\u0163ia, dar nivelurile ridicate ale dob\u00e2nzilor \u00eenseamn\u0103 \u015fi credit mai scump, consum \u00eencetinit \u015fi fr\u00e2nare a cre\u015fterii economice.<\/p>\n

\nDe altfel, vedem c\u0103 \u00een anul 2023 creditarea a fr\u00e2nat, cresc\u00e2nd cu un ritm mediu de circa 7%, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de viteza din 2022, \u00een timp ce \u015fi economia a \u00eencetinit, cre\u015fterea PIB fiind de doar 2,1%, fa\u0163\u0103 de 4,1% \u00een 2022. \u015ei \u00een T1\/2024 creditarea \u015fi economia au mers cu fr\u00e2na tras\u0103. Astfel, sc\u0103derea dob\u00e2nzilor a devenit tot mai necesar\u0103.<\/p>\n

\nDup\u0103 ce \u00een T1\/2024 cre\u015fterea economic\u0103 a fost \u201esub a\u015ftept\u0103ri\u201c, pentru T2\/2024 BNR spune c\u0103 datele indic\u0103 o \u201ecre\u015ftere semnifi\u00adca\u00adtiv\u0103 a economiei\u201c \u00een termeni trimes\u00adtriali, mai solid\u0103 dec\u00e2t a\u015ftept\u0103rile, implic\u00e2nd o cre\u015ftere notabil\u0103 a avansului PIB fa\u0163\u0103 de T2\/2023. Iar dob\u00e2nzile mai mici vor aduce un impuls suplimentar credit\u0103rii \u015fi economiei.<\/p>\n

\n\u00cen urm\u0103toarele luni, rata anual\u0103 a infla\u0163iei va continua s\u0103 scad\u0103 pe o traiectorie \u201esemnificativ mai joas\u0103\u201c dec\u00e2t cea estimat\u0103 anterior, dup\u0103 cum indic\u0103 evalu\u0103rile speciali\u015ftilor din BNR. \u00cens\u0103, nu lipsesc nici aten\u0163ion\u0103rile cu privire la incertitu\u00addini \u015fi riscuri pentru infla\u0163ie \u00een viitor venind dinspre fiscalitate \u015fi cre\u015fterea salariilor \u015fi pensiilor, dar \u015fi din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cota\u0163iei \u0163i\u0163eiului. Iar una dintre problemele Rom\u00e2niei este accen\u00adtua\u00adrea dezechi\u00adli\u00adbrelor macroecono\u00admice, deficitele \u015fi datoria public\u0103 cresc\u00e2nd substan\u00ad\u0163ial fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia din urm\u0103 cu un deceniu.<\/p>\n

\n\u00cen condi\u0163iile \u00een care persist\u0103 incertitudinile macroeconomice \u015fi geopolitice, se impune at\u00e2t sus\u0163ine\u00adrea redres\u0103rii economiei (inclusiv prin revigorarea credit\u0103rii), c\u00e2t \u015fi ajustarea deficitelor bugetare \u015fi de cont curent, care pot deveni \u00een caz contrar vulnerabilit\u0103\u0163i importante.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte sistemul bancar, probabil va r\u0103m\u00e2ne perfor\u00admant, solvabil, lichid, cu un profit consistent \u015fi \u00een 2024, cu o revigorare a credit\u0103rii, iar consoli\u00addarea, restruc\u00adturarea \u015fi digitalizarea pot merge mai departe, dup\u0103 cum anticipeaz\u0103 bancherii.<\/p>\n

\n\u00cen planul credit\u0103rii, \u00een prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras \u00een sus de creditul de consum, \u00een timp ce pia\u0163a corporate a decelerat de la \u00eenceputul anului.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nBogdan Neac\u015fu, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB) \u015fi pre\u015fedintele executiv al CEC Bank, se a\u015fteapt\u0103 ca sistemul bancar s\u0103 continue ritmul de cre\u015ftere, s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 activi\u00adtatea de creditare.<\/p>\n

