{"id":228087,"date":"2024-06-27T18:19:03","date_gmt":"2024-06-27T18:19:03","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228087"},"modified":"2024-06-27T18:19:03","modified_gmt":"2024-06-27T18:19:03","slug":"opinie-daniel-daianu-disparitia-dividendului-pacii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228087","title":{"rendered":"Opinie Daniel D\u0103ianu: Dispari\u0163ia dividendului p\u0103cii"},"content":{"rendered":"

\nSe vorbe\u015fte, inclusiv de c\u0103tre lideri europeni, despre trecerea c\u0103tre regim de \u201ceconomie de r\u0103zboi\u201d, pierderea dividendului p\u0103cii<\/em>[1]<\/a>. Aceasta se vede deja \u00een cre\u015ftere de cheltuieli de ap\u0103rare \u00een \u0163\u0103ri europene dup\u0103 invazia Rusiei \u00een Ucraina; ultime date NATO (pentru anul 2023) sunt elocvente: 23 de \u0163\u0103ri au dep\u0103\u015fit 2% din PIB, \u00eentre care Polonia a f\u0103cut un salt la 3,9% din PIB, iar \u0162\u0103rile Baltice ajung\u00e2nd la \u00eentre 2,4 \u015fi 2,8% din PIB. Media pentru statele NATO a dep\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 2% din PIB. Rom\u00e2nia este la jum\u0103tatea ierarhiei, cu cca. 1,6% din PIB cheltuieli de ap\u0103rare \u00een 2023, \u00een timp ce \u0163\u0103ri precum Belgia, Spania au pu\u0163in peste 1% din PIB. \u00cen UE se \u00eencearc\u0103 adaptarea bugetului comun la nevoi de ap\u0103rare \u015fi de descurajare a unor adversari militari.<\/p>\n

\n\u00centr-o accep\u0163ie extins\u0103, cheltuielile de ap\u0103rare pot include pe cele dedicate combaterii terorismului, a atacurilor cibernetice, de protec\u0163ie intern\u0103 a popula\u0163iei, cele legate de activitatea de intelligence, cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice cu menire militar\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n1. Un nou \u201cr\u0103zboi rece\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\nDiscu\u0163ia despre un nou \u201cr\u0103zboi rece\u201d \u015fi o nou\u0103 curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor nu mai este o ipotez\u0103 de lucru; este realitate \u00een dinamic\u0103, ce prive\u015fte economiile \u015fi societ\u0103\u0163ile europene. Aceast\u0103 evolu\u0163ie are loc \u00eentr-o lume multipolar\u0103 \u2013 momentul \u201cgeopolitic unipolar\u201d, ce semnific\u0103 preeminen\u0163a economic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 cople\u015fitoare a SUA \u00een spa\u0163iul global \u015fi consfin\u0163it de pr\u0103bu\u015firea comunismului, epuiz\u00e2ndu-se \u00een timp.<\/p>\n

\nEste de f\u0103cut o distinc\u0163ie \u00eentre r\u0103zboi cald<\/em> \u015fi r\u0103zboi rece<\/em>. Al Doilea R\u0103zboi Mondial (WW2) a fost \u201ccald\u201d, desf\u0103\u015furat prin lupte militare de-a lungul mai multor ani, pe arii largi (\u00een Europa, \u00een special, Asia \u015fi Africa), cu zeci de milioane de victime umane \u015fi atrocit\u0103\u0163i greu de imaginat. WW2 a implicat mobilizarea unor resurse umane \u015fi materiale uria\u015fe, realoc\u0103ri de resurse \u00een scopuri militare \u015fi priva\u0163iuni pentru popula\u0163ia civil\u0103. \u00cen SUA, \u00een 1945,  efortul de ducere a r\u0103zboiului a reprezentat cca. 40% din PIB. Marea Britanie a consumat \u015fi ea imense resurse. Cheltuielile de ap\u0103rare au sc\u0103zut mult dup\u0103 1945 \u00een SUA, produc\u0163ia revenind la regim de pace, dar au fost totu\u015fi \u00een perioada R\u0103zboiului Rece \u00een jur de 6% din PIB (anii \u201980). Fosta Uniune Sovietic\u0103 avea, dupa unele estim\u0103ri, cheltuieli de ap\u0103rare ce mergeau la 17-18% din PIB \u00een anii R\u0103zboiului Rece, \u00een timpul WW2 cheltuielile fiind mult mai mari ca pondere \u00een PIB, cu o mobilizare total\u0103 a sistemului economic pentru r\u0103zboi.<\/p>\n

