![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/22401499\/2\/morgan-basham-tsfulgojt60-unsplash.jpg?height=412&width=620\")
<\/p>\n\nSindromul burnout: un subiect tabu pentru companii, o realitate pentru angaja\u0163i<\/p>\n
\nTermenul de burnout (epuizarea prin munc\u0103) a fost creat \u00een anii \u201870 \u00een America pentru a descrie consecin\u0163ele stresului cronic la locul de munc\u0103, dar dup\u0103 o jum\u0103tate de secol \u015ftim c\u0103 poate fi experimentat de oricine. Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) a inclus din 2019 (chiar anul \u00eenceperii pandemiei de COVID-19) sindromul de burnout ca fenomen ocupa\u0163ional \u00een Clasificarea Interna\u0163ional\u0103 a Maladiilor, edi\u0163ia a XI-a (din englez\u0103 – International Classification of Diseases sau prescurtat ICD-11), sistem folosit la scar\u0103 larg\u0103 drept reper \u00een stabilirea diagnosticelor medicale. De\u015fi sindromul burnout nu este clasificat ca afec\u0163iune medical\u0103, acesta este definit \u00een ICD 11 drept \u201eun sindrom conceptualizat ca rezultat al gestion\u0103rii f\u0103r\u0103 succes a stresului cronic de la locul de munc\u0103\u201d.<\/p>\n
\nOdat\u0103 introdus \u00een ICD-11, OMS sf\u0103tuie\u015fte persoanele care sufer\u0103 de burnout s\u0103 caute tratament \u015fi terapie la speciali\u015fti. Dar c\u00e2\u0163i dintre noi o fac? Citeam un articol din The New York Times unde un psihiatru de la Universitatea Washington din St. Louis spunea c\u0103 \u015ftie c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre un nou burnout c\u00e2nd, de\u015fi abia se treze\u015fte, se simte imediat iritat\u0103 de mail-urile primite \u015fi nu vrea s\u0103 se ridice din pat. E un lucru pe care l-am auzit la to\u0163i prietenii din jurul meu, dar \u015fi la colegii de munc\u0103. S\u0103 nu \u00ee\u0163i dore\u015fti s\u0103 te ridici din pat pentru a \u00eencepe o nou\u0103 zi (fie ea la job, la facultate sau o zi obi\u015fnuit\u0103 de weekend) a devenit o normalitate, \u00eenc\u00e2t ni se pare de-a dreptul ciudat c\u00e2nd cineva ne spune c\u0103 se simte bine \u015fi se bucur\u0103 de un \u00eenceput de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u201eCum?\u201d e \u00eentrebarea care ne trece prin minte.<\/p>\n
\nCazurile de burnout au \u00eenregistrat o cre\u015ftere masiv\u0103 \u00een contextul pandemiei de COVID-19 \u015fi a izbucnirii r\u0103zboiului dintre Rusia \u015fi Ucraina, iar Rom\u00e2nia ocup\u0103 pozi\u0163ii \u00eengrijor\u0103toare \u00een clasamentele referitoare la stres. Potrivit unui studiu realizat \u00een 2022, peste 20% din aproape 2.700 de angaja\u0163i din Rom\u00e2nia erau dispu\u015fi s\u0103 demisioneze f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 o alt\u0103 ofert\u0103. Conform Codului Muncii din Rom\u00e2nia, \u201edurata normal\u0103 a timpului de munc\u0103 este de 8 ore pe zi \u015fi de 40 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n
\nDurata maxim\u0103 admis\u0103 a timpului de munc\u0103, inclusiv orele suplimentare, este de cel mult 48 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00cen realitate, mul\u0163i angaja\u0163i dep\u0103\u015fesc acest nivel, iar mailurile intr\u0103 cu mult \u015fi dup\u0103 ora 18:00. Cei care au lucrat de acas\u0103 \u00een timpul pandemiei sau continu\u0103 s\u0103 lucreze astfel sunt de dou\u0103 ori mai predispu\u015fi s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 programul normal de lucru, conform datelor furnizate de Eurofund, agen\u0163ia UE pentru monitorizarea condi\u0163iilor de trai \u015fi munc\u0103. O prieten\u0103 care lucreaz\u0103 \u00eentr-o agen\u0163ie de publicitate \u00eemi povestea c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencepe dimine\u0163ile cu zeci de mailuri care intr\u0103 pe ecranul telefonului \u015fi care au fost trimise la 2-3 diminea\u0163a. Nici nu apuc\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 alarma, c\u0103 se instaleaz\u0103 anxietatea. Mul\u0163i dintre noi avem aceea\u015fi experien\u0163\u0103. \u00cen Portugalia, din 2021, angajatorii nu mai pot s\u0103-\u015fi contacteze angaja\u0163ii \u2013 prin e-mail, mesaje sau telefon \u2013 \u00een afara programului de lucru \u015fi, cu excep\u0163ia