\nEl consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 un nivel de conservatorism privind creditarea \u00een Rom\u00e2nia, care vine \u015fi dinspre economia real\u0103, mai exact din r\u00e2ndul cererii, companiile fiind mult mai precaute, prudente, dar nici b\u0103ncile nu pot s\u0103 \u00ee\u015fi asume s\u0103 arunce cu banii \u00een direc\u0163ia unor businessuri care nu au rezilien\u0163\u0103 financiar\u0103 sau un viitor.<\/p>\n

\n\u201eConservatorismul \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u015fi la nivelul clien\u0163ilor. Clien\u0163ii sunt mult mai precau\u0163i – m\u0103 refer aici la persoane juridice, companii -, sunt mult mai precau\u0163i, pruden\u0163i \u00een momentul \u00een care iau decizia s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-un proiect sau s\u0103 se \u00eemprumute pentru a realiza un proiect. Nu mai v\u0103d antreprenori care s\u0103 se aventureze \u015fi s\u0103 dezvolte o afacere f\u0103r\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 mai mult, f\u0103r\u0103 s\u0103 se documenteze mai mult sau s\u0103 aib\u0103 o previziune \u00een fa\u0163\u0103. Conservatorismul acesta vine cumva \u015fi din ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een economia real\u0103, \u00een r\u00e2ndul cererii de credite. Nu putem s\u0103 arunc\u0103m cu banii pe fereastr\u0103 sau s\u0103 cre\u0103m \u00een mod voit businessuri care nu au rezilien\u0163\u0103 financiar\u0103 sau un viitor\u201c, a spus \u015feful bancherilor \u00een cadrul ZF Bankers Summit 2024.<\/p>\n

\n\u00cen timp ce precau\u0163ia a fost la cote ridicate \u00een r\u00e2ndul companiilor \u00een ceea ce prive\u015fte creditarea, zona finan\u0163\u0103rii persoanelor fizice a \u00eenceput mult mai dinamic anul 2024 dec\u00e2t \u00een 2023, adaug\u0103 el. \u201eObserv\u0103m c\u0103 \u00een cazul persoanelor fizice, acest \u00eenceput de an a fost mult mai dinamic dec\u00e2t perioada anului anterior. Probabil \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 salariile au cunoscut o oarecare cre\u015ftere raportat la anul trecut.\u201e El a aten\u0163ionat totu\u015fi c\u0103 zona de consum s-a revigorat destul de mult \u00een ultimele dou\u0103 luni, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe infla\u0163ie.<\/p>\n

\n\u015eeful bancherilor din ARB se declar\u0103 optimist pentru partea a doua a acestui an, lu\u00e2nd \u00een calcul \u015fi sc\u0103derea dob\u00e2nzilor pe fondul ajust\u0103rii infla\u0163iei. \u201eSuntem \u015fi foarte aten\u0163i la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een economie, cum infla\u0163ia reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenregistreze niveluri mai sc\u0103zute. Ne a\u015ftept\u0103m \u00een a doua parte a acestui an ca dob\u00e2nzile s\u0103 cunoasc\u0103 m\u0103car o sc\u0103dere lent\u0103. Trebuie s\u0103 fim foarte aten\u0163i la partea de consum pentru c\u0103 s-a revigorat destul de mult \u00een ultimele dou\u0103 luni, lucru care poate s\u0103 pun\u0103 presiune pe infla\u0163ie. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een regiune pentru c\u0103 alegerile nu s-au terminat. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la politicile fiscale \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne implic\u0103m activ \u00een rela\u0163ia aceasta \u00eentre noi ca reprezentan\u0163i ai sistemului bancar \u015fi guvern, deciden\u0163ii politici\u201e.<\/p>\n