\n\u00cen timpul WW2 au fost dezvoltate modele input-output, care s\u0103 ajute alocarea de resurse pe domenii prioritare. Probabil, modele input-output, modele structurale (ce ajut\u0103 \u015fi la formularea de politici industriale) vor reveni \u00een aten\u0163ie. <\/p>\n

\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een Ucraina nu are egal de la terminarea WW2; poate numai destr\u0103marea Iugoslaviei \u015fi confruntarile militare din Balcani din primul deceniu dup\u0103 1989 ofer\u0103 un anume etalon de compara\u0163ie.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 distinc\u0163ia r\u0103zboi cald vs. r\u0103zboi rece, av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia din Ucraina, este, \u00eentr-un fel, tributar\u0103 unei viziuni eurocentrice, \u00eentruc\u00e2t conflicte militare, r\u0103zboaie civile \u00eemp\u00e2nzesc lumea de mult timp; Orientul Mijlociu, Africa, America Latin\u0103, Asia au reprezentat terenuri pentru r\u0103zboaie propriu-zise, r\u0103zboaie civile, insurec\u0163ii militare, conflicte inter-etnice, cu interven\u0163ii ale unor puteri str\u0103ine \u00eentr-o form\u0103 sau alta \u2013 \u0163\u0103ri mari, produc\u0103toare de arme \u015fi rivali geopolitici furniz\u00e2nd direct \u015fi indirect mijloace de lupt\u0103 p\u0103r\u0163ilor combatante. S\u0103 ne g\u00e2ndim la conflicte inter-etnice \u015fi r\u0103zboiaie civile \u00een Ruanda, Sudan, Somalia, Yemen, Myanmar, Haiti, Honduras, Nicaragua, El Salvador, etc. \u2013 lista este lung\u0103. Iar traficul de arme este o pacoste a lumii \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n

\nTragedia din Ucraina dovede\u015fte c\u0103 \u0163\u0103rile europene democratice au nevoie de \u00eent\u0103rire a capacit\u0103\u0163ii de ap\u0103rare \u015fi de descurajare. Totodat\u0103, este nevoie de aranjamente de securitate pentru a preveni un cataclism nuclear, c\u00e2t \u015fi pentru a \u00eengr\u0103di utilizarea letal\u0103, foarte distructiv\u0103, a inteligen\u0163ei artificiale (AI).<\/p>\n

\n <\/p>\n

    \n
  1. \nContext \u015fi tendin\u0163e de durat\u0103<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \nExist\u0103 tendin\u0163e de durat\u0103 ce ofer\u0103 un context pentru examinarea procesului de pierdere a dividendului p\u0103cii; exist\u0103 \u015fi elemente concrete ale pierderii acestui dividend, efecte economice \u015fi sociale, politice.<\/p>\n

    \n\u00cen condi\u0163iile multiplelor \u015focuri adverse puternice (pandemie, criza energetic\u0103, invazia din Ucraina), \u00een timp ce nu pu\u0163ine economii au dovedit rezilien\u0163\u0103, loviturile au l\u0103sat urme ad\u00e2nci; au crescut mult datorii publice, a avut loc o resurec\u0163ie a infla\u0163iei (chiar dac\u0103 \u00een sc\u0103dere din 2023), rate ale dob\u00e2nzilor au urcat ca efect al \u00eent\u0103ririi politicilor monetare de c\u0103tre b\u0103ncile centrale, ceea ce a m\u0103rit costul finan\u0163\u0103rii deficitelor \u015fi refinan\u0163\u0103rii datoriilor. Exist\u0103 \u015fi o criz\u0103 a costului vie\u0163ii. Aceast\u0103 rezilien\u0163\u0103 nu poate fi judecat\u0103 deci f\u0103r\u0103 precau\u0163ie \u015fi nuan\u0163are.<\/p>\n