cazului \u00een care exist\u0103 o urgen\u0163\u0103, companiile care continu\u0103 s\u0103 \u00eei contacteze risc\u0103 s\u0103 fie amendate pentru \u00eenc\u0103lcarea legisla\u0163iei muncii. M\u0103sura a fost introdus\u0103 pentru companiile cu mai mult de 10 angaja\u0163i, cu scopul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i echilibrul dintre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi via\u0163a privat\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, stresul profesional nu este \u00eenc\u0103 reglementat \u00een prevederile privind s\u0103n\u0103tatea \u015fi securitatea \u00een munc\u0103 (SSM). Exist\u0103 doar o men\u0163iune scurt\u0103 \u00eentr-o lege care recunoa\u015fte stresul ca pe o form\u0103 de h\u0103r\u0163uire moral\u0103 la locul de munc\u0103. Totu\u015fi, burnoutul nu este \u00eenc\u0103 recunoscut \u00een reglement\u0103rile de la noi din \u0163ar\u0103. \u00cen 2022, Inspec\u0163ia Muncii \u00ee\u015fi propunea s\u0103 aduc\u0103 un proiect normativ care s\u0103 reglementeze stresul profesional. Doar c\u0103 acest lucru nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat. Inspec\u0163ia Muncii a subliniat atunci inten\u0163ia sa de a elabora o propunere de acte normative care \u201es\u0103 recunoasc\u0103 stresul profesional \u015fi s\u0103 stipuleze un minim de cerin\u0163e pentru prevenirea acestuia \u015fi protec\u0163ia lucr\u0103torilor\u201d \u015fi s\u0103 lucreze la adaptarea unei metode de a evalua stresul la locul de munc\u0103. De\u015fi angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 \u00een medie cu peste 30% mai mult dec\u00e2t media european\u0103, productivitatea \u0163\u0103rii este de \u015fase ori mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat c\u0103 67% din cei chestiona\u0163i trec printr-un burnout, Rom\u00e2nia afl\u00e2ndu-se astfel pe locul doi \u00een Europa (Polonia se afl\u0103 \u00een fruntea listei, cu un procent de 70%). Dar burnoutul nu poate fi atribuit unei singure cauze. De\u015fi, \u00een general, se poate spune c\u0103 la locurile noastre de munc\u0103 ni se cer tot mai multe, un factor important \u00een suprasolicitarea angaja\u0163ilor poate fi \u015fi social media. Scriam \u00eentr-un articol trecut despre FoMo (Fear of Missing out) \u015fi cum social media proiecteaz\u0103 imagini de succes care nu sunt realiste (de multe ori nici m\u0103car reale), contribuind la presiunea pe care angaja\u0163ii o resimt. De exemplu, mul\u0163i dintre noi ne vedem colegii aparent ferici\u0163i \u00een vacan\u0163e exotice \u015fi d\u0103m scroll pe jum\u0103tate frustra\u0163i, pe jum\u0103tate vinova\u0163i pentru c\u0103 ne sim\u0163im a\u015fa. Dac\u0103 la un moment dat salariile noastre p\u0103reau suficiente pentru un trai decent \u015fi dou\u0103 vacan\u0163e pe an, odat\u0103 cu r\u0103zboiul din apropierea noastr\u0103 \u015fi infla\u0163ia care cre\u015fte de la o zi la alta, ne trezim \u00een fiecare zi elimin\u00e2nd lucruri de pe listele de cump\u0103r\u0103turi \u015fi g\u00e2ndindu-ne cu anxietate dac\u0103 ne vom permite m\u0103car o vacan\u0163\u0103 vara aceasta (\u015fi cu siguran\u0163\u0103 nu \u00eentr-o destina\u0163ie exotic\u0103). Acest lucru ne determin\u0103 pe mul\u0163i s\u0103 facem ore suplimentare \u015fi s\u0103 accept\u0103m sarcini care poate nu intr\u0103 \u00een fi\u015fa postului doar pentru a ne conforma standardelor nerealiste pe care le vedem peste tot pe re\u0163elele sociale \u015fi a ne permite astfel de vacan\u0163e. Dar sindromul de burnout trebuie luat \u00een serios. Conform speciali\u015ftilor, recuperarea dup\u0103 burnout poate fi un proces complex \u015fi de durat\u0103, variind semnificativ de la o persoan\u0103 la alta. \u00cen general, poate dura de la c\u00e2teva luni p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0163iva ani, \u00een func\u0163ie de severitatea st\u0103rii de epuizare \u015fi de resursele disponibile pentru recuperare. Persoana afectat\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi acorde timp pentru odihn\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi ajusteze programul pentru a reduce stresul. Interven\u0163iile profesionale, cum ar fi consilierea psihologic\u0103 sau terapia, reprezint\u0103 