{"id":228028,"date":"2024-06-25T15:40:35","date_gmt":"2024-06-25T15:40:35","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228028"},"modified":"2024-06-25T15:40:35","modified_gmt":"2024-06-25T15:40:35","slug":"stiinta-de-a-avea-o-conversatie-grozava-de-a-te-face-placut-vorbind-si-de-a-sti-cum-sa-asculti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=228028","title":{"rendered":"\u015etiin\u0163a de a avea o conversa\u0163ie grozav\u0103, de a te face pl\u0103cut vorbind \u015fi de a \u015fti cum s\u0103 ascul\u0163i"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Formarea de leg\u0103turi care s\u0103 \u00eensemne ceva cu ceilal\u0163i poate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i s\u0103n\u0103tatea, poate ascu\u0163i mintea \u015fi poate alimenta creativitatea. Poate face mai pl\u0103cut\u0103 interac\u0163iunea cu clien\u0163ii, colegii \u015fi cu \u015fefii, poate face mai atractiv locul de munc\u0103. Cel ce este un bun povestitor nu este \u00eentotdeauna cea mai bun\u0103 companie. Dar cel ce este atent la ceilal\u0163i \u015fi \u015ftie s\u0103 asculte poate fi, scrie El Pais.<\/strong><\/p>\n<p>\nA-\u0163i face prieteni poate fi descurajant, dar cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 multe modalit\u0103\u0163i de a construi conexiuni mai bune. Dac\u0103 ai vorbit vreodat\u0103 cu cineva \u015fi mai t\u00e2rziu ai sim\u0163it c\u0103 ar fi fost mai pl\u0103cut s\u0103-\u0163i fi petrecut timpul dialog\u00e2nd cu un perete, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 te vei identifica \u00een observa\u0163iile Rebecc\u0103i West. \u201eNu exist\u0103 conversa\u0163ie\u201d, spune scriitoarea \u015fi criticul literar \u00een colec\u0163ia sa de pove\u015fti \u201eThe Harsh Voice\u201d. \u201eEste o iluzie. Exist\u0103 doar monologuri care se intersecteaz\u0103, asta-i tot.\u201d Dac\u0103 cineva simte c\u0103 conversa\u0163iile sale nu au l\u0103sat nicio impresie asupra celor din jur, atunci aceasta este defini\u0163ia izol\u0103rii existen\u0163iale. Probabil c\u0103 ai experimentat asta la o \u00eent\u00e2lnire care a mers prost, la o cin\u0103 \u00eengrozitoare sau \u00een timpul unei reuniuni de familie interminabile. Cercet\u0103rile psihologice au identificat multe obiceiuri \u015fi prejudec\u0103\u0163i care ridic\u0103 bariere \u00eentre noi \u015fi ceilal\u0163i \u2013 iar dac\u0103 dorim s\u0103 avem o conexiune mai mare cu oamenii din jurul nostru, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum s\u0103 le dep\u0103\u015fim. Vestea bun\u0103 este c\u0103 corec\u0163iile sunt foarte u\u015for de pus \u00een practic\u0103. Mici modific\u0103ri ale stilului nostru conversa\u0163ional pot aduce beneficii enorme.<\/p>\n<p>\nP\u0103catul neaten\u0163iei. S\u0103 \u00eencepem cu p\u0103catul neaten\u0163iei. \u201eArta conversa\u0163iei este arta de a asculta, precum \u015fi de a fi auzit\u201d, spunea eseistul de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea William Hazlitt \u00een lucrarea \u201eOn the Conversation of Authors\u201d publicat\u0103 \u00een 1820. \u201eUnii dintre cei mai buni vorbitori sunt, din aceast\u0103 cauz\u0103, cea mai proast\u0103 companie.