    \nSunt modific\u0103ri structurale \u00een economia global\u0103, cu o glisare a centrului de gravita\u0163ie c\u0103tre zona Pacificului. Explica\u0163ia este simpl\u0103: \u00eentre cele mai dinamice economii \u00een ultimele decenii se afl\u0103 \u00een Asia, iar China a devenit a doua economie din lume cu PIB m\u0103surat la paritatea puterii de cump\u0103rare, \u00een timp ce progresele sale \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice sunt remarcate \u00een centre de analiz\u0103 \u015fi publica\u0163ii serioase[2]<\/a>. Aceast\u0103 mutare de putere economic\u0103 se vede \u015fi din compara\u0163ia \u00eentre G7 (grupul celor mai puternice democra\u0163ii \u2013 SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia, Canada) \u015fi grupul BRICS (Brazilia, China, Egipt, Etiopia, India, Iran, Rusia, EAU \u015fi Africa de Sud), dac\u0103 se examineaz\u0103 date ale FMI \u015fi B\u0103ncii Mondiale.<\/p>\n

    \nSUA consider\u0103 China marele rival economic, tehnologic \u015fi geopolitic de mai mult timp, fapt eviden\u0163iat \u00een doctrina na\u0163ional\u0103 de securitate. Confruntarea geopolitic\u0103 este de ani de zile \u00eenso\u0163it\u0103 de dispute comerciale, conflicte hibride. SUA \u015fi China sunt state cu mari interese \u00een zona Pacificului. Pentru SUA nu conteaz\u0103 numai perimetrul euroatlantic.  <\/p>\n

    \nPe acest fond are loc o recrudescen\u0163\u0103 a protec\u0163ionismului \u015fi politicilor industriale (ex: \u201cInflation reduction Act\u201d \u00een SUA) \u015fi o fragmentare (de-globalizare) a economiei mondiale pe aliniamente geopolitice. Formarea BRICS este \u015fi o expresie a insatisfac\u0163iei unor state fa\u0163\u0103 de func\u0163ionarea institu\u0163iilor financiare create dup\u0103 WW2 \u015fi considerate a fi dominate de lumea vestic\u0103.<\/p>\n

    \nSe manifest\u0103 totodat\u0103 un na\u0163ionalism \u00een cre\u015ftere; situa\u0163ia r\u0103mas\u0103 foarte \u00eencordat\u0103 \u00een Balcanii Occidentali, \u00een alte regiuni, ilustreaz\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n

    \nCa o \u201cinf\u0103\u015furatoare\u201d, se desf\u0103\u015foar\u0103 o competi\u0163ie economic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 \u00eentre democra\u0163ii liberale (DL) \u015fi autocra\u0163ii. DL pot deveni \u201canocra\u0163ii\u201d prin erodarea democra\u0163iei din interior, dup\u0103 cum observa Barbara F. Walter, profesor la San Diego University; anocra\u0163iile s-ar afla \u00eentr-o zon\u0103 vag\u0103, \u00eentre democra\u0163ii \u015fi autocra\u0163ii (\u201cHow civil wars start\u201d, New York, 2022). Sunt \u0163\u0103ri dezvoltate cu vizibile asemenea evolu\u0163ii. S-a produs \u015fi o erodare a clasei mijlocii ca o consecin\u0163\u0103 a globaliz\u0103rii ne\u00eengr\u0103dite, a unei paradigme ce a subestimat efectele nefaste ale financializ\u0103rii economiilor, ale cre\u015fterii inegalit\u0103\u0163ilor \u00een \u0163\u0103ri dezvoltate.  <\/p>\n

    \nSub\u0163ierea clasei mijlocii a alimentat curente extremiste, sl\u0103be\u015fte democra\u0163iile, iar aceasta se reflect\u0103 \u00een evolu\u0163ii politice, \u00een rezultate electorale. Martin Wolf, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i jurnali\u015fti ai Financial Times, vorbe\u015fte despre o \u201ccriz\u0103 a capitalismului democratic\u201d (The Crisis of Democratic Capitalism, 2023).<\/p>\n

    \nSe poate constata o cre\u015ftere a tenta\u0163iilor autoritariste \u00een \u0163\u0103ri dezvoltate, \u00een democra\u0163ii. Crizele mari din ultimii ani (criza financiar\u0103, pandemia, criza energetic\u0103, invadarea Ucrainei) sunt o explica\u0163ie plauzibil\u0103[3]<\/a>.<\/p>\n

    \nUE pierde \u00een competi\u0163ia global\u0103, dup\u0103 cum reiese din documente ale UE, inclusiv din ceea ce a r\u0103zb\u0103tut din rapoartele Draghi \u015fi Letta[4]<\/a> \u2013 ce vorbesc de pierdere de competitivitate \u00een condi\u0163iile unui deficit mare de investi\u0163ii (ce s-ar ridica la cca. 800 miliarde euro), a unei energii scumpe ce love\u015fte industria european\u0103.<\/p>\n