\nC\u00e2t despre nivelul mai mare al depozitelor la companii comparativ cu creditele, Bogdan Neac\u015fu a explicat c\u0103 fie nu exist\u0103 suficiente proiecte de investi\u0163ii, fie firmele a\u015fteapt\u0103 noi oportunit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\nReferindu-se la profitabilitatea sistemului bancar, \u015feful ARB a spus c\u0103 profiturile care au fost f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia \u00een sistemul bancar au r\u0103mas \u00eentr-o foarte mare m\u0103sur\u0103 la nivelul b\u0103ncilor locale, chiar dac\u0103 au mai existat cazuri de retragere de dividende, lucru absolut firesc.<\/p>\n

\nFlorian Neagu, director general adjunct al direc\u0163iei de stabilitate financiar\u0103 din BNR sus\u0163ine c\u0103 s\u0103n\u0103tatea sectorului bancar din Rom\u00e2nia a continuat s\u0103 se consolideze \u015fi, pentru to\u0163i indicatorii principali dup\u0103 care se evalueaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 a unui sector bancar, noi suntem cu valorile \u00een zona verde, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, c\u00e2t \u015fi profitabilitatea.<\/p>\n

\nCu toate acestea, el recomand\u0103 s\u0103 existe o preg\u0103tire, \u015fi la nivelul sectorului real, pentru a face fa\u0163\u0103 unor eventuale evolu\u0163ii nefavorabile. \u201eSectorul bancar are \u015fi un grad bun de acoperire a pierderilor a\u015fteptate cu provizioane, are \u015fi un grad bun de acoperire a pierderilor nea\u015fteptate cu capitaluri \u015fi ne-am a\u015ftepta s\u0103 vedem o preg\u0103tire rezonabil\u0103 \u015fi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat \u00een anii anteriori pentru a-\u0163i consolida solvabilitatea firmelor. Primul meu mesaj ar fi de pruden\u0163\u0103. Doar dac\u0103 ne uit\u0103m la principalele riscuri care sunt \u00een prezent at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u0163ional, conflicte geopolitice importante, un r\u0103zboi la grani\u0163a Rom\u00e2niei \u00een desf\u0103\u015furare, dezechilibrele macroeconomice r\u0103m\u00e2n importante. El a amintit c\u0103 avem o mare vulnerabilitate \u00een economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate \u015fi a\u015ftept\u0103rile ar fi fost ca \u00een anii anteriori, c\u00e2nd profiturile au fost semnificative \u00een economia real\u0103, s\u0103 vedem o parte din aceste profituri capitalizate.<\/p>\n

\nPrivind retrospectiv, \u00een anul 2023 bankingul rom\u00e2nesc a fost caracterizat de profit record, active ajunse la v\u00e2rfuri istorice, stabilitate a dob\u00e2nzilor, odat\u0103 cu sc\u0103derea infla\u0163iei, solvabilitate \u015fi lichiditate la cote ridicate, continuarea credit\u0103rii, accelerarea consolid\u0103rii \u015fi restructur\u0103rii b\u0103ncilor, cu tranzac\u0163ii surpriz\u0103 de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a b\u0103ncilor, continuarea digitaliz\u0103rii \u015fi nivelul sc\u0103zut al ratei NPL.<\/p>\n

\nPractic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria Rom\u00e2niei pentru institu\u0163iile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere, \u00een condi\u0163iile \u00een care b\u0103ncile au reu\u015fit s\u0103 se replieze destul de rapid, acomod\u00e2ndu-se la noua realitate, dup\u0103 perioada lung\u0103 de stabilitate macroeconomic\u0103 \u015fi dob\u00e2nzi mici din ultimul deceniu.<\/p>\n