\u201d Hazlitt a remarcat c\u0103 mul\u0163i dintre cunoscu\u0163ii s\u0103i din cercurile literare \u2013 printre care Samuel Taylor Coleridge, Stendhal \u015fi William Wordsworth \u2013 erau at\u00e2t de dornici s\u0103-\u015fi arate inteligen\u0163a \u00eenc\u00e2t le lipsea polite\u0163ea de baz\u0103 de a-i asculta pe ceilal\u0163i. \u00cen schimb, scriitorul ne-a recomandat s\u0103-l imit\u0103m pe pictorul James Northcote, care, sus\u0163inea el, a fost cel mai bun ascult\u0103tor \u015fi, ca urmare, cel mai bun partener de conversa\u0163ie pe care l-a cunoscut. \u201eNu am m\u00e2ncat \u015fi nu am b\u0103ut niciodat\u0103 cu domnul Northcote; dar am tr\u0103it conversa\u0163iile lui cu o bucurie nediminuat\u0103 de c\u00e2nd mi le amintesc\u201d, a scris Hazlitt. Cine nu ar vrea s\u0103-\u015fi fac\u0103 cunoscu\u0163ii s\u0103 se simt\u0103 a\u015fa? Cel mai simplu mod de a realiza acest lucru este de a pune mai multe \u00eentreb\u0103ri, dar, \u00een mod surprinz\u0103tor, pu\u0163ini oameni \u015fi-au cultivat acest obicei \u00een mod eficient. \u00cen timp ce studia pentru un doctorat \u00een comportament organiza\u0163ional la Universitatea Harvard, Karen Huang a invitat peste 130 de persoane \u00een laboratorul ei \u015fi le-a cerut s\u0103 converseze \u00een perechi timp de un sfert de or\u0103 printr-o aplica\u0163ie de mesagerie instant online. Ea a descoperit c\u0103 \u015fi \u00een aceste 15 minute num\u0103rul de \u00eentreb\u0103ri pe care le pun oamenii variaz\u0103 foarte mult, de la aproximativ patru sau mai pu\u0163ine la nivelul de jos p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 sau mai multe la nivelul superior.<\/p>\n<p>\nA pune mai multe \u00eentreb\u0103ri poate face o mare diferen\u0163\u0103 pentru a primi simpatia cuiva. \u00centr-un experiment separat, echipa lui Huang a analizat \u00eenregistr\u0103rile conversa\u0163iilor oamenilor \u00een timpul unui eveniment de speed-dating. Unii participan\u0163i au pus \u00een mod constant mai multe \u00eentreb\u0103ri dec\u00e2t al\u0163ii, iar acest lucru a prezis semnificativ \u015fansa lor mai mare de a ob\u0163ine o a doua \u00eent\u00e2lnire. Este u\u015for de \u00een\u0163eles de ce \u00eentreb\u0103rile sunt at\u00e2t de fermec\u0103toare: ele demonstreaz\u0103 dorin\u0163a de a construi \u00een\u0163elegere reciproc\u0103 \u015fi ofer\u0103 \u015fansa de a valida experien\u0163ele celuilalt. Dar chiar dac\u0103 punem o mul\u0163ime de \u00eentreb\u0103ri, este posibil s\u0103 nu \u00eentreb\u0103m ce trebuie. \u00cen analizele sale, Huang a luat \u00een considerare \u015fase categorii diferite de \u00eentreb\u0103ri. De exemplu:<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>1. De introducere<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Buna ziua!<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Hei, ce mai faci?<\/em><\/p>\n<p>\n<strong>2. Urmare<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Pl\u0103nuiesc o c\u0103l\u0103torie \u00een Canada.<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Super. Ai fost vreodat\u0103 acolo?<\/em><\/p>\n<p>\n<strong>3. Schimbare de direc\u0163ie complet\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Lucrez la o cur\u0103\u0163\u0103torie chimic\u0103.<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Ce \u00ee\u0163i place s\u0103 faci pentru a te distra?<\/em><\/p>\n<p>\n<strong>4. Schimbare de direc\u0163ie par\u0163ial\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Nu m\u0103 dau prea mult \u00een v\u00e2nt dup\u0103 aventuri \u00een natur\u0103, dar nu refuz o excursie sau ceva de genul din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Ai fost de multe ori la plaj\u0103 \u00een Boston?<\/em><\/p>\n<p>\n<strong>5. \u00centreb\u0103ri oglind\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Ce ai avut la micul dejun?<\/em><\/p>\n<p>\n<em>Am avut ou\u0103 \u015fi fructe. Tu?<\/em><\/p>\n<p>\n<strong>6. \u00centreb\u0103ri retorice<\/strong><\/p>\n<p>\n<em>Ieri m-am \u0163inut dup\u0103 o fanfar\u0103 care f\u0103cea un tur. Unde se ducea? Este un mister.