    \n\u00cen Africa \u015fi America Latin\u0103 are loc o ofensiv\u0103 din partea Chinei (mai ales economic\u0103) \u015fi Rusiei (militar\u0103 \u00een special), \u00een detrimentul intereselor UE \u015fi ale SUA. Aceast\u0103 ofensiv\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 pentru acces la resurse, la energie \u015fi materii rare. Este de adus aici \u00een discu\u0163ie ceea este numit Sudul Global<\/em>.<\/p>\n

    \nA avut loc o deteriorare a habitatului, ce este de pus \u00een rela\u0163ie cu schimb\u0103rile climatice \u015fi ac\u0163iuni umane (ex: deforestare necugetat\u0103). Accesul la resurse de ap\u0103, alimente la pre\u0163uri accesibile sunt obsesie cotidian\u0103 \u00een numeroase \u0163\u0103ri \u015fi \u00eente\u0163esc conflicte interne \u015fi inter-statale, provoac\u0103 mi\u015fc\u0103ri de popula\u0163ie, migra\u0163ie.<\/p>\n

    \n\u00cen fine, revolu\u0163ia AI, ce aduce multe beneficii, vine \u015fi cu un revers al medaliei, se poate transforma \u00eentr-un nou Armaggedon, al\u0103turi de amenin\u0163area nuclear\u0103.<\/p>\n

    \n <\/p>\n

      \n
    1. \nPierderea dividendului p\u0103cii \u00een termeni concre\u0163i<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      \nCea mai vizibil\u0103 expresie a pierderii dividendului p\u0103cii<\/em> este cre\u015fterea de cheltuieli de ap\u0103rare (cifre SIPRI (think-tank de rela\u0163ii interna\u0163ionale din Stockholm), ale NATO, statistici na\u0163ionale). Cre\u015fterea cheltuielilor de ap\u0103rare \u00eenseamn\u0103 realocare de resurse \u00een scopuri militare, ceea ce implic\u0103 mai pu\u0163ine resurse (\u00een termeni relativi, dar \u015fi absolu\u0163i uneori) pentru alte domenii. Aceast\u0103 realocare se vede \u015fi \u00een structura investi\u0163iilor. \u00cen numeroase state din UE are loc un asemenea proces, de\u015fi exist\u0103 diferen\u0163e considerabile \u00eentre ele, ce pot fi judecate prin prisma geografiei \u015fi istoriei (vezi ca exemplu contenciosul istoric \u00eentre Grecia \u015fi Turcia). \u0162\u0103rile Baltice \u015fi Polonia au gr\u0103bit pasul din acest punct de vedere, fiind \u00eentre cele mai expuse la r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

      \nRealocarea de resurse pentru m\u0103rirea produc\u0163iei \u00een scopuri de ap\u0103rare\/militare nu se poate face rapid \u015fi aceasta s-a v\u0103zut \u00een dificult\u0103\u0163i pe care \u0163\u0103rile UE le au \u00een sprijinirea Ucrainei. Este valabil\u0103 aceast\u0103 remarc\u0103 \u015fi pentru SUA, care, oric\u00e2t ar fi de puternice \u015fi performante tehnologic, \u00eent\u00e2mpin\u0103 limite \u00een utilizarea resurselor pentru mai multe fronturi (ceea ce Paul Kennedy numea overstretch<\/em> cu ani \u00een urma, \u00een \u201cThe Rise and Fall of Great Powers\u201d).<\/p>\n

      \nPresiunea  pe bugete publice este tot mai mare \u00een condi\u0163iile \u00een care mai multe \u0163\u0103ri au intrat \u00een acest an sub inciden\u0163a procedurii de deficit excesiv (\u00een UE); al\u0103turi de Rom\u00e2nia sunt acum Fran\u0163a, Polonia, Ungaria, Slovacia, Italia, Belgia, Malta. Unele state din UE au datorii publice ce dep\u0103\u015fesc 100% din PIB (Grecia, Italia, Fran\u0163a, Belgia, Spania). \u015ei dac\u0103 ne g\u00e2ndim la ratele de politic\u0103 monetar\u0103, care au devenit real pozitive \u00een 2023, rezult\u0103 o povar\u0103 mai grea a serviciului datoriei publice.<\/p>\n

