{"id":228371,"date":"2024-07-08T09:03:54","date_gmt":"2024-07-08T09:03:54","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228371"},"modified":"2024-07-08T09:03:54","modified_gmt":"2024-07-08T09:03:54","slug":"guvernul-psd-si-pnl-pot-ramane-fara-probleme-in-campanie-electorala-bnr-a-redus-dobanda-inflatia-scade-peste-asteptari-economia-creste-peste-asteptari-salariile-cresc-cu-mult-peste-rata-inflatiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228371","title":{"rendered":"Guvernul, PSD \u015fi PNL pot r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 probleme \u00een campanie electoral\u0103: BNR a redus dob\u00e2nda, infla\u0163ia scade peste a\u015ftept\u0103ri, economia cre\u015fte peste a\u015ftept\u0103ri, salariile cresc cu mult peste rata infla\u0163iei, iar derapajul finan\u0163elor publice nu intereseaz\u0103 pe nimeni"},"content":{"rendered":"<p>\nDup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, respectiv din ianuarie 2023, <a href=\"https:\/\/bnro.ro\/page.aspx?prid=24740\">BNR a redus vineri, pentru prima dat\u0103, dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103<\/a>, de la 7% la 6,75%.<\/p>\n<p>\nBNR a anun\u0163at c\u0103 infla\u0163ia, care \u00een luna mai ajunsese la 5,12% (mai 2024\/mai 2023), va sc\u0103dea peste a\u015ftept\u0103ri, ceea ce ar justifica aceast\u0103 reducere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen pia\u0163a monetar\u0103, aceast\u0103 sc\u0103dere operat\u0103 de BNR aproape c\u0103 nu va avea niciun efect imediat. ROBOR la trei luni este deja la 6% \u015fi poate va sc\u0103dea marginal sub acest nivel. IRCC, rata dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 pentru creditele ipotecare\/imobiliare \u015fi creditele de consum, are un decalaj de \u015fase luni, \u015fi oricum este sub 6%, la 5,86% acum.<\/p>\n<p>\nCeea ce este interesant \u00een comunicatul de vineri al BNR este legat de evolu\u0163ia economiei \u00een trimestrul al doilea, care a crescut peste a\u015ftept\u0103ri.<\/p>\n<p>\n\u201cCele mai recente date \u015fi analize indic\u0103 o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a economiei \u00een termeni trimestriali \u00een trimestrul al doilea \u015fi vizibil mai solid\u0103 dec\u00e2t cea anticipat\u0103 anterior, implic\u00e2nd o cre\u015ftere notabil\u0103 a avansului PIB \u00een raport cu perioada similar\u0103 a anului trecut\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 BNR.<\/p>\n<p>\n\u00cen T1 cre\u015fterea economic\u0103 fost foarte slab\u0103, numai 0,1%, ceea ce a fost o surpriz\u0103 pentru anali\u015fti \u015fi pentru pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nBNR spune c\u0103 \u00een lunile din trimestrul al doilea, pentru care exist\u0103 date \u2013 aprilie\/mai, consumul \u015fi v\u00e2nz\u0103rile auto-moto au consemnat salturi ample \u00een raport cu mediile trimestrului \u00eent\u00e2i 2024, produc\u0163ia industrial\u0103 s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucr\u0103rilor de construc\u0163ii a lucrat din nou la un nivel de dou\u0103 cifre dup\u0103 sc\u0103derea la o valoare negativ\u0103 considerabil\u0103, pe ansamblul primelor trei luni ale anului.<\/p>\n<p>\nCu aceste date, putem trage concluzia c\u0103 economia duduie.<\/p>\n<p>\nDar dac\u0103 ne uit\u0103m pu\u0163in pe componente, avem c\u00e2teva astericsuri:<\/p>\n<p>\n&#8211; Cre\u015fterea consumului vine dintr-o cre\u015ftere a salariilor cu mult peste rata infla\u0163iei, un ritm care nu poate fi sus\u0163inut. \u00cen aprilie, conform ultimelor date disponibile, salariul mediu net a avut o cre\u015ftere de 14,3% \u00een valoare nominal\u0103 fa\u0163\u0103 de aprilie 2023, ajung\u00e2nd la 5.207 lei, iar dac\u0103 sc\u0103dem infla\u0163ia, ajungem la o cre\u015ftere de 7,9%. Acest ritm de cre\u015ftere nu mai poate fi sus\u0163inut, iar acest lucru se va vedea \u00een urm\u0103toare luni.<\/p>\n<p>\n&#8211; \u00cen ciuda situa\u0163iei economice bune, companiile, dar \u015fi persoanele fizice, nu se arunc\u0103 s\u0103 ia credite, ceea ce arat\u0103 c\u0103 au \u00eendoieli \u00een privin\u0163a viitorului. \u00cen aceste condi\u0163ii, <a href=\"https:\/\/www.zf.ro\/opinii\/pare-paradox-intr-tara-nevoie-investitii-romania-produce-22408257\">cre\u015fterea depozitelor, adic\u0103 a banilor str\u00e2n\u015fi \u00een banc\u0103, este mai mare dec\u00e2t ritmul de solicit\u0103ri de credite. <\/a>Spre exemplu, \u00een mai 2024 versus mai 2023, depozitele popula\u0163iei \u00een lei au crescut cu 21,3%, \u00een timp ce creditele au avut o cre\u015ftere de numai 8,9%.