<\/em><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nHuang a descoperit c\u0103 \u00eentreb\u0103rile de urmare, care solicit\u0103 mai multe informa\u0163ii despre un punct anterior, sunt mult mai atr\u0103g\u0103toare dec\u00e2t \u00eentreb\u0103rile care schimb\u0103 subiectul sau \u00eentreb\u0103rile \u201eoglind\u0103\u201d care pur \u015fi simplu copiaz\u0103 ceea ce cineva te-a \u00eentrebat deja. Cele mai superficiale sunt \u00eentreb\u0103rile introductive \u2013 subtilit\u0103\u0163i sociale esen\u0163iale, dar care cu greu demonstreaz\u0103 un interes real pentru o alt\u0103 persoan\u0103. De asemenea, putem evita obiceiul de a pune o \u00eentrebare ca scuz\u0103 pentru a vorbi despre sine. Am putea \u00eentreba despre profesia cuiva, de exemplu, nu pentru c\u0103 ne pas\u0103 cum \u00eei merge la job, ci pentru c\u0103 vrem s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu propria noastr\u0103 promovare. Cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 acest obicei este deosebit de nepl\u0103cut. Actul de a pune \u00eentreb\u0103ri constructive poate deveni autoperpetuant. Pentru cineva care a f\u0103cut efortul de a-\u015fi atrage partenerul cu o \u00eentrebare va deveni mult mai u\u015for s\u0103 mearg\u0103 mai departe cu \u00eentreb\u0103rile.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Arta de a asculta. <\/strong>Oamenii \u00ee\u015fi dau seama foarte bine dac\u0103 sunt asculta\u0163i cu aten\u0163ie, iar percep\u0163ia lor c\u0103 primesc aten\u0163ie activ\u0103 de la altcineva prezice sentimentele lor de \u00eencredere \u015fi contribuie la cre\u015fterea st\u0103rii de bine care vine de obicei din conexiunile sociale puternice. Cu c\u00e2t suntem mai aten\u0163i cu cineva, cu at\u00e2t acel cineva se simte mai fericit. Din p\u0103cate, mul\u0163i dintre noi ne baz\u0103m pe indicii gre\u015fite pentru a ne semnala interesul fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. Oamenii \u00ee\u015fi pot ar\u0103ta aten\u0163ia prin limbajul corpului nonverbal, cum ar fi aplecarea \u00een fa\u0163\u0103, \u00eencuviin\u0163area din cap sau expresii faciale empatice; pot folosi indicii \u201eparalingvistice\u201d, cum ar fi sunete de asentiment sau aprobare; sau pot valida verbal ceea ce a spus cealalt\u0103 persoan\u0103. \u00cen timp ce indicii nonverbale \u015fi paralingvistice sunt adesea semne autentice de aten\u0163ie, ele pot fi, de asemenea, simulate &#8211; \u015fi dac\u0103 ne baz\u0103m doar pe acestea, partenerii no\u015ftri de conversa\u0163ie ar putea presupune ce este mai r\u0103u. Este mult mai sigur s\u0103-\u0163i dovede\u015fti aten\u0163ia \u00een mod explicit \u00een cuvintele pe care le spui. Parafraz\u00e2nd ceea ce a spus cealalt\u0103 persoan\u0103, de exemplu, oferi o dovad\u0103 direct\u0103 c\u0103 ai procesat observa\u0163ia ei. Acesta este un alt motiv pentru care \u00eentreb\u0103rile de urmare sunt at\u00e2t de puternice: detaliile pe care le incluzi ofer\u0103 confirmarea necesar\u0103 c\u0103 ai fost atent la ce s-a spus. Ai grij\u0103 s\u0103 te concentrezi pe punctul central pe care persoana \u00eencearc\u0103 s\u0103-l transmit\u0103. Dac\u0103 cineva \u00ee\u0163i descrie o \u00eent\u00e2lnire proast\u0103, de exemplu, nu este bine s\u0103 \u00eentrebi despre bar sau s\u0103-\u0163i dai cu p\u0103rerea despre filmul pe care l-a vizionat. Po\u0163i valida ceea ce g\u00e2nde\u015fte \u015fi simte interlocutorul sau poate, dup\u0103 ce ai con\u015ftientizat ceea ce a spus, po\u0163i oferi o interpretare alternativ\u0103 care \u00eei poate deschide mintea c\u0103tre un nou mod de a vedea situa\u0163ia. Trebuie s\u0103 ar\u0103\u0163i c\u0103 cel pu\u0163in \u00eencerci s\u0103 vezi lucrurile prin ochii interlocutorului \u00eenainte de a-i oferi varianta ta alternativ\u0103.<\/p>\n<p>\nPe m\u0103sur\u0103 ce conversa\u0163i, evit\u0103 s\u0103 fii distras de mediul \u00eenconjur\u0103tor. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ar\u0103\u0163i c\u0103 mintea ta r\u0103t\u0103ce\u015fte, sl\u0103be\u015fti conexiunea care s-ar fi putut produce dintr-o ascultare mai atent\u0103. \u00centreruperea constant\u0103 a unei conversa\u0163ii pentru a verifica smartphone-ul este perturbatoare. \u00centr-un studiu observa\u0163ional, cercet\u0103torii au urm\u0103rit 100 de perechi de participan\u0163i discut\u00e2nd \u00een cafenele locale. Unii \u015fi-au scos \u00een mod natural telefoanele \u015fi le-au \u0163inut \u00een m\u00e2ini sau le-au a\u015fezat pe mas\u0103, \u00een timp ce al\u0163ii le-au ascuns vederii. La sf\u00e2r\u015fitul conversa\u0163iei, cercet\u0103torii au cerut fiec\u0103rei persoane s\u0103 completeze un chestionar \u00een care s\u0103 exploreze experien\u0163a \u015fi au descoperit c\u0103 simpla prezen\u0163\u0103 a telefoanelor pe mas\u0103 a redus sentimentele de empatie reciproc\u0103, rezult\u00e2nd o conversa\u0163ie mai pu\u0163in reu\u015fit\u0103.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Procedura \u00eemprietenirii rapide. <\/strong>Av\u00e2nd \u00een vedere Legea lui Hazlitt, am putea concluziona c\u0103 ar trebui s\u0103 permitem \u00eentotdeauna cuno\u015ftin\u0163elor noastre s\u0103 fie \u00een centrul aten\u0163iei. Acest sfat poate fi g\u0103sit \u00een multe ghiduri influente de etichet\u0103, dar cercet\u0103rile psihologice arat\u0103 c\u0103 este gre\u015fit: ar trebui s\u0103 ne sim\u0163im liberi s\u0103 ne lu\u0103m partea echitabil\u0103 din timpul de anten\u0103. Crearea unei realit\u0103\u0163i comune \u00eentre doi oameni se bazeaz\u0103 pe \u00een\u0163elegerea reciproc\u0103.<\/p>\n<p>\nAr trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 cre\u0103m conversa\u0163ii care s\u0103 permit\u0103 ambelor p\u0103r\u0163i s\u0103 se deschid\u0103 la comunicare despre g\u00e2nduri \u015fi sentimente mai profunde pentru a identifica punctele comune. Arthur Aron a demonstrat avantajele dezv\u0103luirii sinelui, ale dest\u0103inuirii,&nbsp; folosind o paradigm\u0103 experimental\u0103 care este uneori cunoscut\u0103 sub numele de \u201eprocedura prieteniilor rapide\u201d.<\/p>\n<p>\nParticipan\u0163ii lui Aron au fost mai \u00eent\u00e2i \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een perechi. Li s-au dat apoi 36 de \u00eentreb\u0103ri pe care s\u0103 le discute \u00een urm\u0103toarele 45 de minute. Jum\u0103tate din perechi au primit \u00eentreb\u0103ri care au stimulat discu\u0163iile:<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Cum ai s\u0103rb\u0103torit Halloweenul trecut?<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Descrie ultimul animal de companie pe care l-ai avut.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Unde ai f\u0103cut liceul?<\/strong><\/p>\n<p>\nAceasta a fost dest\u0103inuirea de nivel redus. Erau \u00eentreb\u0103ri perfect rezonabile \u2013 de genul celor pe care le-a\u0163i putea adresa cu bucurie la o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u2013 dar nu aveau neap\u0103rat s\u0103 ofere multe perspective profunde asupra vie\u0163ii interioare a cuiva.<\/p>\n<p>\nCeilal\u0163i participan\u0163i au fost ruga\u0163i s\u0103 foloseasc\u0103 mai multe \u00eentreb\u0103ri investigative:<\/p>\n<p>\n<strong>Ce ar constitui o zi perfect\u0103 pentru tine?<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Dac\u0103 ai fi capabil s\u0103 tr\u0103ie\u015fti p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 90 de ani \u015fi s\u0103 p\u0103strezi fie mintea, fie corpul unui t\u00e2n\u0103r de 30 de ani \u00een ultimii 60 de ani din via\u0163a ta, ce ai alege?<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Ai o b\u0103nuial\u0103 ascuns\u0103 despre cum vei muri?