      \nGuvernele trebuie s\u0103 fac\u0103 rost de resurse suplimentare \u00een condi\u0163iile \u00een care nu pot practica deficite bugetare mari, sau \u00een cre\u015ftere, la nesf\u00e2r\u015fit. Noile reguli fiscale din UE impun un control riguros al \u201ccheltuielilor publice nete\u201d (se scad cheltuieli temporare \u015fi serviciul datoriei publice din total), pe o traiectorie care s\u0103 asigure sustenabilitatea datoriilor publice. Se poate imagina o situa\u0163ie in extremis, c\u00e2nd b\u0103nci centrale s\u0103 practice din nou opera\u0163iuni neconven\u0163ionale (QE \u2013relaxare cantitativ\u0103\u2026, achizi\u0163ii de obliga\u0163iuni) pentru a ajuta finan\u0163area industriei de ap\u0103rare, dar s-ar intra iar \u00eentr-un joc complicat \u015fi riscant pentru politicile economice; ar fi stimulate a\u015ftept\u0103ri infla\u0163ioniste \u015fi ar cre\u015fte aversiunea fa\u0163\u0103 de risc.<\/p>\n

      \n\u00cen UE se discut\u0103 de ceva timp despre formarea unei \u201ccapacit\u0103\u0163i de ap\u0103rare comune\u201d. Acum exist\u0103 industrii na\u0163ionale, singurele state vest-europene ce au for\u0163\u0103 de descurajare nuclear\u0103 fiind Regatul Unit (ce nu mai este \u00een UE dup\u0103 Brexit) \u015fi Fran\u0163a. Dar UE este departe de a avea o capacitate comun\u0103 relevant\u0103 \u015fi o coordonare adecvat\u0103 a m\u0103surilor de ap\u0103rare la nivelul statelor; \u015fi interoperabilitatea este o problem\u0103 mare. Probabil, cooperare mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre \u0163\u0103rile europene \u00een domeniul militar va fi \u00eentre cele care au capacit\u0103\u0163i militare superioare. Nu este ascuns\u0103 \u00eentre europeni \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de scenariul ca SUA s\u0103 \u00ee\u015fi diminueze prezen\u0163a militar\u0103 pe continentul european \u00een viitor \u2013 dup\u0103 \u00eencetarea, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, a r\u0103zboiului din Ucraina.<\/p>\n

      \nNATO nu are capacitate militar\u0103 proprie, resursele fiind ale statelor membre, \u00een principal ale SUA. Cu excep\u0163ia poate a Fran\u0163ei \u015fi Regatului Unit (ce au avut \u015fi imperii coloniale de administrat), europenii au fost \u201cfree-riders\u201d dup\u0103 WW2. A operat \u015fi \u201cumbrela de securitate\u201d a SUA. De asemenea, Germania Federal\u0103 a avut interdic\u0163ie s\u0103 de\u0163in\u0103 capacitate militar\u0103 semnificativ\u0103 dup\u0103 WW2, Japonia \u00een Asia fiind \u00eentr-o situa\u0163ie similar\u0103. R\u0103zboiul din Ucraina a schimbat datele, \u015fi Germania, Japonia, alte \u0163\u0103ri sunt angajate s\u0103 sporeasc\u0103 cheltuieli militare.<\/p>\n

      \nPierderea dividendului p\u0103cii se vede \u015fi \u00een efecte ale fragment\u0103rii economiei mondiale \u2013 apari\u0163ie de blocuri geopolitice. Fragmentarea \u015fi redirec\u0163ionarea de fluxuri comerciale, de\u015fi pot avea beneficii de siguran\u0163\u0103 militar\u0103, pot aduce costuri mai mari de produc\u0163ie \u015fi \u00een lan\u0163uri de aprovizionare. \u015ei sanc\u0163iunile (adesea ineficace \u00eentr-o lume multipolar\u0103) intr\u0103 \u00een logica fragment\u0103rii \u015fi a costurilor ce decurg din acest proces.<\/p>\n

      \nNoi politici industriale pot ajuta dezvoltarea produc\u0163iei de ap\u0103rare\/militare. Pe term scurt, pot impulsiona economiile. Dar pe termen lung, durabilitatea cre\u015fterii economice este discutabil\u0103 dac\u0103 are la origine deficite mai mari, datorii publice crescute. PIB-ul poten\u0163ial poate cre\u015fte dac\u0103 inova\u0163ii \u00een tehnica de lupt\u0103 au aplica\u0163ii comerciale pe scar\u0103 larg\u0103, ce amelioreaz\u0103 productivitatea. Dar aici se opereaz\u0103 cu supozi\u0163ii, incertitudini. Produc\u0163ia de r\u0103zboi nu trebuie s\u0103 fie privit\u0103 ca un scop \u00een sine, ca \u201cbun economic\u201d, ci ca mijloc de a r\u0103spunde la provoc\u0103ri de securitate.<\/p>\n