<\/p>\n<p>\nCa un exemplu, \u00een \u00eencercarea de a revigora cererea de creditare imobiliar\u0103, b\u0103ncile au cobor\u00e2t dob\u00e2nda la creditele ipotecare la 4,99%, cu mult sub IRCC \u015fi sub dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 a BNR.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 cum remarca la ZF Live Mircea Petril\u0103, un broker de credite, ai putea s\u0103 iei un \u00eemprumut de la banc\u0103 cu 4,99% \u015fi s\u0103-l pui \u00eentr-un depozit, cu o dob\u00e2nd\u0103 de peste 6%, dac\u0103 nu chiar aproape de 7%. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu se poate acest lucru, pentru c\u0103 dob\u00e2nda de 4,99% este valabil\u0103 pentru achizi\u0163ia unui apartament.<\/p>\n<p>\nLa nivelul companiilor, avem un ritm de cre\u015ftere a depozitelor de 8,55% \u00een lei \u015fi 7,8% \u00een valut\u0103, \u00een timp ce ritmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii este mai redus, respectiv o cre\u015ftere de 5,9% la creditele \u00een lei \u015fi 6,1% la creditele \u00een valut\u0103.<\/p>\n<p>\nExist\u0103 o reticen\u0163\u0103 evident\u0103 din partea companiilor, at\u00e2t cele str\u0103ine c\u00e2t \u015fi cele rom\u00e2ne\u015fti, de a face investi\u0163ii &#8211; de a se arunca la noi investi\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care sunt semne legate de fiscalitatea de la anul, respectiv cre\u015fteri de taxe \u015fi impozite, de pia\u0163a muncii \u2013 nu se g\u0103sesc oameni iar salariile cresc, ceea ce pune o presiune considerabil\u0103 pe bugetele de investi\u0163ii, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd de finan\u0163area bancar\u0103, unde dob\u00e2nzile sunt mari. Este un paradox, companiile nu au o problem\u0103 cu dob\u00e2nzile actuale \u00een sensul pl\u0103\u0163ii creditelor actuale, dar au \u00een schimb o problem\u0103 \u00een a lua noi \u00eemprumuturi, pentru c\u0103 dob\u00e2nzile sunt considerate mari \u015fi at\u00e2rn\u0103 greu \u00een bugetul de investi\u0163ii. &nbsp;<\/p>\n<p>\n&#8211; Derapajul finan\u0163elor publice &#8211; adic\u0103 necesitatea corect\u0103rii bugetului \u015fi a deficitului bugetar prin cre\u015fterea din nou a taxelor \u015fi impozitelor dup\u0103 cele operate \u00een toamn\u0103 \u015fi la \u00eenceputul anului, pentru c\u0103 de reducerea cheltuielilor bugetare nici nu se poate vorbi pentru c\u0103 to\u0163i politicienii sunt \u00een campanie electoral\u0103 \u2013 va influen\u0163a mai mult politica monetar\u0103 dec\u00e2t sc\u0103derea infla\u0163iei.<\/p>\n<p>\nBNR a operat o prim\u0103 sc\u0103dere de dob\u00e2nd\u0103, probabil c\u0103 va mai opera \u00een toamn\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 sc\u0103deri, dar acest lucru nu va avea o influen\u0163\u0103 considerabil\u0103 \u00een economie \u015fi \u00een deciziile companiilor de a face noi investi\u0163ii.<\/p>\n<p>\nEconomia merge \u00een afara politicilor monetare.<\/p>\n<p>\nEste bine c\u0103 BNR a redus dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, m\u0103car ca \u015fi semnal. C\u00e2nd ritmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii, at\u00e2t la nivelul persoanelor fizice, c\u00e2t \u015fi al companiilor, va dep\u0103\u015fi ritmul de economisire, atunci am putea spune c\u0103 economia absoarbe lichidit\u0103\u0163ile \u00een exces, care sunt acum pe pia\u0163\u0103 at\u00e2t la nivelul b\u0103ncilor, c\u00e2t \u015fi la nivelul pie\u0163ei \u00een general.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, respectiv din ianuarie 2023, BNR a redus vineri, pentru prima dat\u0103, dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, de la 7% la 6,75%. BNR a anun\u0163at c\u0103 infla\u0163ia, care \u00een luna mai ajunsese la 5,12% (mai 2024\/mai 2023), va sc\u0103dea peste a\u015ftept\u0103ri, ceea ce ar justifica aceast\u0103 reducere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103. \u00cen pia\u0163a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,557,485,178,439,8112,187,188,45125,87,17315],"class_list":["post-228371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-creditare","tag-credite","tag-cristian-hostiuc","tag-depozite","tag-dobanda-de-referinta","tag-dobanzi","tag-economie","tag-ircc","tag-opinie","tag-robor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=228371"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228371\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=228371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=228371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=228371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}