<\/strong><\/p>\n<p>\nAceasta a fost dest\u0103inuirea de nivel ridicat. Scopul a fost de a determina interlocutorii s\u0103 se deschid\u0103 unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt \u015fi s\u0103-\u015fi comunice g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele, cu r\u0103spunsuri care s\u0103 reflecte mai direct ce este \u00een mintea \u015fi sufletul lor. \u00cen fiecare caz, participan\u0163ilor li s-a cerut s\u0103 se implice \u00een mod egal. \u201eUnul dintre voi ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 cu voce tare prima fi\u015f\u0103 \u015fi apoi am\u00e2ndoi s\u0103 face\u0163i ceea ce vi se cere\u201d, li s-a spus.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nDup\u0103 ce au trecut cele 45 de minute, participan\u0163ii au fost ruga\u0163i s\u0103 descrie c\u00e2t de aproape s-au sim\u0163it de partenerul lor folosind o scal\u0103 de \u015fapte puncte, un scor mai mare indic\u00e2nd o apropiere mai mare.<\/p>\n<p>\nPersoanele aflate \u00een modul de dest\u0103inuire ridicat\u0103 \u015fi-au evaluat rela\u0163ia la 4, \u00een timp ce cei \u00een dest\u0103inuire sc\u0103zut\u0103 au evaluat-o ca fiind 3. Aceasta ar fi o evaluare relativ mare a efectului pentru orice interven\u0163ie psihologic\u0103 unic\u0103, dar este demn\u0103 de remarcat mai ales dac\u0103 este avut \u00een vedere c\u0103 majoritatea prieteniilor durabile nu au un scor mult mai mare.<\/p>\n<p>\nAceste rezultate au fost acum replicate \u00een studii ample, care au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 dest\u0103inuirea este la fel de eficient\u0103 \u00een timpul comunic\u0103rii la distan\u0163\u0103 ca \u015fi \u00een interac\u0163iunile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Dezv\u0103luirea de sine poate chiar s\u0103 amplifice conexiunea \u00eentre oameni din diferite grupuri sociale, cresc\u00e2nd apropierea, indiferent de diferen\u0163ele de factori demografici, cum ar fi v\u00e2rsta, care ar putea&nbsp; reprezenta bariere \u00een calea prieteniei.<\/p>\n<p>\nOamenii se a\u015fteapt\u0103 ca partenerii lor s\u0103 fie indiferen\u0163i fa\u0163\u0103 de ce simt ei \u015fi s\u0103 se plictiseasc\u0103 de dest\u0103inuirile lor. Dar oamenii sunt mult mai interesa\u0163i de g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele cele mai intime ale celorlal\u0163i dec\u00e2t ne imagin\u0103m. Dezv\u0103luirea de sine necesit\u0103 \u00eencredere, dar c\u00e2nd o facem, tendin\u0163a este de a ateriza \u00een siguran\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nOamenii care au \u00eentreprins o dest\u0103inuire sporit\u0103 \u00eencep s\u0103 prezinte unii din indicatorii fiziologici ai conexiunii sociale. C\u00e2nd form\u0103m o realitate comun\u0103 cu cineva, creierul \u015fi corpurile noastre \u00eencep s\u0103 se sincronizeze pe m\u0103sur\u0103 ce citim lumea \u015fi r\u0103spundem lumii \u00een acela\u015fi mod. R\u0103spunsurile noastre hormonale la stres devin adaptate situa\u0163iei, de exemplu, astfel \u00eenc\u00e2t nivelurile de cortizol cresc \u015fi scad \u00een tandem pe m\u0103sur\u0103 ce experiment\u0103m acelea\u015fi evenimente.<\/p>\n<p>\nSentimentele calde de afec\u0163iune \u015fi \u00eencredere care apar din dest\u0103inuire par s\u0103 fie trezite de eliberarea de opioide naturale \u00een creier, care \u00eencurajeaz\u0103 leg\u0103tura ulterioar\u0103. Pentru a dovedi acest lucru, \u00een 2019 un grup de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 canadieni a apelat la un medicament numit naltrexon\u0103 care blocheaz\u0103 efectele opioidelor din creier. Cineva c\u0103ruia i se administreaz\u0103 morfin\u0103 dup\u0103 ce a luat naltrexon\u0103 nu va sim\u0163i u\u015furarea durerii sau sentimentul de beatitudine care \u00eenso\u0163e\u015fte de obicei medicamentul. Dac\u0103 opioidele pot explica o parte din starea de bine pe care o primim de la conexiunea social\u0103, atunci participan\u0163ii care au luat naltrexon\u0103 nu ar trebui s\u0103 ob\u0163in\u0103 beneficii at\u00e2t de mari din procedura \u00eemprietenirii rapide.