      \nSe schimb\u0103 gradual \u015fi o stare de spirit general\u0103, cu o lume mai clar \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een blocuri geopolitice. Vor fi trade-offs (compromisuri) tot mai dificile \u00een politici publice din cauza problemelor climatice, tranzi\u0163iei energetice, realoc\u0103rii de resurse c\u0103tre industria de ap\u0103rare.<\/p>\n

      \n <\/p>\n

        \n
      1. \nPresiuni pe bugetul Rom\u00e2niei<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        \nNoul r\u0103zboi rece va pune presiune pe bugetul public al Rom\u00e2niei, pe economie \u00een general. Sectorul privat nu va putea evita efecte ale schimb\u0103rii mediului interna\u0163ional, cel pu\u0163in fiindc\u0103 vor avea loc realoc\u0103ri de resurse, vor fi afectate percep\u0163ii de risc.<\/p>\n

        \nRom\u00e2nia, \u00een pofida unui progres economic incontestabil \u00een ultimele dou\u0103 decenii, are de redus dezechilibre macroeconomice majore (deficit bugetar \u015fi extern), de continuat modernizarea.<\/p>\n

        \nCorec\u0163ia macroeconomic\u0103, de care depinde stabilitatea financiar\u0103 a Rom\u00e2niei, va fi extrem de dificil\u0103. Trebuie s\u0103 ajungem cu deficitul bugetar la \u00een jur de 2% din PIB (cu spa\u0163iu fiscal fa\u0163\u0103 de pragul de 3% din PIB ce este reper \u00een cadrul fiscal din UE). F\u0103r\u0103 corec\u0163ia fiscal\u0103 nu se poate concepe aderarea la zona euro.<\/p>\n

        \nFa\u0163\u0103 de deficitul de acum, de peste 6% din PIB, ar fi deci 4-4,5% din PIB corec\u0163ie fiscal\u0103 necesar\u0103. Iar aceast\u0103 ajustare nu se poate efectua numai pe parte de cheltuieli, av\u00e2nd \u00een vedere nivelul veniturilor fiscale. Reformele la pensii \u015fi salarii complic\u0103 corec\u0163ia macroeconomic\u0103. Dezechilibrul bugetar este reflectat \u015fi \u00een dimensiunea deficitului de cont curent, care se \u00eenv\u00e2rte la \u00een jur de 7% din PIB \u2013 jum\u0103tate din acesta din urm\u0103 fiind acoperit prin \u00eemprumuturi.<\/p>\n

        \nVor cre\u015fte probabil banii pentru ap\u0103rare (apropos de pierderea dividendului p\u0103cii), care s\u0103 ajung\u0103 de la 1,65% din PIB, c\u00e2t au fost \u00een 2023, la 2,5% din PIB \u00een anii ce vin. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m plusul de cheltuieli militare de cca. 0,9% din PIB pentru a ajunge la angajamentul de 2,5% PIB, necesarul de corec\u0163ie macroeconomic\u0103 (fa\u0163\u0103 de o \u0163int\u0103 a deficitului bugetar de 2% din PIB, ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi spa\u0163iu fiscal) este de 6% din PIB. Este de v\u0103zut cum se va face aceast\u0103 ajustare p\u00e2n\u0103 la finele deceniului acesta.<\/p>\n

        \nAnalize ale OCDE, ale altor institu\u0163ii interna\u0163ionale, ale Comisiei Europene constat\u0103 ceea ce Consiliul Fiscal depl\u00e2nge de ani buni: nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribu\u0163ii), sub 27% din PIB \u2013 fa\u0163\u0103 de o medie de cca. 40% din PIB \u00een UE. Cu venituri at\u00e2t de joase este foarte dificil s\u0103 finan\u0163ezi \u00een mod adecvat educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea, modernizarea infrastructurii, s\u0103 amortizezi \u015focuri adverse puternice, s\u0103 cre\u015fti cheltuieli de ap\u0103rare. Iar PNRR nu poate suplini aceast\u0103 subfinan\u0163are cronic\u0103.<\/p>\n