\n\u00cen anul 2023, ascensiunea puternic\u0103 a veniturilor b\u0103ncilor, \u00een contextul dob\u00e2nzilor mari, \u015fi continuarea credit\u0103rii au ajutat sistemul bancar rom\u00e2nesc format din 32 de b\u0103nci s\u0103 ob\u0163in\u0103 un profit net record de aproape 14 mld. lei, dep\u0103\u015find recordul precedent din 2022, de peste 10 mld. lei. Acesta a fost cel mai bun c\u00e2\u015ftig anual pentru b\u0103nci, un profit istoric. Comparativ, la final de 2013, b\u0103ncile raportau un profit modest, dup\u0103 ce \u00een 2012 marcaser\u0103 o pierdere de -2 mld. lei.<\/p>\n

\nActivele b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia au avut o ascensiune aproape ne\u00eentrerupt\u0103 de la an la an, dubl\u00e2ndu-se \u00een ultimul deceniu, la un record de peste 800 mld. lei. Dac\u0103 \u00een 2013 existau pe pia\u0163a financiar\u0103 autohton\u0103 40 de b\u0103nci cu active totale de circa 360 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de institu\u0163ii de credit existente raportau active cumulate record de 803 mld. lei.<\/p>\n

\n\u00cen ultimul deceniu, economia \u015fi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, \u00eentr-un mediu de dob\u00e2nzi care au cobor\u00e2t la minime istorice p\u00e2n\u0103 \u00een 2020\/2021, pentru ca apoi s\u0103 revin\u0103 pe cre\u015ftere, iar din 2024 s\u0103 scad\u0103 iar. Dar viteza economiei a dep\u0103\u015fit viteza credit\u0103rii, PIB-ul cresc\u00e2nd mai repede dec\u00e2t stocul creditului privat. Astfel, cre\u015fterea economiei a fost sus\u0163inut\u0103 de resursele popula\u0163iei \u015fi companiilor, \u015fi \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de creditare. De altfel, Rom\u00e2nia a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, av\u00e2nd cele mai sc\u0103zute ponderii \u00een PIB ale activelor \u015fi creditelor.<\/p>\n

\nDup\u0103 un deceniu, PIB-ul Rom\u00e2niei a ajuns \u00een prezent mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de 2013 (\u0102153%), trec\u00e2nd de pragul de 1.600 mld. lei, \u00een timp ce creditarea a crescut cu doar 77%, soldul ajung\u00e2nd la 387 mld. lei \u00een 2023.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2\u015ftigurile mari ob\u0163inute de b\u0103nci au fost, \u00een general, corelate \u015fi cu ascensiunea credit\u0103rii \u015fi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului b\u0103ncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dob\u00e2nzilor, \u00een contextul continu\u0103rii credit\u0103rii cu un ritm mult mai lent dec\u00e2t \u00een 2022.<\/p>\n

\nC\u00e2\u015ftigurile mari raportate de b\u0103ncii \u00een ultimii ani au fost sus\u0163inute at\u00e2t de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii portofoliilor \u015fi sc\u0103derea provizioanelor, c\u00e2t \u015fi de activitatea opera\u0163ional\u0103, portofoliile de credite noi fiind \u00een cre\u015ftere. Totodat\u0103, marja mare dintre dob\u00e2nzile la credite \u015fi depozite \u015fi cre\u015fterea veniturilor din comisioane au sus\u0163inut rezultatele raportate de b\u0103nci. Rata creditelor neperformante a r\u0103mas sub 3%.<\/p>\n

\nLa nivelul \u00eentregului sector bancar rom\u00e2nesc sumele economisite \u00een depozite au r\u0103mas la un nivel ridicat, fiind mult peste soldul creditelor, astfel c\u0103 exist\u0103 resurse financiare de unde poate s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, \u00een timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite\/depozite sc\u0103zuse \u00een decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic dec\u00e2t nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observ\u0103 c\u0103 raportul credite\/depozite a r\u0103mas \u00een jurul a 70% \u00een ultimii ani, semn c\u0103 nivelul credit\u0103rii nu \u0163ine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, \u00een perioada 2007-2013 raportul dintre credite \u015fi depozite dep\u0103\u015fea 100%, iar \u00eencep\u00e2nd din 2014 acest nivel a sc\u0103zut de la an la an.<\/p>\n