<\/p>\n<p>\nCercet\u0103torii au recrutat pentru studiul lor aproximativ 160 de participan\u0163i, care au fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een perechi. Jum\u0103tate au primit naltrexon\u0103, iar celorlal\u0163i un placebo, \u00eenainte ca fiecare s\u0103 discute despre 36 de \u00eentreb\u0103ri autodezv\u0103luitoare. Dup\u0103 conversa\u0163ie, fiecare participant a completat o serie de chestionare despre modul \u00een care a evoluat conversa\u0163ia. A\u015fa cum era de a\u015fteptat, participan\u0163ii care au luat naltrexon\u0103 au fost mai pu\u0163in deschi\u015fi \u00een conversa\u0163ii \u015fi acest lucru a diminuat starea de spirit pe care oamenii o experimenteaz\u0103 \u00een mod normal \u00een urma unor astfel de interac\u0163iuni.<\/p>\n<p>\nInutil de spus c\u0103 utilizarea unor \u00eentreb\u0103ri de genul celor 36 trebuie f\u0103cut\u0103 cu tact \u015fi discre\u0163ie. Cel care le pune ar ar\u0103ta ciudat dac\u0103 ori de c\u00e2te ori ar \u00eent\u00e2lni o nou\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u2013 cu excep\u0163ia cazului, desigur, c\u00e2nd explic\u0103 ce face.<\/p>\n<p>\nSpiritul acestei cercet\u0103ri este de a fi pu\u0163in mai transparent cu privire la g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele mai profunde. Fie c\u0103 este descris un vis intim, este exprimat\u0103 o reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103 nea\u015fteptat\u0103 la o \u015ftire sau este povestit\u0103 o amintire deosebit de pre\u0163ioas\u0103, interlocutorii trebuie s\u0103 fie genero\u015fi cu informa\u0163iile pe care le ofer\u0103.&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nEvitarea vorbelor m\u0103runte \u00een favoarea conversa\u0163iilor mai profunde ar trebui s\u0103 sporeasc\u0103 satisfac\u0163ia despre via\u0163\u0103 pe termen lung. Cercet\u0103torii au echipat recent 486 de participan\u0163i cu un mic \u201erecorder activat electronic\u201d care le-a permis oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 asculte cu urechile lor interac\u0163iunilor participan\u0163ilor. Au descoperit c\u0103 timpul petrecut de cineva vorbind despre banalit\u0103\u0163ile zilnice nu a f\u0103cut aproape nicio diferen\u0163\u0103 pentru satisfac\u0163ia lor, \u00een timp ce conversa\u0163iile mai profunde care implic\u0103 schimbul de informa\u0163ii semnificative despre via\u0163\u0103 \u015fi interese au avut un impact semnificativ. C\u00e2nd cineva \u00ee\u015fi expune sufletul, ceilal\u0163i vor r\u0103spunde adesea la fel &#8211; \u015fi to\u0163i se vor sim\u0163i bine.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Pedepsirea nout\u0103\u0163ii. <\/strong>Acum trebuie analizat un ultim fenomen psihologic, cunoscut sub numele de \u201epedepsirea nout\u0103\u0163ii\u201d. Termenul provine dintr-un experiment al lui Gus Cooney, unul dintre cercet\u0103torii care a descoperit decalajul de apreciere \u2013 diferen\u0163a dintre c\u00e2t de mult crede cineva c\u0103 este pl\u0103cut de c\u0103tre o alt\u0103 persoan\u0103 \u015fi c\u00e2t de mult \u00eel place acea persoan\u0103 de fapt. Echipa sa a plasat mai \u00eent\u00e2i participan\u0163ii \u00een grupuri de trei. \u00cen timp ce era singur, fiecare membru a vizionat unul dintre dou\u0103 videoclipuri scurte: o discu\u0163ie de conferin\u0163\u0103 despre inteligen\u0163a corbilor sau un interviu cu proprietarul unui magazin de b\u0103uturi r\u0103coritoare.