        \nTrebuie s\u0103 ajungem s\u0103 st\u0103m c\u00e2t mai mult pe picioarele proprii \u00een privin\u0163a resurselor bugetare. Mai ales c\u0103 dup\u0103 2026 PNRR nu va mai exista, iar Rom\u00e2nia, \u00een virtutea cre\u015fterii venitului mediu fa\u0163\u0103 de media din UE, va beneficia probabil de mai pu\u0163in fonduri structurale \u015fi de coeziune (raportate la PIB).<\/p>\n

        \nCorec\u0163ia macroeconomic\u0103 nu se poate face \u00een trei ani (2025-2027), iar reformele pot prelungi perioada de corec\u0163ie. Ajustarea reclam\u0103 reforma regimului fiscal (rea\u015fezare fiscal\u0103) \u015fi o colectare mult mai bun\u0103 de taxe \u015fi impozite. Investi\u0163ii bune \u015fi reforme trebuie s\u0103 m\u0103reasc\u0103 competitivitatea economic\u0103 (reducerea deficitelor externe).<\/p>\n

        \nModernizarea \u00een continuare a Rom\u00e2niei nu poate fi pus\u0103 pe un pilot automat derivat din recomand\u0103ri date de institu\u0163ii interna\u0163ionale. Rom\u00e2nia are nevoie de o \u00eensu\u015fire (ownership<\/em>) mai bun\u0103 a formul\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii de politici publice, care s\u0103 defineasc\u0103 interese na\u0163ionale \u00een mod concret, s\u0103 \u0163in\u0103 cont de rela\u0163ii de putere \u00een UE \u015fi pe plan interna\u0163ional, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 creeze avantaje competitive \u00een raport cu resursele disponibile \u2013 \u00eentr-un mediu geopolitic foarte complicat, \u00een condi\u0163iile fragment\u0103rii economiei globale, ale unui nou r\u0103zboi rece. Este nevoie \u015fi de mai mult\u0103 solidaritate \u00eentre cet\u0103\u0163eni \u00een vremuri at\u00e2t de dificile, de responsabilitate politic\u0103.<\/p>\n

        \nSecuritatea Rom\u00e2niei trebuie judecat\u0103 \u00een cadrul alian\u0163ei de securitate colectiv\u0103 NATO, al m\u0103surilor luate la nivelul UE. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 aib\u0103 o voce ferm\u0103 \u00een privin\u0163a \u00eent\u0103ririi vectorilor de ap\u0103rare pe flancul estic al Uniunii. Totodat\u0103, s\u0103 pledeze pentru ca bugetul UE s\u0103 defineasc\u0103 \u201ccapacitatea de ap\u0103rare comun\u0103\u201d drept bun public, cu finan\u0163are adecvat\u0103.<\/p>\n

        \n <\/p>\n

          \n
        1. \nObserva\u0163ii finale<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          \nVremurile sunt foarte dificile, complicate, cu o confruntare geopolitic\u0103 ce aduce numeroase amenin\u0163\u0103ri excep\u0163ionale, \u00eentre care armageddonul nuclear \u015fi utilizarea destructiv\u0103 a inteligen\u0163ei artificiale. Este cea mai periculoas\u0103 perioad\u0103 de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, care pune \u00een discu\u0163ie repere \u015fi reguli de conduit\u0103 \u00een rela\u0163iile inter-statale. \u00cen acest context, \u0163\u0103ri mari \u015fi mici trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rezolv\u0103ri la provoc\u0103ri imense \u015fi dileme de politic\u0103 public\u0103\/economic\u0103.<\/p>\n

          \nAm intrat \u00eentr-un nou r\u0103zboi rece, devenit mai vizibil dup\u0103 invadarea Ucrainei de c\u0103tre Rusia. \u015ei trebuie evitat\u0103 o escaladare a conflictului \u00een Europa, ce ar putea conduce la un cataclism nuclear. Indiferent de cum se va sf\u00e2r\u015fi r\u0103zboiul din Ucraina, Europa are nevoie de aranjamente de securitate \u2013 un fel de Helsinki2, care s\u0103 permit\u0103 un control ar cursei \u00eenarm\u0103rilor; desigur, aici trebuie inclus\u0103 \u00een ecua\u0163ie China.<\/p>\n

          \nEfecte economice ale pierderii dividendului p\u0103cii se v\u0103d pe plan macroeconomic (presiuni infla\u0163ionste \u015fi presiuni pe bugete publice), pe plan structural (cu realoc\u0103ri importante de resurse), \u00een traiul cet\u0103\u0163enilor. Vechea dilem\u0103 \u201cguns vs. butter\u201d (arme contra p\u00e2ine) \u00ee\u015fi arat\u0103 col\u0163ii.<\/p>\n