\n\u015ei solvabilitatea mare a b\u0103ncilor, de peste 20%, mai mult dec\u00e2t dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de minimul recomandat de 10%, arat\u0103 faptul c\u0103 b\u0103ncile pot face fa\u0163\u0103 mai bine unor \u015focuri \u015fi c\u0103 exist\u0103 resurse pentru a intensifica finan\u0163area economiei. \u00cens\u0103, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilit\u0103\u0163ii, pentru c\u0103 d\u0103 semnalul c\u0103 b\u0103ncile nu \u00ee\u015fi utilizeaz\u0103 resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Comparativ, \u00een urm\u0103 cu un deceniu rata de solvabilitate – un indicator important analizat de BNR, care arat\u0103 nivelul de capitalizare al b\u0103ncilor de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 – era de doar 15%.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nBogdan Neac\u015fu, pre\u015fedintele ARB: <\/strong>Suntem \u015fi foarte aten\u0163i la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een economie, cum infla\u0163ia reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenregistreze niveluri mai sc\u0103zute. Ne a\u015ftept\u0103m \u00een a doua parte a acestui an ca dob\u00e2nzile s\u0103 cunoasc\u0103 m\u0103car o sc\u0103dere lent\u0103. Trebuie s\u0103 fim foarte aten\u0163i la partea de consum pentru c\u0103 s-a revigorat destul de mult \u00een ultimele dou\u0103 luni, lucru care poate s\u0103 pun\u0103 presiune pe infla\u0163ie. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een regiune pentru c\u0103 alegerile nu s-au terminat. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la politicile fiscale \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne implic\u0103m activ \u00een rela\u0163ia aceasta \u00eentre noi ca reprezentan\u0163i ai sistemului bancar \u015fi guvern, deciden\u0163ii politici.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nFlorian Neagu, director general adjunct, Direc\u0163ia Stabilitate Financiar\u0103 din BNR:  <\/strong>S\u0103n\u0103tatea sectorului bancar din Rom\u00e2nia a continuat s\u0103 se consolideze. Constat\u0103m c\u0103, pentru to\u0163i indicatorii principali dup\u0103 care se evalueaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea financiar\u0103 a a unui sector bancar, noi suntem cu valorile \u00een zona verde, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, c\u00e2t \u015fi profitabilitatea. Primul meu mesaj ar fi de pruden\u0163\u0103. Doar dac\u0103 ne uit\u0103m la principalele riscuri care sunt \u00een prezent at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u0163ional – conflicte geopolitice importante, un r\u0103zboi la grani\u0163a Rom\u00e2niei \u00een desf\u0103\u015furare, dezechilibre macroeconomice importante. Trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim pentru a face fa\u0163\u0103 unor eventuale evolu\u0163ii nefavorabile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 2024 a adus o infla\u0163ie \u00een sc\u0103dere \u015fi \u00eenceputul relax\u0103rii monetare mult- a\u015f\u00adteptat\u0103 de toat\u0103 lumea. Iar ajustarea dob\u00e2nzilor ar urma s\u0103 mearg\u0103 mai departe, astfel c\u0103 \u00een perspectiv\u0103 putem s\u0103 vedem dob\u00e2nzi mai mici la credite, rate mai mici, ceea ce va da un impuls credit\u0103rii \u015fi economiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,4124,185,51062,485,9805,187,58306,184,12985,8037,58305],"class_list":["post-228868","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-bancheri","tag-bnr","tag-bogdan-neacsu","tag-credite","tag-dobanda-cheie","tag-dobanzi","tag-florin-neagu","tag-inflatie","tag-lichiditate","tag-sistem-bancar","tag-supliment-banking-2024"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228868","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=228868"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228868\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=228868"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=228868"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=228868"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}