<\/p>\n<p>\nTrioul s-a \u00eent\u00e2lnit apoi ca grup, iar un membru \u2013 vorbitorul \u2013 a fost rugat s\u0103 descrie videoclipul pe care \u00eel v\u0103zuse, \u00een timp ce ceilal\u0163i doi membri au ascultat timp de dou\u0103 minute. \u00cen unele grupuri, ascult\u0103torii \u015fi vorbitorii au vizionat to\u0163i acela\u015fi videoclip, \u00een timp ce \u00een altele, vorbitorul a povestit clipul pe care ascult\u0103torii nu l-au v\u0103zut.<\/p>\n<p>\nTe-ai a\u015ftepta ca a \u00eenv\u0103\u0163a ceva nou s\u0103 fie mult mai pl\u0103cut \u015fi mai interesant dec\u00e2t s\u0103 auzi ceva care \u00ee\u0163i este deja cunoscut. Dar ascult\u0103torii au avut reac\u0163ia opus\u0103: au avut tendin\u0163a de a prefera s\u0103 aud\u0103 despre videoclipul pe care tocmai l-au v\u0103zut, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dezam\u0103gi\u0163i de discu\u0163ia care con\u0163inea informa\u0163ii noi. Aceasta este penalizarea nout\u0103\u0163ii: o preferin\u0163\u0103 general\u0103 de a auzi despre experien\u0163e familiare.<\/p>\n<p>\nAproape sigur vei fi observat cum este penalizat\u0103 noutatea atunci c\u00e2nd te-ai \u00eentors dintr-o vacan\u0163\u0103 exotic\u0103. Mintea ta este \u00eenc\u0103 plin\u0103 de toate priveli\u015ftile, sunetele, mirosurile \u015fi gusturile locurilor \u015fi de oamenii uimitori pe care i-ai \u00eent\u00e2lnit pe drum. Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eencerci s\u0103 descrii experien\u0163a, s-ar putea s\u0103 vezi c\u0103 privirile oamenilor se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 . Acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 publicului nu-i pas\u0103. Pur \u015fi simplu oamenii nu au suficiente cuno\u015ftin\u0163e pentru a se l\u0103sa purta\u0163i de descrierile tale \u015fi pentru a \u00een\u0163elege de ce c\u0103l\u0103toria a fost at\u00e2t de special\u0103 pentru tine. Lacunele informa\u0163ionale ar putea crea un sentiment de distan\u0163\u0103 care submineaz\u0103 sentimentul unei realit\u0103\u0163i comune.<\/p>\n<p>\nO strategie pentru a evita acest lucru ar fi concentrarea pe subiecte care sunt la fel de familiare ambelor p\u0103r\u0163i. S-ar putea s\u0103 crezi c\u0103 este grozav s\u0103 vorbe\u015fti despre o muzic\u0103 pe care nimeni altcineva nu o ascult\u0103 sau despre filme pe care nimeni altcineva nu le-a v\u0103zut, dar acest lucru poate avea efectul foarte opus. S\u0103 cau\u0163i interese comune sau experien\u0163e comune de discutat este mult mai s\u0103n\u0103tos pentru conversa\u0163ie.<\/p>\n<p>\nDar evitarea tuturor subiectelor nefamiliare este departe de modul ideal de a construi conexiunea social\u0103; dac\u0103 un subiect este esen\u0163ial pentru via\u0163a ta \u015fi reprezint\u0103 un element important al personalit\u0103\u0163ii tale, trebuie s\u0103 g\u0103se\u015fti o modalitate de a-l exprima &#8211; altfel, realitatea ta \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 cu cealalt\u0103 persoan\u0103 va avea \u00eentotdeauna o parte important\u0103 lips\u0103. \u00cen aceste cazuri, po\u0163i sc\u0103pa de pedepsirea nout\u0103\u0163ii cu o povestire vie care s\u0103 ajute cealalt\u0103 persoan\u0103 s\u0103 se pun\u0103 \u00een locul t\u0103u. Dac\u0103 \u015ftii c\u0103 persoanei respectiv\u0103 \u00eei place s\u0103 g\u0103teasc\u0103, de exemplu, po\u0163i \u00eencepe prin a discuta despre ce ai m\u00e2ncat \u00een excursie, ceea ce ar trebui s\u0103 ac\u0163ioneze ca o punte c\u0103tre propriile interese \u015fi experien\u0163e. Pe m\u0103sur\u0103 ce te deplasezi pe un teren mai pu\u0163in familiar, trebuie s\u0103 te asiguri c\u0103 furnizezi suficiente detalii pentru a evita