          \n      Este legitim\u0103 \u00eentrebarea: ce vom face cu \u201cbunurile publice globale\u201d, care privesc controlul cursei \u00eenarm\u0103rilor pentru a evita un cataclism nuclear, controlul utiliz\u0103rii inteligen\u0163ei artificiale, combaterea pandemiilor \u015fi efectelor schimb\u0103rilor climatice, ajutorul pentru popula\u0163ia cea mai s\u0103rac\u0103 din lume etc.<\/p>\n

          \nChiar \u00een condi\u0163iile unor tensiuni geopolitice mari trebuie s\u0103 existe canale de comunicare, dialog \u00eentre marile puteri. Discu\u0163iile sistematice \u00eentre oficiali \u00eenal\u0163i americani \u015fi chinezi arat\u0103 c\u0103 se poate, fie problema Taiwan-ului un dosar tare complex. Discu\u0163ia foarte recent\u0103 (din 25 iunie) \u00eentre \u015feful Pentagonului, Lloyd Austin, \u015fi ministrul ap\u0103r\u0103rii al Rusiei, Andrei Belousov, vine la momentul oportun \u015fi este dezirabil ca acest canal de comunicare s\u0103 fie \u00eentre\u0163inut.<\/p>\n

          \nDac\u0103 nu va exista luciditate \u015fi grij\u0103 pentru soarta omenirii \u00een ansamblu, lumea va fi cuprins\u0103 de mult\u0103 dezordine, cum profe\u0163ea Robert Kaplan acum mai bine de dou\u0103 decenii (\u201cThe Coming Anarchy\u201d, New York, 2000), sau chiar mai r\u0103u.<\/p>\n

          \n
          <\/p>\n
          \n
          \n

          \n[1]<\/a> Kenneth Rogoff, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a vorbit imediat dup\u0103 invadarea Ucrainei despre pierderea acestui dividend (\u201cIs the peace dividend over?\u201d, Project Syndicate, 2 March 2022). Tema a revenit \u00een mod recurent \u00een diverse scrieri economice \u015fi politice.<\/p>\n<\/div>\n

          \n

          \n[2]<\/a> The Economist (\u201cThe Rise of Chinese Science, 21 June, a.c), New York Times (\u201cHow China pulled so far ahead on industrial policy\u201d, 27 May, a.c) etc.<\/p>\n<\/div>\n

          \n

          \n[3]<\/a> Am examinat aceste tendin\u0163e \u00een \u201cDemocra\u0163ia liberal\u0103 vs. democra\u0163ia iliberal\u0103 \u2013 de ce cresc \u00eenclina\u0163ii autoritariste\u201d, Hotnews \u015fi Contributors.ro, 14 mai 2018 \u015fi \u201cNoul protectionism: de unde vine \u015fi \u00eencotro duce?\u201d, OpiniiBnr.ro, 2. februarie 2017, \u201cThe Inward-looking syndrome: where does it come from and where could it go\u201d, World Commerce Review, Spring 2017. Aceste texte sunt reluate in volumul meu \u201cEconomia si Pandemia\u201d, Polirom, 2021<\/p>\n<\/div>\n

          \n

          \n[4]<\/a> Elaborate sub conducerea fo\u015ftilor premieri ai Italiei, Mario Draghi \u015fi Enrico Letta, ce nu au fost \u00eenc\u0103 publicate.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

          \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Se vorbe\u015fte, inclusiv de c\u0103tre lideri europeni, despre trecerea c\u0103tre regim de \u201ceconomie de r\u0103zboi\u201d, pierderea dividendului p\u0103cii[1]. Aceasta se vede deja \u00een cre\u015ftere de cheltuieli de ap\u0103rare \u00een \u0163\u0103ri europene dup\u0103 invazia Rusiei \u00een Ucraina; ultime date NATO (pentru anul 2023) sunt elocvente: 23 de \u0163\u0103ri au dep\u0103\u015fit 2% din PIB, \u00eentre care Polonia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[384,12177,14890,16245,7931,20168,186],"class_list":["post-228087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-aparare","tag-daniel-daianu","tag-militar","tag-pace","tag-pib","tag-racire","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=228087"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228087\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=228087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=228087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=228087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}