sus\u0163inerea crucial\u0103 \u00een gestionarea simptomelor \u015fi \u00een dezvoltarea unor strategii eficiente de coping (de a face fa\u0163\u0103 – n.red.). Pe l\u00e2ng\u0103 odihn\u0103 \u015fi terapie, adoptarea unui stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos joac\u0103 un rol important \u00een recuperare. \u00cen plus, este esen\u0163ial ca persoana afectat\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 stabileasc\u0103 limite clare \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103, s\u0103 prioritizeze activit\u0103\u0163ile care \u00eei aduc bucurie \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte abilit\u0103\u0163i de gestionare a timpului \u015fi stresului. De\u015fi intr\u0103m \u00een burnout pentru c\u0103 muncim mai mult dec\u00e2t putem gestiona pentru a ob\u0163ine venituri mai mari, calitatea vie\u0163ii scade semnificativ, ceea ce ne oblig\u0103 s\u0103 apel\u0103m mai t\u00e2rziu la speciali\u015fti. \u00cen acest caz, suntem nevoi\u0163i s\u0103 investim o bun\u0103 parte din salariile noastre \u00een terapie. Dar rom\u00e2nii nu (prea) merg la terapie. \u00centr-un studiu realizat \u00een 2022 de D&D Research cu scopul de a analiza percep\u0163ia rom\u00e2nilor asupra bun\u0103st\u0103rii lor psiho-emo\u0163ionale (\u201eStarea de bine a rom\u00e2nilor\u201d), 59% dintre responden\u0163i au declarat c\u0103 s-au confruntat \u00een ultimul an cu stres, anxietate sau dificultate \u00een gestionarea emo\u0163iilor. Starea de bine la locul de munc\u0103 este, de asemenea, \u00eengrijor\u0103toare, 30% dintre rom\u00e2ni raport\u00e2nd un impact negativ al vie\u0163ii profesionale asupra vie\u0163ii personale. Printre simptomele frecvente se num\u0103r\u0103 oboseala (36%), iritabilitatea (32%), incapacitatea de a se relaxa acas\u0103 (30%) \u015fi timpul redus petrecut cu familia (32%). \u00cen plus, 25% dintre responden\u0163i consider\u0103 c\u0103 au un program de lucru nerezonabil. Aproximativ 48% dintre rom\u00e2ni se simt suprasolicita\u0163i la munc\u0103, iar 38% sunt afecta\u0163i de burnout. De\u015fi 44% dintre responden\u0163i au considerat c\u0103 mersul la psiholog ar putea fi un ajutor, 89% dintre rom\u00e2ni nu au apelat niciodat\u0103 la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre responden\u0163i au recunoscut c\u0103 \u00een ultimul an au sim\u0163it nevoia s\u0103 discute cu un terapeut, \u00eens\u0103 dintre ace\u015ftia, doar jum\u0103tate au \u015fi apelat la unul. <\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDe\u015fi angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 \u00een medie cu peste 30% mai mult dec\u00e2t media european\u0103, productivitatea \u0163\u0103rii este de \u015fase ori mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat c\u0103 67% din cei chestiona\u0163i trec printr-un burnout, Rom\u00e2nia afl\u00e2ndu-se astfel pe locul doi \u00een Europa (Polonia se afl\u0103 \u00een fruntea listei, cu un procent de 70%).<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n \nOana Ioni\u0163\u0103 este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sindromul burnout: un subiect tabu pentru companii, o realitate pentru angaja\u0163i Termenul de burnout (epuizarea prin munc\u0103) a fost creat \u00een anii \u201870 \u00een America pentru a descrie consecin\u0163ele stresului cronic la locul de munc\u0103, dar dup\u0103 o jum\u0103tate de secol \u015ftim c\u0103 poate fi experimentat de oricine. Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) a inclus […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,529,7218,512],"tags":[192,7606,57864,87,58029],"class_list":["post-227659","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-opinii","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajati","tag-munca","tag-oana-ionita","tag-opinie","tag-sindromul-burnout"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227659","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=227659"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227659\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=227659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=227659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=227659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n