crearea de lacune informa\u0163ionale inutile. \u00cen experimentele lui Cooney, vorbitorii au redus efectul de pedepsire a nout\u0103\u0163ii c\u00e2nd au oferit o descriere mai complet\u0103 a videoclipurilor \u00een discu\u0163ie. C\u00e2nd au relatat recentele descoperiri \u015ftiin\u0163ifice despre inteligen\u0163a corbilor, de exemplu, a ajutat descrierea f\u0103cut\u0103 felului cum le-a venit cercet\u0103rilor inspira\u0163ia \u015fi o prezentare general\u0103 a principalelor concluzii (corbii chiar sunt inteligen\u0163i!), urmate de relat\u0103ri mai aprofundate ale constat\u0103ri individuale. Au \u00eencheiat prin a descrie modul \u00een care pot fi dresa\u0163i corbii s\u0103 ridice gunoaiele de pe stadioanele de sport \u2013 \u015fi modul \u00een care \u00een\u0163elegerea noastr\u0103 despre inteligen\u0163a corbilor ar putea schimba felul \u00een care g\u00e2ndim despre mintea uman\u0103. Cu acest nivel de detaliu, vorbitorii s-au bucurat de discu\u0163ii aproape la fel de mult ca \u015fi de discu\u0163ia despre subiectul care era deja familiar. De asemenea, s-ar putea s\u0103 \u00ee\u0163i aminte\u015fti de pedepsirea nout\u0103\u0163ii atunci c\u00e2nd rolurile sunt inversate \u015fi te chinuie\u015fti s\u0103 te implici \u00een experien\u0163ele altcuiva. \u00cen trecut, reticen\u0163a general\u0103 de a pune \u00eentreb\u0103ri ar fi putut s\u0103 te \u00eempiedice s\u0103 cau\u0163i informa\u0163ii suplimentare care ar fi redus decalajul \u00een \u00een\u0163elegere.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Aten\u0163ie activ\u0103. <\/strong>Oricui am vorbi \u015fi despre orice am vorbi, ar trebui s\u0103 c\u0103ut\u0103m echilibrul \u2014 \u00een schimburile dintre parteneri, \u00een profunzimea discu\u0163iei \u015fi \u00een familiaritatea subiectelor. Acesta este cheia pentru a cincea lege a conexiunii: \u00een conversa\u0163ie, s\u0103 demonstr\u0103m aten\u0163ie activ\u0103, s\u0103 ne angaj\u0103m \u00een auto-dezv\u0103luire \u015fi s\u0103 evit\u0103m pedepsirea nout\u0103\u0163ii pentru a construi \u00een\u0163elegere reciproc\u0103 \u015fi a contribui la unirea min\u0163ilor. Indiferent dac\u0103 suntem la o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire sau ne \u00eent\u00e2lnim cu un prieten de o via\u0163\u0103, fiecare propozi\u0163ie pe care o rostim ofer\u0103 o nou\u0103 oportunitate pentru o conexiune mai bun\u0103. Acesta este un extras adaptat de \u201eEl Pais\u201c din \u201eThe Laws of Connection: The Scientific Secrets of Building a Strong Social Network\u201c de David Robson, carte publicat\u0103 de Pegasus Books pe 4 iunie 2024.&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Formarea de leg\u0103turi care s\u0103 \u00eensemne ceva cu ceilal\u0163i poate \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i s\u0103n\u0103tatea, poate ascu\u0163i mintea \u015fi poate alimenta creativitatea. Poate face mai pl\u0103cut\u0103 interac\u0163iunea cu clien\u0163ii, colegii \u015fi cu \u015fefii, poate face mai atractiv locul de munc\u0103. Cel ce este un bun povestitor nu este \u00eentotdeauna cea mai bun\u0103 companie. Dar cel ce este atent [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[35996,22530,8864,20944,26843],"class_list":["post-228028","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-conversatie","tag-identificare","tag-stiinta","tag-validare","tag-vorbire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=228028"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/228028\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=228028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=228028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=228028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}